453 matches
-
și prin animozitățile pe care le-a declanșat. Dovada, un filozof precum Constantin Noica a ajuns, la un moment dat, să recunoască (în Jurnalul de la Păltiniș) că atunci „cînd m-am aplecat asupra românescului am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale”. Percepția lui Caragiale în cultura română nu s-a schimbat fundamental nici după „Anul Caragiale”, în pofida numeroaselor manifestări publice, a articolelor și cărților publicate cu prilejul marcării a 150 de ani de la nașterea clasicului. I.L Caragiale a
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
cînd îți dai pălăria puțin pe spate/ cu degetul mare adus printre sprîncene/ parcă ai avea ceva de spus de cînd lumea/ dar aștepți mai întîi să aprinzi o țigară/ sau o jumătate de țigară/ după cum te ai cu vecinul". Zeflemeaua sau dramaticul se ascund în situațiile absurde, în naivitățile prefăcute, în dejucarea metaforelor înghețate și refacerea legăturilor între cuvinte: "a trosnit un vreasc/ mi s-a rupt sufletul am spus" (în "prima zi de subașezare"), "rulați cu zid cu tot
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
deveni medicul director la Institutul de Cercetări Francez, oricîte descoperiri despre structura creierului i-ar reuși vreodată, pentru Jean succesul va însemna, totdeauna, acel aer de nonșalanta și triumf zugravit pe chipul lipsit de griji al lui Bernard, vagă lui zeflemea de individ care nu are nimic de pierdut și totul de cîștigat. Dincolo de faptele narative în sine, dincolo de amintirile istorisite, Jean e neputinciosul, un Watson sortit unei existente în umbră gloriosului sau Holmes, caracterizat strict prin admirația pentru acesta; Bernard
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
dintîi susținători ai necesității filtrului critic s-au numărat Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo, programul Daciei literare (1840) prescriind critica operelor iar nu a autorilor. Dacă C. Rădulescu-Motru, în Cultura română și politicianismul, credea de cuviință a anunța că rolul zeflemelei care a nutrit plenar spiritul lui Caragiale, alcătuind doar o expresie a unor grupuri sociale ,,neadaptate", s-a încheiat, iar Ștefan Zeletin, în Burghezia românească, vedea în ,,criticim" o mișcare reacționară ce se opunea ascensiunii burgheziei, Emil Cioran preconizează, în
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
a urlat la toate zidurile că până și animalele au suflet dar femeile mai zdravene au râs de el și-au ridicat fustele ca niște țigănci i-au arătat fără rușine pubisurile strigau cuvinte porcoase la el îl întrebau în zeflemea mai știi Răpane ce făceai pentru o țigară și o gură de rachiu unde crezi că e locul tău Răpane cine dracu mai vine aici la tine oamenii sunt bestii Răpane și tu ești cel care le scarpină păduchii și
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicienilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptamânal de moravuri grele” este menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
la o colecție de fotografii trucate (ironice și prin comentariul pus în gura „actorilor” fotografiați), apoi la o explozie de jocuri de cuvinte și anagrame. Asumîndu-și tradiția caragialiană a pamfletului, dar mai ales pe cea argheziană, "Academia Cațavencu" face din zeflemeaua incendiară o profesiune de credință. Ziariștii de la "Academia Cațavencu" nu au tabuuri, nici prejudecăți, atacă orice instituție și personalitate considerate a fi defectuoase la nivelul societății românești în tranziție, singurul criteriu de asalt fiind viciul public al instituției sau personalității
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Stockholm, iar Ionela Manolesco, cele 11 “Ballades du jargon et jobelin” "Legenda villoniană", una dintre cauzele care i-au creiat celebritatea, ni-l prezintă pe Villon ca pe un fel de farsor, șarlatan și proclet deși, cu tot disprețul și zeflemeaua la adresa altor clerici, nu vom găsi în opera sa erezie sau lipsă de respect față de credința catolică și Biserica Catolică. Din stilul său ironic, malițios și adesea obscen (spre exemplu, „Al treilea chiolhan, al Ștergătorilor-de-cur” - "La troisiesme Repeue, des Torcheculs
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Vietnam s-au transformat într-o rebeliune împotriva sistemului, care s-a extins în toată lumea apuseană. Prin haine, tunsori nonconformiste și muzică, tinerii respingeau ordinea tradițională. Mișcarea pacifistă Hippie se revolta împotriva guvernului american, afacerilor corporatiste, moravurilor sociale tradiționale și zeflemea valorile reprezentanților clasei de mijloc prin glorificarea drogurilor și a iubirii libere. Mișcarea de protest a divizat societatea americană, în mare parte conservatoare. Odată cu alegerea în 1968 a republicanului Richard Nixon, America a ajuns să fie condusă de un anticomunist
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
ei au dovedit că sunt greu de înfrânt și că sunt hotărâți să lupte până la capăt. Bătălia a durat trei luni și a fost un important factor de creștere a moralului poporului chinez, punând capăt lăudăroșeniei niponilor care afirmaseră în zeflemea că sunt capabili să cucerească Shanghaiul în trei zile și China în trei luni. În timp ce această confruntare directă dintre armate s-a petrecut în etapele de început ale războiului, marele număr de înfrângeri ale chinezilor față de cel al victoriilor a
