559 matches
-
crângul întunecat de bananieri. Printre trunchiurile albicioase, se zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare. Sunt preot. N-ai de ce să fugi. Femeia și copiii îi întoarseră niște priviri speriate, ca de dobitoace. Înțelegi spaniola? Femeia strigă ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Velasco își trecu ușor mâna peste ochii aceea holbați și încremeniți. Chipul trist al indianului îi aminti de cel al japonezului creștin care venise să-i ceară iertarea păcatelor în adăpostul de cherestea din Ogatsu. Chipul acelui japonez cu haine zdrențuite și cu așchii de lemn pe umeri... Vântul bătea peste Veracruz rostogolind smocuri de iarbă uscată ca niște mingi de-a lungul străzilor cenușii și a zidurilor întărite cu mortar ale caselor și vopsind în pământiu apele învolburate ale oceanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am să mă rog neîncetat de acum înainte... pentru tine și pentru Japonia. Mi-am plecat adânc capul și am părăsit încăperea. Așezat pe scaun, cardinalul se uita lung pe fereastră. Oare la ce se gândea în clipa aceea? Alaiul zdrențuit al japonezilor ieși din castelul pătat de murdărie de porumbei, de furtuni și de ploi de la Santa Severa. Coborau agale prin luncă înconjurându-l ocrotitor pe Nishi care tocmai se ridicase după boală. Mergând în frunte alături de Tanaka și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de la Manila. Călătoria noastră continuă fără peripeții. În fiecare zi mă rog pentru Japonia. Mă rog pentru solii japonezi pe care nu i-am mai văzut de când ne-am luat rămas bun la Luzon. Mă rog pentru omul cu haine zdrențuite. Jumătate din viața mea de până acum am fost legat de țara aceasta stearpă. M-am străduit să sădesc aici via Domnului, dar am dat greș. Totuși acest pământ este pământul meu. Este pământul pe care trebuie să-l cuceresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
curent electric și pereții murdari, pătați, ai caselor care se înălțau mult în jurul său, și acoperișurile complicate și verandele lor; desișul lor de antene de televiziune, sârme întinse pentru pus rufele la uscat și curți pline de biciclete și plante zdrențuite și tot calabalâcul familiilor numeroase și zgomotoase. Rețeaua municipală de apă era pornită. Dinspre fiecare bucătărie și baie din Shahkot răzbătea sunetul pompelor de apă, șuvoaiele subțiri de apă scurgându-se în prima din multele găleți și oale și cratițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu intrarea Într-un palat oriental, dar probabil că era doar un tunel care lega două curți ce musteau de apă, cu cutii poștale distruse și dale fărâmicioase, și scoțându-mi ceasul de la mână, a arătat spre o pătură militară zdrențuită, aflată Într-o nișă de sub scări, de parcă luarea ceasului prevestea o anumită nuditate, iar acum trebuia să am o fetiță cu ea, și am Întrebat unde ne aflam și unde erau copiii, fiindcă pe drum fiica s-a transformat nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
baba știe . . . sau numai răspunsese întrebării mute pe care i-o făcea baba! Baba întîi rămăsese tâmpă. Apoi își plesnise tare palma aspră peste obrazul zbârcit și ieșise în brânci ca o turbată, mică, cocoșată; cu un petic de șal zdrențuit, cu rochia târâș, alerga pe coridor. Mini se sculase și din ușă se uita după ea. Părea că patinează: "un picior luneca mult înainte și cellalt sărea după el. Ca o vrăjitoare pe o mătură sau o mumie pe un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a face cu-o ființă supranaturală! Directorul nu-i răspunse. Grosvenor văzu că Smith examina gaura din perete. - Barem de n-ar fi murit Breckenridge! oftă biologul. Numai un metalurgist ne-ar putea explica acest fenomen. Priviți! Și atinse marginea zdrențuită a metalului. O bucățică îi rămase între degete o clipă, apoi se fărâmiță și căzu ca un norișor de praf pe podea. - Mă pricep puțin la metalurgie, spuse Grosvenor, înaintând spre Smith. Oamenii îi făcură loc să treacă. - Ești unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu verde adevărat, doar pete În fața ochilor. Izbăvite de o senzație de căldură umană la discreție? Nu, nu puteai fi sigur. Încordarea efortului analitic de neoprit Îi dădea domnului Sammler dureri de cap. Cel mai rău era că aceste plante zdrențuite nu voiau, nu puteau răspunde. Nu era destulă lumină. Prea mult haloimăs. Dar când venea vorba de haloimăs, fiica lui, Shula, era mult mai rău. Trăise cu Shula câțiva ani, puțin la est de Broadway. Avea prea multe ciudățenii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
