989 matches
-
nu este vorba de vreun înșelat în amor, ci este o poezie patriotică. Înșelatul este "Stan al nostru", adică românul de rând păcălit de nemți și dus de "Gâdele Ion" (Antonescu) să lupte contra rușilor. Iată un fragment: "Floricică din zăvoi Rusul a sosit la noi A plecat răzbunător Pe neamțul cotropitor Să-l alunge cotonog Pân' la el, chiar în bârlog Ardealul să desrobească Cu românu' să 'nfrățească. Pe nemți de i-am dat afară, A rămas încă în țară
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
teii, în timpul copilăriei lui Bacovia, plopii (menționați și în a doua din „Bucățile de noapte”) făceau parte din flora orașului și a regiunii înconjurătoare: „Plopul este reprezentat [aci] prin patru specii: alba (pluta) pretutindeni prin văi; canescens (plop albicios) prin zăvoaie și pe lunci; nigra pe lunci și pe coastele dealurilor; tremula sau plopul de munte tremurător, aspect piramidal”.16) Ulterior, estetica spațiilor verzi și cea urbană a favorizat ultima specie. La sfîrșitul anilor ’70 ai secolului trecut, însă, plopii au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
producția editorială de sezon, ci are cu totul alt înțeles: „toamnă literară” e, pur și simplu, o toamnă ca în literatură! Spunînd asta, poetul se scutește de efortul de a o mai descrie. Tot în „Vînt”, derutant e versul „în zăvoiul decadent”. „Decadent” (cerut de rimă: „talent”) n-are nici o legătură (cum cred unii) cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Vînt”, derutant e versul „în zăvoiul decadent”. „Decadent” (cerut de rimă: „talent”) n-are nici o legătură (cum cred unii) cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după venirea toamnei, fără frunze, gol. Reamintesc contextul: „Și-am stat singur supărat/ în zăvoiul decadent,/ Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat/ Versuri fără de talent”. Autoironizîndu-se, autorul își permite și nițică afectare. „Versuri fără de talent
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e versul „în zăvoiul decadent”. „Decadent” (cerut de rimă: „talent”) n-are nici o legătură (cum cred unii) cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după venirea toamnei, fără frunze, gol. Reamintesc contextul: „Și-am stat singur supărat/ în zăvoiul decadent,/ Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat/ Versuri fără de talent”. Autoironizîndu-se, autorul își permite și nițică afectare. „Versuri fără de talent” Aprecierea aceasta, din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu orientarea literară de care Bacovia s-a simțit atașat și nu lasă să se vadă (încă) o obsesie lexicală. „Zăvoiul decadent” e zăvoiul în decadență după venirea toamnei, fără frunze, gol. Reamintesc contextul: „Și-am stat singur supărat/ în zăvoiul decadent,/ Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat/ Versuri fără de talent”. Autoironizîndu-se, autorul își permite și nițică afectare. „Versuri fără de talent” Aprecierea aceasta, din „Vînt”1), naște o serie de întrebări. Ce înțelege Bacovia prin „versuri fără de talent”? Au vreo legătură
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un condei/ Frec” („Monosilab de toamnă”), „Voi scrie un vers cînd voi fi liniștit”(„Destul”), „Dacă nu-i cu cine vorbi,/ Se scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul,- mai rar odaia sau iatacul. Dar - singur recunoaște - „să scrii în aer liber nu e ușor”5). Și nici în cafenele, berării, restaurante, crîșme. Scrisul e fixare a „inspirației”: „Cu un creion de grafit, culoarea gri, sau plumb, am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ele oferă condiții modeste de cazare, dar cu interesante și utile programe instructiv - educative. Amplasarea acestora În Carpații Meridionali este următoarea: Sugag - 150 locuri, județul Alba; Dragoslavele - 100 locuri, Nucșoara - 400 locuri, Stoenești - 200 locuri, județul Argeș; Herculane - 100 locuri, Zăvoi (Poiana Mărului - 100) județul Caraș Severin; Moroeni (Căprioara - 300, VÎnătoru - 318, Cerbul - 318, Șoimi - 101) județul DÎmbovița; Novaci - 160, județul Gorj; Beriu (Sibișel - 100), Orăștioara de Sus (Costești - 220), Pui (RÎușor - 100) județul Hunedoara; Bușteni - 206, Sinaia - 137, județul Prahova
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se desprind perpendicular spre sud, pătrunzînd În munți numeroase tronsoane, cum ar fi: Codlea - Vulcan - RÎșnov; Perșani - Sinca Veche; Făgăraș - Recea; Voila - Lisa și Victoria; Ucea - Victoria; Sibiu - Păltiniș; Aurel Vlaicu - Cugir; Orăștie - Costești; Hațeg - Nucșoara - Petrele; CÎrnești - Gura Zlatna; Zăvoi - Poiana Mărului și Caransebeș - Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere ce fac accesibilă vizitarea a numeroase obiective: TÎrgoviște - Moroeni - Sinaia, CÎmpulung Muscel - Rucăr -Moeciu - Bran - Râșnov - Brașov; CÎmpulung
