1,522 matches
-
cei mai săraci dintre toți, au ajuns la sapă de lemn. Scriitorul Itzhak Rab, și el locuitor al Ierusalimului, a descris așa cartierul în acele zile: „Nu era un singur ungher în oraș, unde să nu vezi copii îmbrăcați în zdrențe tărându-se ca niște schelete, întinzând mîinile și cerșind cu ochii o bucată de pâine. Și nu trecea o zi și nici un ceas fără înmormântarea unui mort, și purtătorii sicrielor alergau cu repeziciune, trecând ulița în goană.” În vremea mandatului britanic
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
în gaura de la baza grămezii de vreascuri, în mijlocul unor materiale ușor inflamabile, răsfirate, puse acolo dinainte: hârtii etc. Dacă vântul nu bate deloc, flacăra se poate obține pornind de la o amorsa incandescentă introdusă într-o minge de iarbă uscată, hârtii, zdrențe uleiate. Mingea trebuie legată la capătul unei sârme sau sfori, ca o praștie. Dacă rotești în aer mingea ținută de sfoară vei obține un bulgăre de foc. După ce vreascurile se aprind, adaugă bucăți mici de lemn. Bagă în foc bucățile
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Prefațând o ediție recentă a acestui volum, Alex. Ștefănescu afirmă că recitirea cărții îi produce o „nestăpânită încântare”, deoarece imaginile descriptive ale naturii au „o frumusețe
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
-o dintotdeauna, cânt luceafărului de seară să o însoțească în urcarea să la ceruri (R.: "Wie Todesahnung": Că o presimțire a morții; A.: "O du mein Hilder Abendstern": O, tu, dulce stea a serii.) Dintr-o dată, apare un om în zdrențe. Este Tannhäuser, pe care prietenul său nu îl recunoaște. Cand în cele din urmă își dă seama, îl întreabă dacă a dobândit iertarea (D: "Ich hörte Harfenschlag": am auzit sunetul de harpa). Trubadurul, agresiv, îi răspunde că Papă a refuzat
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
o mișcare artistică aparută în Italia pe la jumătatea anilor 1960, la Roma și la Torino. Formată în ambientul așa-numitei arte conceptuale, în conflict cu arta tradițională, refuză materialele și tehnicile acesteia. Apelează la materiale „sărace”, umile: pământ, lemn, fier, zdrențe, plastic, deșeuri industriale, cu intenția de a evoca structura originară a limbajului societății contemporane, eliberând-o de conformismul semantic. O altă caracteristică a operelor este utilizarea noilor forme ale artei vizuale: instalația (prin excelență, locul unde se întâlnesc opera de
Arte Povera () [Corola-website/Science/307849_a_309178]
-
a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte”. Valoarea creației sadoveniene este recunoscută chiar și atunci când autorul repovestește o poveste cunoscută; astfel „Vrăjitorul de șerpi” a lui Sadoveanu este considerată mai frumoasă și de
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
străine. Brazilia numără deja peste 90 de milioane de locuitori, dar fabricile fac economie de mână de lucru, ca și intangibilele latifundii din interiorul țării, care refuză să dea de lucru. Cu ochii plini de strălucire, un copil îmbrăcat în zdrențe admiră cel mai lung tunel din lume, recent inaugurat la Rio de Janeiro.Copilul în zdrențe este mândru de țara sa, dar este analfabet și, pentru a mânca, trebuie să fure.” Eduardo Galeano, Venele deschise ale Americii Latine (Editura politică
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
de lucru, ca și intangibilele latifundii din interiorul țării, care refuză să dea de lucru. Cu ochii plini de strălucire, un copil îmbrăcat în zdrențe admiră cel mai lung tunel din lume, recent inaugurat la Rio de Janeiro.Copilul în zdrențe este mândru de țara sa, dar este analfabet și, pentru a mânca, trebuie să fure.” Eduardo Galeano, Venele deschise ale Americii Latine (Editura politică, București, 1983) Carolina Maria de Jesus (1915-1977) a fost o țărancă braziliană, care a locuit timp
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
dezbrăcată de hăinuțele moi și parfumate, În care m-am simțit, și numai pentru o zi, om. Mi-a rămas, la mânuța dreaptă, un șireag de mărgele, un fel de mătănii pe care, inițial, nu le-am băgat În seamă. Zdrențele de la Leagănul de Copii mi-au reamintit de izul mizeriei și sărăciei În care mă născusem. În definitiv, nu sărăcia mă deranja, ci lipsa de perspectivă, lumea goală și pustie ce mi se oferea cu fiecare clipă, după plecarea lor