albe, pleoape roșii și un albastru de mucus marin, ochii lui, gura deschisă cu dinți falși atârnând de gingiile de sus. Pardesiul și haina erau și ele deschise, cămașa trasă În față ca un tapet verde desprins și căptușeala hainei zdrențuită. Hoțul Îl trase de haine, ca un doctor pe un pacient de clinică. Dând la o parte cravată și fular, scoase portofelul. Edenul și-l dădu pe spate (o mișcare de animal, pur și simplu) puțin de pe frunte, Încrețită, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
oamenii bani și putere prin demență? Ar trebui să meargă mână În mână. Sammler Își scosese pantofii și acum picioarele lungi, fragile, În ciorapi maro cu jartiere și le simțea reci și puse peste ele pătura cu tivul de mătase zdrențuit. Bruch luă asta drept semn că se va culca. Sau poate conversația luase o turnură care nu-l interesa pe Sammler? Cântărețul Își luă la revedere. Când Bruch se Îmbulzi pe ușă - pardesiu negru, picioare scurte, fund lat ca sacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
strigă voievodul. Semnal către spătarul Albu! Să pornească În urmărirea fugarilor! Semnalul cornului de zimbru aduse tresărirea Întregii oștiri a Moldovei. Călărimile domnești, galop pe urmele fugarilor. Era un semnal pe care Îl visaseră, poate, ei, oștenii obosiți, răniți și zdrențuiți, cei care Își știau familiile departe, În bejenie, cei care se rugaseră Domnului Atotputernic să le dea putere În ziua marii bătălii. Era un semnal pe care nu Îndrăzniseră să-l viseze căpitanii de oaste și boierii Sfatului domnesc, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
câmpie, era halucinația unei câmpii. Era visul rău al unei câmpii care se pierdea spre Răsărit, dincolo de Nistru, În stepele unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci doar trebuia să pară astfel, ca să poată trece prin infernul Țării de Jos fără a trezi bănuieli. Mesagerul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci doar trebuia să pară astfel, ca să poată trece prin infernul Țării de Jos fără a trezi bănuieli. Mesagerul Îi părea cunoscut. Avea trăsături mongole, era scund, nu avea vârstă (mongolii arătau la fel Între douăzeci și șaizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oarecum putoarea canalului, iar Adam s-a simțit ceva mai bine. S-a gândit că s-ar apuca și el de fumat. Pe malul celălalt al canalului, câțiva copii jucau sepak tackraw. Lovită cu piciorul, mingea se Înălța, iar fibrele zdrențuite ale Împletiturii uzate de ratan se roteau ca artificiile lansate de copiii chinezi de anul nou lunar. În Perdo nu erau mulți chinezi, dar Întreaga insulă li se alătura În sărbătoare. Karl Îl aducea În oraș, unde artificiile luminau noaptea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
imaginar nu se lăsa prins, i se strecura printre degete, asemenea fericirii din trecut. În cele din urmă a ajuns dinaintea somptuoaselor uși de sticlă care dădeau În hol, curate, lucitoare, reflectând imagini ale orașului, etajele superioare ale clădirilor, frunzele zdrențuite ale unui palmier, o bucățică de cer. S-au deschis și s-au reînchis Încet, ca În vis. Ce mama dracului! Idioții ăștia de jucători de badminton nu mai sunt În stare să câștige nici un meci. Niște puturoși! Nu-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mine, martorul clănțănitului său din dinți dictat de frică, m-a tratat cu autoritate: „Ce stai, soldat. Adunarea. Adună-i pe toți oamenii apți de luptă, imediat. Reocupăm poziția. Mișcă-mișcă! Gata de contraatac...“ Îl văd îndepărtându-se agitat peste corpuri zdrențuite, peste morți, peste oameni care încă trăiau. Zbiară, dă din brațe, e caraghios, nu mai e un erou de carte ilustrată, așa că vreau să-i fiu recunoscător retroactiv, fiindcă apariția lui în mijlocul unității făcute zob - doar două Panther-e și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trebuie să-i culcăm REGATUL lui de morți și VERSURI ACADEMICE împrumutate în căutările divinului până la destinația nocturnă a visului. AERUL rece te vinde în regatul amorțit de iubiri. Poetul Sfânt rămâne POET în PATUL lui de tăcere și gând zdrențuit. Răcnește în mine visarea. Răcnește în mine Ochiul de noapte prea trist, prea firav și de atâtea ori înecat. Prin mâluri albastre de Zări, prin mâluri de nopți cu un poem Hărțuit. O liniște rece îmi sărută timpul. O liniște
