466 matches
-
al caracterizării persoanelor, prin modul lor de manifestare zilnică în societate, în mare măsură criticabil. Spre deosebire de virtuțile lui Aristotel, aceste trăsături de caracter nu reprezintă o medie între extreme. Despre laș se poate spune că e opusul curajosului, iar despre zgârcit că este opusul mărinimosului, dar flecarul, guralivul, amabilul, neobrăzatul nu au corespondent în planul virtuților. Apare deci ideea că oamenii pot fi caracterizați prin unele trăsături pregnante ale comportamentului lor, fără să căutăm în toate cazurile trăsături de profunzime, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a venit o marmidă cu arpacaș iar eu trebuia să împart deținuților cu polonicul. L-am împărțit și la urmă vreo trei deținuți, inclusiv eu, am rămas fără arpacaș, n-a fost adus destul. Iar eu nu puteam să mă zgârcesc și să dau prea puțin, le-am dat mai mult, că știam că toți mor de foame. Și am rămas flămânzi. Caraliul care ne supraveghea a venit la mine, s-a repezit și m-a luat la pumni. Mi-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Ohanesian, am avut concurență. Erau monștrii artei lirice din toată lumea. Am avut această fericire, și eu și Ohanesian, să cântăm pe cele mai mari scene. Și revin, responsabilitatea a fost enormă. A.V. De-a lungul timpului, ați fost foarte zgârcit cu interviurile. V-am auzit extrem de rar în emisiuni de radio și televiziune vorbind despre viața Dumneavoastră artistică, în general despre muzică. De ce? N.H. Da, de cele mai multe ori am evitat, pentru că sunt un tip căruia nu-i prea place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
repartizarea veniturilor într-o societate cu piață liberă este: fiecăruia în concordanță cu ceea ce produce el, cu mijloacele pe care le posedă. Funcționarea principiului însuși depinde în mod implicit de acțiunea statului"94. Se întâmplă așa pentru că oamenii devin foarte zgârciți în a-i ajuta pe alții oameni, atunci când este vorba despre bunurile și averea lor și devin foarte generoși atunci când este vorba despre a oferi din bunurile comune, ale statului. Destinul 95 a făcut să mă nasc într-o comunitate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
texte de Dumitru }epeneag, Vlad Zografi și Paolo Coelho și ce a vrut să ne spună cu ele. Nu s-au înțeles multe altele. Cei mai mulți dintre interpreți - atât de la Secțiunea individuală, cât și de la cea de grup - au fost foarte zgârciți cu expunerea datelor problemei, în așa fel încât de câte ori dezlegam șarada personajului sau a subiectului, constatam că această preocupare m-a împiedicat să apreciez rafinamentul interpretării. Trebuie să fie inteligibil faptul că se joacă o piesă absurdă, trebuie să fie
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
preparat niște splendizi mititei, se făcu un fel de pastramă publicistică: numai piele și zgârciuri, vorbe scremute, idei belalii. Așa pățesc toate textele prefăcute. Ce credea la început autorul că este un pamflet exploziv, a doua, a treia zi se zgârcește, se tăbăcește, capătă forme grotești, de te apucă și râsul. De pildă: 1) Un copil se face în doi, atunci când nu și-l face singură o femeie sau când nu e, de fapt, copilul nimănui... 2) Lucrările singuratice asupra ființei
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
700 mp ). Adresa: sat Măldărești: Cătun "Ciupa Stroe" - "Măgură" - "Piscul Negustorilor" - "Observator H = 767 m" - "Suviță" - "Troiță" - "Groape" - "Dianu" - "Sărsani"; Vecini: DN 67, punct "Stroe", sat Măldărești - Cătun "Ciupa Stroe" - "Rugetu" - "Poiana Răcii" - "Măgură" - "Piscul Negustorilor" - "Observator H = 767 m" - "Zgârcea" - "Suviță" - "Troiță" - "Groape" - "Dianu" - "Sărsani", proprietăți agricole și forestiere ale locuitorilor din comunele Măldărești, Stroești, Cernișoara, Slătioara și din Orașul Horezu, precum și proprietăți forestiere ale comunei Măldărești»"; "- poziția nr. 67, coloana 6 va avea următorul cuprins: «600.000 lei»"; "- poziția
HOTĂRÂRE nr. 869 din 28 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
Revenco Ana, fiica lui Ivan (fiul lui Trifan, născut la 11.06.1911 în localitatea Braniște) și Eugenia, născută la data de 18 iulie 1987 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 23, ap. 25. (909/2008) 83. Robu Viorica, fiica lui Valeriu și Elena (fiica lui Jeru Ion, născut la 11.09.1933 în localitatea Cotiujenii Mari), născută la data de 21 decembrie 1987 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
șos. Hîncești nr. 62, bl. A, ap. 84. (5.057/2004) 114. Revenco Alexandru, fiul lui Ivan și Eugenia, născut la data de 18 noiembrie 1982 în localitatea Braniște, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 23, ap. 25. (1.410/2006) 115. Roiba Olga, fiica lui Rusnac Matvei și Natalia, născută la data de 2 noiembrie 1950 în localitatea Iabloana, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Alexandru cel Bun
ORDIN nr. 2.456/C din 11 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215277_a_216606]
-
05.2004, și Țurcanu Dragoș, născut la 8.03.2008. 158. Ucraineț Alexandr, fiul lui Victor și Larisa, născut la data de 5 decembrie 1979 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 11, ap. 49. (3.319/2003) 159. Ucraineț Larisa, fiica lui Martea Filimon și Vera, născută la data de 17 octombrie 1950 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Glodeni, str. V. Zgârcea nr.