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
lovit cu copita, l-aș fi dat în judecată?"" Îmbrăcămintea lui Socrate era întotdeauna modestă, atât din cauza sărăciei, cât și a simplității sale; niciodată n-a fost văzut afișând o neglijență vestimentară, cum o vor face cinicii. Unii își afectează zdrențele, de aceea i-a și spus Socrate filosofului cinic care-și etala găurile hainei: "" Îți văd deșertăciunea prin mantie"". Lui Socrate nimic nu-i este mai străin decât aroganța, iar atunci când vede în agora Atenei obiectele de tot felul expuse
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați să fie legată amintirea unor pogromuri ale evreilor din Europa, cunoscute sub numele ebraic de gzerot al anului 4856. Trecând Rinul cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz. Pretextul religios al luptei cu necredincioșii, a fost o justificare suficientă pentru gloata flămândă ca să se năpustească asupra lor și să-i jefuiască. Ei i s-au alăturat orășenii
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
majorității [[produs]]elor necesare traiului. Foarte rar se apela la produse ""din afară"", care se procurau din: Produsele necesare ce nu puteau fi confecționate în gospodăriile proprii, racovicenii le procurau pe [[Ban (monedă)|bani]], [[cereale]], [[aliment]]e sau furaje, pe ""zdrențe"" în sistem de [[troc]] în cazul [[Comerț ambulant|comerțului ambulant]]. În trecut, racovicenii n-au cunoscut o viață economică atât de prosperă, generatoare de produse în gospodăriile proprii astfel încât să existe un surplus destinat vânzării. În mod frecvent se vindeau
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de logică În orașul Trapezunt”, care „și-a sugrumat nevasta și și-a vîndut copiii unui sirian”. Cathartica evadare din planul istoric aduce o scindare ontologică În care „copiii apoi, plângînd, fură urcați În coș, deasupra coșului flutura, ca o zdreanță, o zdreanță umflată cu aer cald”. Dincolo de construcții difuze, de disonanțe accentuate, redate Într-o vitalitate de cuvinte haotică, „Fric” se coagulează În “Lucrarea Creației” Într-un ansimbol, 1715. Mozaicul uman cristalizat Într-o istorie. Aceasta este impresia pe care
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
În orașul Trapezunt”, care „și-a sugrumat nevasta și și-a vîndut copiii unui sirian”. Cathartica evadare din planul istoric aduce o scindare ontologică În care „copiii apoi, plângînd, fură urcați În coș, deasupra coșului flutura, ca o zdreanță, o zdreanță umflată cu aer cald”. Dincolo de construcții difuze, de disonanțe accentuate, redate Într-o vitalitate de cuvinte haotică, „Fric” se coagulează În “Lucrarea Creației” Într-un ansimbol, 1715. Mozaicul uman cristalizat Într-o istorie. Aceasta este impresia pe care o lasă
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
neagră", de anii de detenție. Tot acum, pentru copii, publică volumul în proza "Cartea cu jucării", inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele știute de școlari: "Cântec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mărțișoare", "Prisaca", "Zdreanță" s.a. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. În 1934 publică romanul "Ochii Maicii Domnului" , tema principală fiind dragostea materna și devotamentul filial. Continuă să scrie poeme și în 1935 publică volumul "Versuri de seară". În
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
5 mile (2 km) de zidurile orașului. Soldații ce se apropiau de zidurile Quebecului erau prost echipați. Arnold nu avea artilerie, toți oamenii săi aveau doar câte cinci cartușe, peste 100 dintre muschete erau neutilizabile și hainele se transformaseră în zdrențe. Deși armata sa număra de două ori mai puțini oameni decât inamicul, Arnold a cerut capitularea orașului. Înspre ambii mesageri trimiși de el, britanicii au tras cu tunurile. Arnold a concluzionat că nu poate cuceri orașul cu forța, așa că a
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
zic de cea de acuma, când n-am făcut o iotă din ceea ce mă îngrijea: că completez cu ultimul act Béllérophon, cu ultimele 2 acte, Traian, să revizuiesc partea vocală și instrumentația din Soria, să pun la punct zeci de zdrențe din care ar fi putut ieși ceva fără să mă compromită. Învățământul de tras din orice situație și întâmplare, ar fi să nu ne lăsăm încătușați de preocupări ca de vârstă, de viitor, ci „să-i dăm înainte” cu toate
