1,107 matches
-
dăruiești și ce nu ai de dăruit, te cheltui inutil uneori, în nopți cu cearcăne vineții și trupuri mistuite. Apoi, mai târziu în viață, când toate se par a fi așezate, piese de puzzle pe cale de-mbinare perfectă, sufletul, ocean zbuciumat odată, se liniștește încetul cu încetul, căpătând culoarea verde-albastră a trăirii cuminți dar intense și a liniștii... Mai ales a liniștii... A siguranței și încrederii în sine, în puterea de a renaște din durere și cenușa propriului zbucium. Nimic nu
OGLINZI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340657_a_341986]
-
din colțul de rai al Mănăstirii Diaconești, prin grija părintescă a Duhovnicului Amfilohie Brânză, Comandorul-duhovnic, amândoi martirii-mărturisitori să-și ia zborul către cerul binecuvântat de sus al Daciei lor, lăsând zestre pământului lucrarea profetică ziditoare. Prin conținutul prelins din sufletul zbuciumat, aureolat de suferință, dar mare și iubitor al pătimitorului profet-teolog, Cartea este o Filosofie ortodoxă a esențelor spirituale peste pâlpîirile de azur ale geniului creștin și cu câteva ceruri deasupra pretinșilor teologi instituționalizați. Toată urzeala țesăturii contemporane în care existăm
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
la apus, jelește fiul înecat, acasă îl tot cheamă. Indiferenți, prin viață, ne-mpiedicăm de-o piatră, făr-a gândi o clipă câte povești ascunde, iată: N-o fi degeaba vorba din bătrâni, „Apa trece, dar pietrele rămân!” Renaștere În frământarea zbuciumat-a vieții, te caut, tinerețe, într-o piatră. Rămân cu ea, în zorii dimineții, să ard, din nou, cum focul arde-n vatră. Privesc prin pânza vremii către tine; azi număr pași uitați demult pe pietre. Plâng lacrima întoarcerii în
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
de guvernante. Va rog, să mă lăsați singur! Leon se opri lângă Alma și își strecură mâna în palma ei. „De necrezut!”gândi lordul. Alma știa că în camera ei departe de ceilalți, lacrimile vor ușura sufletul după o dimineață zbuciumată. - Domnișoară! - My lord? - Te rog să întocmești programul copiilor și să mi-l aduci! Alma se înclină. - Și fă ceva cu părul dumitale! Are o culoare nefirească pentru o guvernantă. - Dar este culoarea naturală. - Da, daaa ... frumoasă nuanță, draga mea
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
sfânt iar strămoșii mei, niște oameni nărozi (nărod înseamnă om dintr-o bucată, capabil să îndure vitregiile vremii și vremurilor), au fost sortiți, pe veci, să fie ciobani la oile lui Dumnezeu. M-am simțit împlinit sufletește, după o adolescență zbuciumată, abia datorită oilor și, prin ele, conștiinței că mă reintegrez în rânduiala milenară a poporului meu. Întâmplător, apoi, am ajuns student al facultății de etnologie. Așa mi-am însușit cultura etnică în mod conștient, lucid, lăsând să conviețuiască în mine
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
a Bisericii Ortodoxe Române, în context internațional și național, mai précis spus sub regimul ocârmuirii totalitare și comuniste, câteva informații, date și elemente ce pot contribui la identificarea și edificarea acestei perioade și la circumscrierea ei în marea istorie, destul de zbuciumată, a lumii, a credinței creștine și a bisericii din această țară. Lucrul acesta este unul destul de îndrăzneț și, deci, sufficient de riscant pentru că încă nu avem toate date necesare elaborării unui tablou complet și întreg, căci nu avem încă, toate
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
de aici, din păcate. Sper ca timpul ce va veni să îmi ofere șansa cunoașterii mai îndeaproape a românilor ciprioți și, de ce nu, să scriu o carte și pe această temă. Cipru va rămâne pentru mine locul încărcat de istorie zbuciumată, fief al miturilor și legendelor și poate momentul în care am creat cel mai mult și mai consistent în scurta-mi carieră scriitoricească, o amintire brodată pe stânci de valurile Mediteranei, când în fiecare zi am scris pe nisipul încins
CÂTEVA SPICUIRI DESPRE COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343744_a_345073]
-
Alexandru Florin Țene a adunat cele mai frumoase și sugestive poeme care au izvorât din sufletul lui iubitor, îndrăgostit de poezie: „rătăcind printre stele/ și ars de dor,/ îmi pun aripi și zbor.” „Singurătatea poetului de cursă lungă” conturează destinul zbuciumat dar atât de sensibil al poetului: „stau pe o piatră de gând și ascult/ tăcerea din versuri.” Menirea poetului este: „Cale lungă, are poetul călcând pe lumina ce vine/ sorbind mierea cuvântului din țâța unei albine.” „Poeții nu mor niciodată
