1,495 matches
-
căderi cu și fără ecou, o ceașcă mare, plină cu pași pierduți, nostalgii și povești ... Citește mai mult Într-un vas de aramăsunătoaream pus frustrări,o litra de obsesii,vise neîmplinite cât cuprinde,o lingură de remușcări,resentimente,vreo două zdrențe de bucurii ocazionale,un păhărel de așteptări zădarnice asezonate cu umflări în pene,un strop de râie de la capravecinului, supărări,un plic de neputințe,patru lungiri dincolo de plapuma,căderi cu și fără ecou,o ceașcă mare, plinăcu pași pierduți,nostalgii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru De-a
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
de orele dimineții, adică maxim până la opt. Așa că s-a gândit ea bine că nu ar strica să se trezească pe la cinci și jumătate, numai ca să- mi strice mie bunătate de somn și s-a apucat să spele câteva zdrențe cu ușa de la baie larg deschisă, cu apa curgând la maxim, cu ligheanele căzute ,,accidental” în mod repetat, de m-a făcut să sar ca arsă din așternut, așa că am ieșit din cameră, scuipând flăcări pe nas, ca un dragon
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
îi ședea frumos Să dea la munca de jos, Iar cu meseria lui În cap nu lovea un cui, A fost pus în fața sorții De-i pică toți cârlionții ; Cățeluș cu permanent Deveni mai insistent, Că, cerând un sfat lui Zdreanță, Văr primar (prin alianță) Și el om cu facultate, (Doi ani pentru fals în acte) Care, nu demult și-a luat Pe ouă un doctorat, Iar acum, din găinar Taie frunze de arțar, Se simți cam luat din oală Auzind
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
sau fulger doar, ci zbor de-arìpe în clar. Numai iubire în tot ce-a fost și împlinire de rost. Azi pot pricepe de ce acum aș reîncepe alt drum. Tânără încă ființa mea poate și-n stâncă săpa. Nu pot fi zdreanță sau să mă șterg când de speranță alerg. Viața-i senină fără de plâns, căci doar lumină a strâns. C-o viață îndărăt În fine am ajuns în așteptatul loc unde primesc răspuns de la al meu noroc. Ce va urma o
PRIN ANI C-O VIAŢÃ ÎNDÃRÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368017_a_369346]
-
deasupra acestora, abia atunci vei gusta măreția Cerului și vei simți bucuria mântuirii. Nu te uita la cei care ți-au făcut rău, sub o formă sau alta, care te-au părăsit, care te-au abandonat, poate, ca pe-o zdreanță. Privește la El, privește la Cristos. Reporter: În speranța și cu dorința sinceră ca singurătatea prin care treci, dragul și iubitul nostru cititor sau cititoare, să nu fie ceva chinuitor, ci să fie o binecuvântare și o oportunitate de apropiere
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
învățăm despre bine și rău, despre frumos și urât, despre alb și negru, despre noapte și zi... Răsfoind cele treisute treizeci și opt de pagini afăm despre cum este “inima unui câine”, despre întâmplările și norocul lui Grivei, “frățior pentru Zdreanță”, învățăm ce este prietenia, diminețile unei buburuze, “Martinel e bolnăvior”, întâmplările puilor de cuc și de cioară, “vis de pițigoi”, despre câte și mai câte... Nu este doar o simplă carte de poezii și desene pentru copii. Este o carte
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici ca să văd cum vă scăpați pe voi de frică! Spuneți, ce trebuie făcut, cum ieșim din belea, fiindcă în ritmul acesta peste câteva sute de ani nu vom mai fi nici amintire! Târșeloși, jalnici ce
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
și durerea de cap. A pune pe limbă o picătură de sânge din aceste teritorii e ca și cum ai înghiți agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci aceasta privi, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