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
domiciliul lui Iancu, în care apare Nițu Constantin (una dintre victime) dezbrăcat și legat cu un lanț de gât. Nițu a declarat procurorilor că a fost obligat de Iancu să țină în mână o hârtie pe care scrisese: “SÎNT O ZDREANȚĂ. NU FACEȚI CA MINE. AM FACUT O GREȘEALĂ CU DON COSTEL”. De asemenea, Nițu a declarat că Iancu l-a legat cu lanțul și l-a dezbrăcat în pielea goală, a urinat pe el și l-a ținut în lanț
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]
-
premii și aprecieri internaționale. În anul 1964 se înființa, la noi, studioul specializat ""Animafilm"", în urma numeroaselor premii obținute de Ion Popescu-Gopo la festivalurile internaționale. Primele desene în acest studio au fost realizate de către Olimp Vărășteanu: cartoanele decupate ""Vulpoiul campion"" și "Zdreanță"". Acest studio a grupat încă de la început crema desenatorilor, animatorilor și a graficienilor din România: Bob Călinescu, Artin Badea, Florin Angelescu, Sabin Bălașa, Zaharia Buzea, Anamaria Buzea, Radu Igazsag, Izabela Petrașincu, Liliana Petruțiu, Tatiana Apahidean, Olimpiu Bandalac, Zeno Bogdănescu, Laurențiu
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și considerații critice asupra oamenilor și stărilor de lucruri din timpul său: "Unul huzurește, celălalt grijă poartă;" Unul e ferice, altu-i frânt de soartă." " Unu-i în cocioabă, altu-n mândre case;" Unul e în zdrențe, celălalt în mătase." Unu-ntinde blidul, altu-i bogătan;" Unul duce lipsuri, celălalt e tiran." " Unul are-avere"-" pungi de galbeni"," mii;" Celălalt n-are pâine pentru-atâția copii"! "Capitolul VIII" " Despre comportarea în societate" " Averea-i dată ca să duci un trai
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
descifrare a unor căi de comunicare lingvistică între lumile rezultate după prăbușirea turnului Babel. Povestirea prezintă o lume întoarsă pe dos, în care fiecare om acționează în contradicție cu poziția sa în cadrul societății - preoții reneagă zeii, bogații se îmbracă în zdrențe, etc. O invenție oferă posibilitatea înregistrării tridimensionale a imaginii unui om, dar cu fiecare înregistrare îi răpesc acestuia și din viață. Povestirea a mai apărut în antologiile " Timpul este umbra noastră" (1991) și "Twelve of the Best Romanian SF Stories
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
ceva pentru creșterea mea. Podeaua la noi era pământul gol. Nu-mi aduc aminte să fi dormit în pat decât după ce familia noastră a fost declarată liberă. Fratele meu John, sora mea Amanda și eu, dormeam pe un braț de zdrențe murdare aruncate pe podeaua murdară, de pamânt. În toată viața mea nu am avut timp anume pentru joacă. De când țin minte mai în fiecare zi am fost ocupat cu vreun fel de munca. Cât am fost sclav n-am știut
Booker T. Washington () [Corola-website/Science/317533_a_318862]
-
Cristina Alexandrescu Daniel Buzdugan a publicat, vineri, pe pagina de socializare, asemănarea dintre Bianca Drăgușanu și "Zdreanță" a lui Tudor Arghezi. Imaginea de pe coperta cărții "Zdreanță", de Tudor Arghezi, este a Biancăi Drăgușanu și a devenit virală pe Facebook.
Buzdugan: Asemănarea dintre Bianca Drăgușanu și "Zdreanță" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71501_a_72826]
-
Cristina Alexandrescu Daniel Buzdugan a publicat, vineri, pe pagina de socializare, asemănarea dintre Bianca Drăgușanu și "Zdreanță" a lui Tudor Arghezi. Imaginea de pe coperta cărții "Zdreanță", de Tudor Arghezi, este a Biancăi Drăgușanu și a devenit virală pe Facebook.
Buzdugan: Asemănarea dintre Bianca Drăgușanu și "Zdreanță" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71501_a_72826]
-
care să fie acela? — Kinoshita, după tatăl meu. Dar numele meu mic a fost schimbat în Tokichiro. — Kinoshita Tokichiro. — Întocmai. E un nume bun, nu crezi? Va trebui să te mai mulțumești un timp cu casa asta dărăpănată și cu zdrențele de pe tine, dar înveselește-te. Ești mama lui Kinoshita Tokichiro! — În viața mea n-am fost atât de fericită. O repetă de mai multe ori, cu lacrimi mereu proaspete la fiecare cuvânt rostit de Tokichiro. Era foarte mulțumit să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]