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
Alexandru Florin Țene a adunat cele mai frumoase și sugestive poeme care au izvorât din sufletul lui iubitor, îndrăgostit de poezie: „rătăcind printre stele și ars de dor, îmi pun aripi și zbor.” „Singurătatea poetului de cursă lungă”conturează destinul zbuciumat dar atât de sensibil al poetului: „stau pe o piatră de gand și ascult tăcerea din versuri.” Menirea poetului este: „Cale lungă, are poetul călcând pe lumină ce vine sorbind mierea cuvântului din tata unei albine.” „Poeții nu mor niciodată
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343762_a_345091]
-
pe vecie a zburat, Departe de fiica ta, cea mult iubita! **** SCUMP TATA DISPĂRUT Scump tata dispărut.. Atât de tânăr secerat... Tu ești cel care-ai luminat Zilele fără griji, Atât de fericite Ale copilăriei mele-ndepărtate Și-apoi, anii zbuciumați Ai adolescenței, Când m-am desprins de țară, În care m-am născut și am crescut Și de tot ceea ce am fost eu înainte... Bun și tandru, mereu mă alintai Și pare-se că tu-mi făceai Orice capriciu ( precum
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343947_a_345276]
-
el o să vină, sunt sigur de asta... De-ar fi să-ți fac cel mai mic rău... sub orice formă... în orice context... aș regreta tot restul vieții mele... Și nu mai vreau regrete în viața-mi și așa destul de zbuciumată... Tu meriți o oază în deșert, meriți nisip fin, cald, sub tălpi... "Nu te mulțumi cu puțin când e vorba de iubire"... deși sună în contradictoriu... conține aceeași "măsură" a iubirii, a sentimentelor iubirii... ceea ce e impropiu spus, puțin sau
GÂNDURI DE PRINTRE PICĂȚELE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342737_a_344066]
-
lui, voia să vadă hotărârea, determinarea, dragostea, a văzut niște ochi limpezi, reci și dominatori. Îi simțea puterea, era sclava lui, nu-l cunoștea, nu-l mai văzuse, dar îl dorea, îl voia cu toată fibra, cu tot sufletul ei zbuciumat, cu toată dragostea neîmpărtășită și netrăită până atunci. A pus capul pe umărul lui, el continua să-i mângâie părul, privind undeva peste ea, știa că este prada lui și numai a lui. Era încă una dintre victimele făcute de-
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
nu trebuie să uităm că în viața noastră pământeană speranța este singura motivație care ne conduce acțiunile viitoare. Fără ea devenim nu fluturi, ci molii. Fără ea ne scăldăm în apele negre ale păcatelor insurmontabile. Ana Podaru, în viața ei zbuciumată, cu siguranță a trecut și prin stadiul de zbor și prin cel de purgatoriu. De aceea poezia ei se situează între cer și pământ, între înalt și teluric, între sublim și agonie, între zbor și sardonic. Ea, trăiește fiecare clipă
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
soarele strălucește pe cerul nepătat de furtuni; unde apusul își iubește culorile oferindu-le în dar pe altarul luminii, iar adierea vântului este asemeni brizei: ademenitoare, în mângâiere diafană de val înspumat, în tandră atingere a dorinței calde, cuminți; ori zbuciumate, aprige și fierbinți... Acolo; în acel petec neîntinat de suflet; mă regăsesc, de câte ori mă caut pe mine - cea care uneori se rătăcește în vâltori și în cețuri dese, dar își primește mereu seninul acolo; în acea oază de verde... unde
SENINUL UNUI COLŢ DE SUFLET de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343334_a_344663]
-
a pus preț pe viața trecătoare și-n credință a slujit al său popor, a fost canonizat la sărbătoare, de-a fi prăznuit ca un nemuritor. Prin altă lume, sufletu-i străbate, dar este în seama cărturarilor, domnia cu momente zbuciumate. Iar numele său e-n slava sfinților. În criptă stă și astăzi, să vegheze la soarta țării și neamului iubit. Noi conștiințe spre a ține treze, întreg de-a păstra pământul păstorit. Prin ritual cu nume pomenite, ecou vor duce
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
mâncare și să-i pună inima pe jar, să o facă să se perpelească și să nu o lase să se odihnească noapte în patul său de țară. Acum îi era somn după noaptea și ziua ce a urmat, destul de zbuciumată. S-a pregătit pentru o nouă săptămână de muncă în sectorul său, mai ales că trebuia ca luni să însămânțeze o grupă de scroafe aflate în perioada optimă montei artificiale. Și-a adus aminte că mai avea pe cap și
