1,560 matches
-
raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.707 locuitori, preponderent albanezi. În localitate trăiesc și etnici găgăuzi, bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Caracurt se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne și de lactate. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de bulgară (%), rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
teii de pe strada dr. Lister stau pleoștiți, cu frunzele încremenite, peste mașinile îngrămădite lângă trotuar s-a așternut un strat de praf lipicios cam de grosimea unui deget, puținii trecători se mișcă apatic, cărând după ei sacoșe enorme pline cu zarzavaturile cumpărate de la colțul străzii, în fine, în care m-am refugiat, cărțile asudă și se uită la mine cu priviri bolnave...”( 2). De departe se-nțelege că tratatul (căci este unul!) despre genurile biograficului a fost gândit de acad. Eugen
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
careva pe la poartă. După ce s-a mai învârtit prin curte, a intrat iarăși. Mi-a pregătit ceva să mănânc și a plecat la grădina de pe malul apei, spre vale, dincolo de gardul dinspre răsărit. A zis că o să pună în pământ zarzavaturi. Dacă vrei, să vii și tu... Mai târziu însă, când se mai încălzește, când o să se ridice soarele! Bine, bine! Și lasă-l pe moș Gheorghe cu ale lui! Și mie îmi pare rău, dar asta e! Când ți se
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
de sex masculin și 69 de persoane de sex feminin. La 1923 Durleștiul avea 920 de clădiri locuite și 6 clădiri nelocuite, avea 1011 menaje și 6985 de locuitori, 3479 - parte bărbătească și 3506 - parte femeiască. Unități economice: grădini de zarzavat, gospodărie boierească, cooperativă de consum, două cârciumi, moară de vânt. Infrastructura socială: 3 școli primare, biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
tivilicheri, mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte, dimpreună aveau un loc mai întins în marginea
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantari) în ostroavele de pe fluviul Dunărea. a) Turism de vânătoare și pescuit: ASOCIAȚIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumită în continuare AVPS INTERAGRO, este o persoană juridică
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu Belu și alții cu moșii
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
și împrejmuite cu ziduri în anul 1734 de prea înalta și prea puternica Damă Doamna Alexis Magdelaine de Vassinhac Imécourt Stareță a Casei Regale din Juvigny.” Vânzarea acestei vii împrejmuite, la Revoluție, a produs de franci. La marginea grădinii de zarzavat și în apropiererea clădirilor mănăstirești " Depozitul de lemne", orientat Nord-Sud, era un adăpost acoperit cu țigle rotunde, destul de lung, strâmt și puțin înalt, unde erau antrepozitate lemnele pentru încălzire (bușteni, lemne de foc, lemne pentru fabricarea cărbunelui de lemn), și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
lemn), și unde se îngrămădeau, deja pe timpul Doamnei de Livron-Bourbonne, „două mii de mănunchiuri de vreascuri” ! O parte din această mică clădire mai există și astăzi. Era, pentru vietățile din curtea de păsări, un spațiu vast situat în Nordul grădinii de zarzavat, la adăpostul zidului celui înalt de 6 metri, lângă care erau expuși căldurii Soarelui arbori în spalier. În centru se înălța un porumbar hexagonal, plin de găuri, rezervat creșterii porumbeilor, a căror carne fină era foarte apreciată. Cele două cotețe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
populația localității și din comunele învecinate. Pământurile comunei, foarte roditoare, au dat randament bun în culturile de cartof și de sfeclă de zahăr. Fiind așezată între râurile Suceava și Siret atât în trecut, cât și în prezent se cultivă intens zarzavaturi, mai ales în satele Corocăiești și Bursuceni, sate în care creșterea animalelor (vaci, porci, oi) a rămas, de asemenea, o ocupație importantă. Fiind situată aproape de orașul Suceava, școala a beneficiat întotdeauna de cadre didactice specializate. Aici există un important nod
Comuna Verești, Suceava () [Corola-website/Science/302013_a_303342]
-
A fost fiica învățătorului și cantorului Kiss Lojos. Ocupația de bază a lonenilor în trecut era agricultura și creșterea animalelor. Numeroase documente din secolele al XVI-lea și al XV-lea menționează existența grădinilor în care cu siguranță se cultivau zarzavaturi.Din 1592 avem cunoștință despre viile de pe teritoriul Lonii, la deal. În perioada interbelică au apărut multe gospodării țărănești bogate, care dețineau suprafețe mari de teren și un mare număr de vite și care se bucurau de prestigiu în viața
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