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În a II-a duminică din mai la Zernești; - m. n.: Poiana narciselor de la Zernești; - condiții optime pentru ca localitățile Borlova și Zernești să fie declarate sate turistice; ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități de alimentație publică, hotel Geas III (Poiana MĂrului); - pensiuni la Poiana MĂrului: Florina, Casa cu Meri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le pălească, Ploi să nu le ruginească". Forța fizică este prima datorie. Ovidiu a fost disprețuit pentru că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau pe moșiile boierești potrivit reglementărilor din perioada anterioară reformei agrare din anul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Femeia e plină de draci, și arată cam cine e chiar în ziua când moara e trasă la mal. Atunci se adună oamenii și între ei mulți din eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în plan contingent, în timp ce lunca o conduce pe mezină spre tărâmul sacru, inanimat domestic. Apa care traversează această formă de relief reprezintă punctul cheie pentru traseul inițiatic: separă cele două dimensiuni ale cunoașterii, hrănește vegetația abundentă a șesului sau a zăvoiului și inundă periodic lunca. Câmpia formată din aluviunile venite dinspre sacru devine, așadar, spațiul simbol al limitei extreme a creației. În basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu din Blaj, Alba, Samfira adapă porumbeii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ce vreme de urgie trăiam încă. Mama, mare admiratoare a naturii, se bucura de frumusețea moșiei ei strămoșești; iată ce scria la 23 august: „Astăzi este iară o zi splendidă, o lumină extraordinară și o atmosferă care apropie toate / [: zăvoaiele, câmpia și munții; parcă mi se pare că fac parte din parcul de aici“. Iar la 8-21 august: „Ce frumoasă lună este! aș vrea să dau rendez-vous la toți ai mei la o oră, ca să ne înțelegem prin ea, să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prin frumoasa pădure nu numai invadată de lăstari, dar tăiată de vie prin baricade de crăci uscate... Mai bine că nu le poate vedea... Iubea prea pasionat Florica pentru a putea îndura un astfel de spectacol. Nu mai vorbesc de zăvoi. Acolo făcuse un bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur formau un frumos parc. Azi bazinul nu mai există, iar copacii - toți tăiați și arși la curte. Aci și Dinu a fost vinovat. Când i-a cerut voie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur formau un frumos parc. Azi bazinul nu mai există, iar copacii - toți tăiați și arși la curte. Aci și Dinu a fost vinovat. Când i-a cerut voie să taie din zăvoi, trebuia să se ducă și să specifice ce permitea să dea jos, să lase o perdea pe marginea drumurilor și să aleagă câțiva copaci frumoși care nu trebuiau atinși. Știa cu ce ființă înverșunată de distrugere avea a face. Tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cât un Valhalla... și lăsând un interesant testament liric: Face-m-aș o frunză-n vânt, Pîn' la ea s-ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul e zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a menține scandalul iscat din nimic, dar alimentat de firea lor, încât zicala că ei fac din țânțar armăsar, sau spusa rățoilui lui Grigore Alexandrescu că ar fi înghițit un lung stâlp de telegraf „doar atât e adevăr că-n zăvoi azi dimineață îmghiții un fir de păr” sunt nimicuri față de inventivitatea macabră a evreilor de a se vă ita, de a țipa, de a exagera. Problema evreiască, pentru amploarea ei, am tratat-o în mod special într-un studiu istoricoreligios-social
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
același d. Cațavencu?... Cațavencu: (asemenea) E puțin, onorabile... Tipătescu: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar numi tot nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
constă numai în simplitatea subiectului, în profunzimea meditației, în frumusețea portretelor sau în simbolul alegoriei nuntămoarte,ci ea strălucește și prin măreția și solemnitatea exprimăriiizvorâtedinsimplitatea mijloacelor artistice folosite.Este utilizat frecvent și cu deosebită măiestrie epitetul ("mândră crăiasă", "mândruciobănel", "negru zăvoi", un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
652 ha) a) Delimitare ... Cuprinde zona dintre lacurile Babintii Mari, Babintii Mici și Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situată între lacurile Gorgova și Obretinul Mic, limită nordică fiind paralele cu brațul Sulina. La est, limită, este reprezentată de zonă de zăvoaie și mlaștini situate pe limită estică a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari și Barbintii Mici. b) Caracterizare ecologică ... Zona se caracterizează prin existența unei colonii mixte de stirci și
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]