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
lipsea niciodată, însă prefera să-și aducă doar cât putea consuma în două, trei zile maximum. Ce prisosea o dăruia gazdelor, de aceea nici nu și-a auzit vorbe că aduce de mâncare de la fermă. Somnul i-a fost destul de zbuciumat. În vis se vedea mereu în brațele lui Viorel și nu în cele ale lui Mircea, bărbatul de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
soarele strălucește pe cerul nepătat de furtuni; unde apusul își iubește culorile oferindu-le în dar pe altarul luminii, iar adierea vântului este asemeni brizei: ademenitoare, în mângâiere diafană de val înspumat, în tandră atingere a dorinței calde, cuminți; ori zbuciumate, aprige și fierbinți... Acolo; în acel petec neîntinat de suflet; mă regăsesc, de câte ori mă caut pe mine - cea care uneori se rătăcește ... Citește mai mult Acolo... unde florile își deschid bucuriei înmiresmate cupedin limpedele de rouă al dimineților;unde cântul
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
cristalul oglindirii de ape,acolo; unde soarele străluceștepe cerul nepătat de furtuni;unde apusul își iubește culorileoferindu-le în darpe altarul luminii,iar adierea vântului este asemeni brizei:ademenitoare,în mângâiere diafanăde val înspumat,în tandră atingere a dorințeicalde, cuminți;ori zbuciumate, aprige și fierbinți...Acolo; în acel petec neîntinat de suflet;mă regăsesc, de câte ori mă cautpe mine - cea careuneori se rătăcește ... XVII. STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015. Trăim
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
cu toții brusc de o revelație. Omul din fața noastră întruchipa o emoție mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu găsea altă cale de ieșire din trup decât vocea ireală și corpul său zbuciumat. Nu mai era un simplu interpret. De bună seamă că aveam în față însăși substanța din care sunt plămădite emoțiile, condensată în formă pură, într-un suflet dezbrăcat, scos impudic la vedere, tremurând de frigul însingurării și de teama stingerii
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
numește cămin! În ultimii 4000 de ani structurile sociale și religioase au avut de înfruntat invazii, foamete, persecuții religioase, revoluții politice și multe alte cataclisme. Puține țări se pot mândri cu o așa identitate după o așa de lungă istorie zbuciumata. A spune despre India că e numai un pământ al contrastelor e ca si cum ai spune despre ceva adevărat că e evident, pentru că sunt puține state cu o așa vastă scală de diversitate cum o întâlnești aici. Inevitabilele schimbări au atins
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
caror frumusețe, cât a mai rămas, ne bucurăm atât de mult noi, azi! Pasiunea cere însă sacrificii și neîmpliniri! Poate și datorită încrâncena rii împotriva lor se datoreaza conceperea acestei ediții departe de țară, la Berna. Cu tot trecutul lor zbuciumat cărțile poștale au rezistat că un miracol și reprezintă azi, atâtea câte au mai rămas, o istorie document la fel ca si pu- tinele clădiri rămase azi încă pe locul lor amintind de o epocă revoluta ce poate fi refăcuta
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
mănăstire ... la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udoba, pe care cu dragoste și multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri”. Călimăneștiul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurări istorice și sociale. Că cele mai multe dintre sate a luat ființă în jurul unei mănăstiri. Legenda spune că mănăstirea Cozia - de care este legată nașterea satului - a fost ridicată în locul său în apropierea alteia, zidita de Negru Vodă. Urmele
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri. Dar cea mai captivantă lectură o avem despre perioada maturității, în paginile de dragoste, care ne dezvăluie un suflet zbuciumat și mereu în căutarea infinitului absolut, precum și în cele deosebit de documentate și pline de bucuria relatării impresiilor de la pescuit și arta lui. Lectura capitolelor despre dragoste este inedită și autorul încearcă să ne descrie lupta sa cu destinul implacabil, care
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
porumb în colțul clasei, sau lua zece la palmă cu nuiaua de alun, dacă nu știa lecțiile predate în ziua respectivă? Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]