salvează din această situație neplăcută și le dau mâncare, băutură și haine, apoi fac dragoste cu ei. Darie și Diplomatul trec clandestin granița în Bulgaria și sunt arestați de grăniceri, dar sergentul bulgar, care avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe malurile Călmățuiului, îi lasă liberi și le arată drumul către țară. După trei săptămâni de drum, cei doi pribegi ajung în satul Cosui de pe malul bulgăresc al Dunării. Bat la ușa unei case și sunt primiți de un pescar
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul lui bai Gheorghe, ce avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski, ceea ce-i oferă mult mai maturului Darie ocazia de a-i striga în urechi mareșalului Mackensen, ieșit să se plimbe pe Calea Victoriei, că „o să se
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
credincioșilor din Oneaga, Rădășeni și Vorona), un turn clopotniță, un gard din piatră de râu la intrare, un grajd pentru animale, un fânar, o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele, erau amplasate, în majoritate
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
1921, în anul 1923 locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil. Tot în Ciocâlteni a fost constituită cooperativa agricolă „ Traian”, la 5 octombrie 1924. Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20, erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură. În ceea ce privește instituțiile administrative, acestea constituiau: reședința de voloste, postul de jandarmi, agentul sanitar, judecătoria rurală de ocol, primăria, agenția
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
economică locală. Săpăturile arheologice și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și stuf, 136
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
ursul păcălit de vulpe etc.. Acesta este primul parc tematic despre opera unui scriitor construit în România. Patroana parcului este humuleșteanca Gârneț Niculina care a cumpărat terenul de la un stră-strănepot de-al lui Creangă, de la Botoșani. Pe vechea grădină de zarzavat a avut inspirația să amenajeze un parc tematic cu personaje din poveștile, povestirile și amintirile din copilărie ale scriitorului. Femeia spune că a investit aproape 200 de milioane de lei vechi (20.000 de lei noi) în amenajarea parcului. Lucrările
Parcul tematic „Ion Creangă” () [Corola-website/Science/327018_a_328347]
-
evita umezeala excesivă caută zonele sudice a pantelor. Ouălele lor sunt rezistente la frig și căldură. "Forficula auricularia" pot cauza daune culturilor, florilor sau fructelor când populația de urchelnițe ajunge la niveluri înalte. Între preferatele lor pentru hrană sunt incluse zarzavaturi și fructe cu importanță economică, precum varză, conopidă, salată, cartof, castravete, între altele. Consumă mătasea porumbului, dăunând astfel culturile. Dintre fructe, s-au înregistrat daune merelor, perelor, prunelor sau piersicilor. Se găsesc printre petalele garoafelor, trandafirilor, daliilor, sau ziniei. Separat
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
așezat într-o regiune naturală cu diferite bogății. Aici sunt cantități enorme de piatră pentru construcție, este o baltă bogată în apă ce vine din rîul Vilia, pădure seculară la o distanță de numai 3 km, cîmpuri bogate cu cereale, zarzavaturi, livezi cu fructe, pășuni..." Dar de unde s-a luat satul? Documentele vechi atestă că temelia lui a fost pusă de niște cete de arcași și răzeși, care, pentru slujbă credincioasă, au primit această moșie ca să-și ridice case. Așadar domnitorul
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
vegetală, formată din semințe, rădăcini, fructe, frunze sau flori, ce o procură din iarba sau tufișurile care cresc în regiunile de stepă, sau zonele păduroase din munți. Dar ei pot face și pagube însemnate în terenurile cultivate cu cereale sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
zone sunt cele de lângă capitală și centrul regiunii. La finele secolului XX, industria s-a consolidat și în alte regiuni, cum ar fi Centrul Occidental (vest), Zulia, Anzii și Guayana. Cele principale produsele primari sunt porumb, sorg, zahăr, orez, banane, zarzavaturi, cafea, carne, porci, lapte și ouă.
Economia Venezuelei () [Corola-website/Science/306004_a_307333]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală și se pune la fiert în apă rece cu sare, se spumează și se lasă la fiert pănă apa se limpezește. Se adaugă legumele și foile de dafin și se lasă să fiarbă la
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
Se frământă bine compoziția. Apoi se ia cu lingurița din carne, cam cât o măslină mare (în alte rețete cât o prună) și se răsucește în palma udă să capete forma rotundă. După acea perișoarele se tăvălesc prin făină. Ciorba: Zarzavatul și ceapa se rad prin răzătoarea cu găuri mari sau se taie în formă de chibrit ("julienne") și se călesc cu circa două linguri de untdelemn, ca să-și dezvolte aroma. Când apa sărată sau bulionul de carne a început să
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]