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Fără îndoială, trăgătorilor li se dăduse ordin să nu distrugă creierul. Toracele era aproape tăiat în două de gloanțe de mitralieră. Din piept și pântece nu mai rămăsese decât un amestec nelămurit de carne și oase, de țesuturi sfâșiate și zdrențuite; deasupra genunchilor, fiecare centimetru pătrat de carne purta urmele unor arsuri atât de îngrozitoare, încât nu mai aduceau a nimic omenesc. Chipul era intact. Avea o expresie senină, neafectată de spaima sau groaza insuportabilă care contractă trăsăturile figurii în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
micșorase dimensiunile, dar asta ca urmare a efectului torpilelor. Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite, de zece, douăzeci sau treizeci de metri diametru. Caverne întunecate care lăsau să se întrevadă, în fasciculele de lumină palpitând, un amalgam confuz de cabluri și mașinării str ălucitoare, partea exterioară a sistemului nervos al Mașinii moarte. Stând în fața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
pronunță el, cu voce tare. 35 Chipul meu e chipul lui Trupul piere, eu nu mor Impunându-i timpului Amintirea urmelor Lăsate ici, colo, pe cărare peste uitare. T II Bătrânul tuși cavernos, contractându-se de durere. Mișcarea făcu halatul zdrențuit să alunece și-i dezgoli pieptul carbonizat. În coasta dreaptă, destul de sus, se căsca o gaură mare cât pumnul. Cheaguri groase de sânge atârnau din rană. ― E-n regulă ― articulă el cu dificultate. Cu excepția cazurilor când tușesc, aproape că reușesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ștampilă cu litere mari: ACHITAT. Mai rămânea nedezvăluită prima casetă, cea închisă cu lacăt. Bătrânul se gândi să încerce cele două cheițe din tabacheră și avu noroc, una dintre ele se potrivea. înăuntru găsi surprins o "Planetă de tânăr", veche, zdrențuită și îngălbenită de vreme. Câteva fraze se deslușeau totuși: Ai mintea ageră și ești iute de mână. Vei fi funcționar destoinic sau un meseriaș dibaci. Vei lua o fată cuminte pe care o cheamă Lucreția și nu vei avea necazuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nevoie. Strângând din dinți, Mișu începu să ridice halterele. Mariana înțelesese și-i părea rău. Se apropie și-i cuprinse picioarele, împingându-și țâțele în el. Mișu ridica halterele impasibil. Mariana își revărsă pletele blonde peste degetele înroșite, cu pielița zdrențuită. Mișu respira sacadat, profesionist, cu privirea țintită fix în ochii lui Zelea, acum lipsiți de apărarea sticlei. Își jurase să reziste cel puțin două zile. Așa îi găsi domnul Popa. - Mișule, care e cea mai apropiată secție de poliție? - Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
visurile lor. Plutind aici, despuiate și moarte. Printe mari perle lăptoase de spermă risipită. Ori asta, ori ai mei or să mă găsească înfășurat într-un prosop însângerat, prăbușit la jumătatea distanței dintre piscină și telefonul din bucătărie, cu restul zdrențuit al intestinului ieșind prin cracul slipului cu dungi galbene. Lucruri de care nici francezii nu pomenesc. Fratele mai mare de la marină ne-a mai învățat o expresie folositoare. Rusească. Cum zicem noi „Am nevoie de asta ca de-o gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
blăniță ca să-i țină companie. Apoi un elefant de pluș. Un hipopotam. O bufniță. La un moment dat, erau mai multe animale în căruciorul ei decât în coș. Iar animalele rămase acolo aveau ba un ochi lipsă, ba o ureche zdrențuită, ba o cusătură pleznită. Umplutura dădea pe dinafară. Ăstea erau animale pe care nu le dorea nimeni. Nimeni n-a simțit strângerea ei de inimă din clipa aia. Sentimentul unei căderi îndelungate din vârful celei mai înalte montagne russe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]