bulibașa să-și smulgă barba și să plângă. Chivo, Safto, Marghioalo, Titilico! Veniți să vedeți pe ofițerii noștri săracii în ce hal au ajuns”... „Hauleo, ofițerii noștri, săracii, ce frumoși erau!...Cum sclipeau toate pe ei!...Și cum le curg zdrențele acuma!”... „Dar voi cum ați ajuns aici și încotro vă duc acum? întrebarăm” „Noi, domnilor ofițeri, am ajuns aici la Buh (Bug) dintr-o greșeală la <>. Fluierul Iclăr (Fuhrerul Hitler) a spus la <> lui Antonescu să-i trimită <>, și Antonescu
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lui Antonescu să-i trimită <>, și Antonescu a înțeles <<țiganii>>, și de aici ni s-au tras toate belelele.” (Capitolul 10, p. 550). Pe drumul repatrierii statul român ateu a ieșit în întâmpinarea bravilor ostași și a dârzilor eroi pe zdrențele cărora mândria ostașului mai triumfa alături de tresele regale decolorate, cu baionete și câini polițiști. Însoțitorul convoiului care se repatria era nedespărțit de voluminoasa geantă în care erau încarcerate umbrele lor, bandajate cu dosarele întocmite de NKVD, pentru a fi predate
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
ce se întâmplă aici? am strigat eu încercând să străbat cu vocea mea gâtuită de spaimă vuietul invadatoarelor venite din iad, presupun. Mama s-a oprit o clipă din lupta ei inutilă cu stihiile dezlănțuite, având ca unică armă o zdreanță patetică și inutilă, cu ajutorul căreia reușise totuși să facă multe victime, judecând după cantitatea insectelor masacrate ce umpleau podelele casei. - Muște!... Nu știu de unde au venit și de ce! De vreo două ore s-au năpustit ca un nor blestemat asupra
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
părul răvășit. - Ești bine, bunico? am întrebat-o eu șoptit. Nu mi-a răspuns. Doar se abandonă mai mult brațelor mele, oftând prelung. Când am intrat în casă, am rămas uluită. Nici insectele moarte de pe podele, ucise de mama cu zdreanța ei veche nu mai erau! Niciuna!... Am privit-o amândouă pe bunica cu uimire și respect, dar ea s-a mulțumit să ridice din umeri în tăcere și se îndreptă cu pași grei și târșâiți către poartă, îndreptându-și neglijent
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
deasupra acestora, abia atunci vei gusta măreția Cerului și vei simți bucuria mântuirii. Nu te uita la cei care ți-au făcut rău, sub o formă sau alta, care te-au părăsit, care te-au abandonat, poate, ca pe-o zdreanță. Privește la El, privește la Cristos. Reporter: În speranța și cu dorința sinceră ca singurătatea prin care treci, dragul și iubitul nostru cititor sau cititoare, să nu fie ceva chinuitor, ci să fie o binecuvântare și o oportunitate de apropiere
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
“Geniu în zdreanța sau în vesminte aurite tot geniu rămâne.” ~ Mihai Eminescu Când ați citit ultima dată o poezie de Eminescu? Dacă nu ați făcut-o de mult, astăzi mai mult ca oricând, vă invit să o faceți pentru că astăzi sărbătorim ziua de
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
de fese, trăgând-o puternic către el și frecându-și trupul de al ei, înțepând-o în același timp cu lama cuțitului. Romelia icni cu groază... - Ssst! Să nu țipi! Să mergem, altfel te fac aici, că nu mai pot, zdreanță! Ești bună rău de tot! De când stau eu cu ochii pe tine... - Lasă-mă în pace! Nu merg nicăieri! Ce ai cu mine, omule? răspunse Romelia plângând și privind cu disperare în jur, sperând să găsească o posibilitate de a
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
cosașului Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Cocori în zare întristând asfințitul - noi mai rămânem Mențiune - Corneliu Beldiman Lipită de geam privește curioasă floarea de cireș Etapă 74 - 20 IV 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Prima zi de Paști - chiar și sperietoarea are zdrențe noi Locul ÎI - Corneliu Beldiman curtea chiliei - peste sutana roasa petale de flori Locul III - Livia Ciupav Sfârșitul verii - tot soarele adunat pe șevalet Mențiune - Virginia Popescu stol de porumbei - printre aripi întinse petice de cer Etapă 75 - 27 IV