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
circule pe stradă cu un semn distinctiv, o lentă (panglică lată) în eșarfă. Iar toate casele de toleranță să aibă la intrare un număr mare, lesne de văzut de departe, și un felinar roșu. Pe vremuri s-au făcut multe zeflemele asupra acestor inovațiunii care, de altfel, nu s-au putut împământeni. Este considerat unul din cei mai buni primari ai Bucureștiului, fiind cel care a modernizat orașul: a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat lucrul primăriei ș.a. În numai
Emilian Pake-Protopopescu () [Corola-website/Science/302927_a_304256]
-
Eurypylus) și, după unele variante, chiar Ahile, care este înviat din dorința zeiței Thetis. Penthesilea este ucisă de Ahile, care se îndrăgostește de chipul ei abia după moarte. Thersites, un simplu soldat și cel mai urât dintre ahei, ia în zeflemea dragostea lui Ahile și îi scoate ochii Penthesileii. Ahile îl ucide pe Thersites pentru această faptă și, după o dispută, el navighează până în Lesbos unde este purificat de crimă de Ulise, după ce oferă sacrificii lui Apollo, Artemisei și Letonei. Cât
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
respectă convențiile iubirii curtene - divinizarea femeii, statornicia timidă și supusă a iubitului, exagerarea suferinței din dragoste etc.) - într-un limbaj artificial înfrumusețat de termeni provensali. Poezia satirica Menestrelii compuneau și versuri satirice, fie sub forma unei ironii sarcastice ("„cântece de zeflemea”"), fie sub forma unei apostrofe directe ("„cântece de blestem”"). și acest gen își are tradiția să populară la care s-a adăugat influență provensala a acelei forme poetice cu caracter moral sau satiric numită "sirventes". Cele mai multe dintre ele reflectă viața
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
cu un scoțian care vine din partea opusă cântând la cimpoi. Lui Jack nu îi place muzica și își astupă urechile. Scoțianul mergea pe pod de zile întregi! Acesta nu vrea să se dea la o parte și îl ia în zeflemea pe Jack, care îi apare Scoțianului îmbrăcat în pijamale, cu un cuțit de unt la cingătoare și un coș de nuiele pe cap. În cele din urmă, Jack e obligat să lupte, căci nu vrea să facă cale întoarsă pentru
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
liber de stereotipuri", un sentiment cu care BFI a fost de acord. Dacă cineva se plânge de un miros neplăcut, puteți fi sigur că un servitor arab este pe cale să intre în scenă. Fraser, la fel de rapid cu arma, pumnul sau zeflemeaua, poate salva ziua, dar nici chiar el nu poate salva filmul", s-a scris în "USA Today". "Mumia" a fost nominalizat pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun sunet (Leslie Shatz, Chris Carpenter, Rick Kline și Chris Munro) la Premiile
Mumia (film din 1999) () [Corola-website/Science/321176_a_322505]
-
Difuzare a Sunetelor Tăcute (SDST) - în engleza SSSS, MEDUSA), precum și operațiuni de parapsihologie (Proiectul Stargate), pentru a influența masele. Ideea purtării unei pălării din foiță de staniol ca protecție împotriva "undelor" a devenit un stereotip popular și totodată luare în zeflemea, fiind asociată cu teoreticienii conspirației. Scepticii susțin că obsesia teoreticienilor conspirației privind controlul minții, al populației, ocultismul, "marea finanță", "marea ocultă", "guvernul mondial" este favorizată de doi factori, atunci când individul: Primul atribut se referă la persoanele care au o preocupare
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
-lea Madeleine Lazard a numărat 34 de reeditări ale operelor sale. Celebritatea sa a creiat dar, s-a și bazat pe Legenda villoniană, care-l prezenta ca pe un fel de farsor, șarlatan și proclet (deși, cu tot disprețul și zeflemeaua la adresa altor clerici, nu vom găsi în opera sa erezie sau lipsă de respect față de credința catolică și Biserica Catolică). Din stilul său ironic, malițios și adesea, obscen (spre exemplu, „Al treilea chiolhan, al Ștergătorilor-de-cur” - "La troisiesme Repeue, des Torcheculs
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904 o expoziție la Ateneul Român: Nicolae Petrescu cu ocazia expoziției din 1904 a reușit să expună doar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul conține 26 de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și el o caricatură remarcabilă; el este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi politice cu tematică internațională. Un desen făcut de Nicolae Petrescu îl are ca personaj principal pe regele Carol I cu manta și chipiu, pe un câmp de luptă. El îl ține pe regele Ferdinand al Bulgariei
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon și spune că nu mai faci altă dată!"” "Zeflemeaua" a mai publicat și caricaturi în care erau reprezentate relațiile sentimentale dintre militari și sexul frumos. Astfel, Petrescu a făcut un desen care arată un soldat de roșiori și o bucătăreasă corpolentă care au o discuție cu mai multe înțelesuri
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]