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
conștiință și-n veșnicii m-agață Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă Ca să-i pot face vieții în infinit o fundă În semn de renunțare de la vaga speranță Cînd viața mea atîrnă în ceruri ca o zdreanță Și-apoi, de ce m-aș teme ? Nimic nu-mi poate rupe Secunda următoare fecundă-n timp ce geme Și-n trupul meu pe cruce, perversă, ea irupe @UVERTURĂ SIMFONICĂ (Pentru Gabriela) 14 Februarie 2011 Franța tam, tam, tam, tam Dezacord
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
2014 Toate Articolele Autorului rufele decolorate din cartierul mărginaș zâmbesc lasciv perversa că o țigăncușa desculța fericirea strigă din piață suprapopulata cu legume expuse hâd pe caldarâm recunosc celulă pe ferestrele căreia ai lipit colaje spectaculare aerul sordid miroase a zdrențe arse Sunt nopți când îmbraci smoking-ul conducând o mașină de lux parfumând cu dispreț execrabil lumea pestrița din jur abandonezi pe canapea pe cel ce bea bere navigând rapace cu stilul lui versatil jocurile de noroc sexul că panaceu amante
EX-UL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349476_a_350805]
-
luptă, nenicule, să ne educe, vrem-nu-vrem, în spiritul pașoptismului luceferist, de tristă întunecime. Cu o ageră privire de șoim orb, vede râma la cinci metri în ogorul «Constelațiilor diamantine» și decretează, de la înălțimea micimii sale, că această revistă este, cităm: «zdreanță publicistică» și că ar trebui să-i «piară sămânța!». O asemenea pornire de discriminare, până la stârpire, rar ne-a fost dat să întâlnim! Încă de la primii pași ai revistei, ne-am mărturisit intenția de a nu fi rivali, în demersul
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
pe suflet”. Astea da, valori mobilizatoare! Lecția de talent este clară: noi, „Constelațiile diamantine” niciodată nu ne vom ridica la înălțimea subteranei luceferiste. De aceea, recunoaștem, cu umilință, că în veci vom rămâne, vorba înțeleaptă a bătrânei Ifigenii, o biată „zdreanță publicistică”, Dar, cântărind bine lucrurile, ne întrebăm de ce nu se găsește cineva de la conducerea revistei care să-i pună sârmă în nas sturlubaticei Ifigenii, sau s-o scoată pe ușă afară și s-o declare, apoi, nulă, că tot nu
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
toți în brațe și-i mai țin. Mi-e inimă brăzdată cu un clește Încins în focul depărtării, pervertit, Cam toate... încep cu - “a fost și nu mai este” Și-n țarină se doarme la sfârșit... Mai port pe umeri zdreanța regăsirii, Cu flori și buruieni, din loc în loc, E dulce - amară clipa întâlnirii, Copile unde ești? Vreau să mă joc!!! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Mă întorc / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31
MĂ ÎNTORC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349553_a_350882]
-
al unui poet daca ți-a rămas ceva mărunțiș prin buzunare nu-l da de pomană mai bine cumpără-i cartea am să vă spun un secret poeții sunt oameni sărmani care dăruiesc trecătorilor grăbiți indiferenți mărgăritare cioburi de vise zdrențe de suflet poezii de Dorina Stoica Referință Bibliografică: Ce preț are o poezie? / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul IV, 27 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
-
Erau oameni verticali, cum spunea Avva Theodor al Fermei: "și dacă se va lipi cerul de pământ, Theodor nu se teme". Cu asemenea oameni Domnul "a avut de furcă"până să-i învețe smerenia. Pe când cu noi, care suntem niște zdrențe netrebnice... Nu ne cere Domnul nimic decât să ne ținem mintea în iad, adică să ne recunoaștem ca vrednici de iad, dar să nu deznădăjduim. Ce-mi trebuie mai mult? Nu-i mântuirea aproape de noi? - S.G.: Care este lucrarea omului
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]