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
V. Zgîrcea nr. 11, ap. 49. (3.319/2003) 159. Ucraineț Larisa, fiica lui Martea Filimon și Vera, născută la data de 17 octombrie 1950 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Glodeni, str. V. Zgârcea nr. 11, ap. 49. (3.322/2003) 160. Ureche Claudia, fiica lui Rapcea Pavel și Anastasia, născută la data de 23 iunie 1951 în localitatea Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, satul Hîrtopul Mare. (2
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
str. D. Cantemir nr. 19, ap. 3. (2.904/2009) 47. Melniciuc Olga, fiica lui Boris și Raisa, născută la data de 29 ianuarie 1985 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 6, ap. 16. (161/2009) 48. Mihalachi Aluneliu, fiul lui Constantin și Vera, născut la data de 10 noiembrie 1982 în localitatea Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Dacia nr. 51/1, ap.
ORDIN nr. 2.634/C din 2 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
fiica lui Anatolie și Ludmila (fiica lui Edu Eugenia, născută la 20.02.1910 în localitatea Sofia, Republica Moldova), născută la data de 4 aprilie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 7, ap. 7. (2.519/2008) 443. Rusnac Vasile, fiul lui Tudor (fiul lui Vasile, născut la 2.08.1913 în localitatea Bolohan, și Alexandra) și Veronica, născut la data de 29 octombrie 1981 în localitatea Orhei, județul Orhei
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
și Emilia (fiica lui Golban Nicolae, născut la 4.05.1930 în localitatea Bălți, și Nina), născută la data de 2 octombrie 1982 în localitatea Petrunea, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 10, ap. 15. (1.066/2004) 185. Pădureț Inga, fiica lui Anatolie și Lidia (fiica lui Alexandr, născut la 8.12.1922 în localitatea Sauca), născută la data de 5 iulie 1979 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
ORDIN nr. 1.995/C din 20 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
Frunză Igor, fiul lui Alexei și Tamara (fiica lui Balanici Victor, născut la 20.07.1932 în localitatea Ustia), născut la data de 17 noiembrie 1984 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 13, ap. 34. (2.853/2007) 25. Ganaciuc Nicolae, fiul lui Nicolae (născut la 19.07.1927 în Bălți) și Natalia, născut la data de 16 noiembrie 1965 în localitatea Călugăr, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 1.891/C din 8 iulie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201127_a_202456]
-
fiica lui Vladimir și Tatiana (fiica lui Jalbă Vasile, născut la data de 2.11.1932, și Pelagheia), născută la data de 27 iunie 1982 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 10, ap. 31. (1.059/2003) 201. Scripcaru Victor, fiul lui Vasile și Elena (fiica lui Grigore, născut în anul 1920 în localitatea Borogani, și Maria), născut la data de 10 august 1983 în localitatea Borogani, județul Leova, Republica Moldova
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
și Djemma (fiica lui Ciobanu Vasile, născut la 21.03.1935 în localitatea Bulcoci, raionul Soroca), născut la data de 6 august 1984 în localitatea Stîrcea, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. Vasile Zgîrcea nr. 13, ap. 5. (103/2007) 23. Samson Ivan, fiul lui Vasile și Axenia (născută la 25.01.1932 în localitatea Șerpeni), născut la data de 16 februarie 1967 în localitatea Șerpeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 3.242/C din 22 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206657_a_207986]
-
și Claudia (fiica lui Gudumac Teodor, născut la 15.09.1927 în localitatea Iabloana, județul Bălți, și Tatiana), născut la data de 4 iunie 1986 în localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 12, ap. 3. (3.514/2008) 275. Vizdoga Ion, fiul lui Ion și Galina (fiica lui Cebanu Gavril, născut la 15.08.1904 în localitatea Balatina, și Eudochia), născut la data de 23 mai 1969 în localitatea Călărași, județul
ORDIN nr. 1.782/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213585_a_214914]
-
și Maria (fiica lui Lupușor Ion, născut la 1.05.1925 în localitatea Cobani, raionul Glodeni), născut la data de 8 martie 1972 în localitatea Cobani, raionul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. V. Zgîrcea nr. 12, ap. 11. (3.763/2008) 239. Palanciuc Lilian, fiul lui Vsevolod și Maria (fiica lui Lupușor Ion, născut la 1.05.1925 în localitatea Cobani, raionul Glodeni), născut la data de 6 decembrie 1975 în localitatea Cobani, raionul
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul în a doua și a treia zi de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Pe lângă cele două trasee turistice se pot face excursii de mai multe zile cu cortul pe traseul Remetea - Lăpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin. Fanfara a apărut în anul 1934, inițiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunț: „... nu vă zgârciți să dați câțiva lei și sprijiniți-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în comună, care să-i fie de onoarea acestei comuni.” Conducerea comunei a rămas nepăsătoare, dar din partea locuitorilor a pornit o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
afară de cei așezați foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie ca sunt geți, fie că sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioară în Rhodope. Răscoala Asăneștilor [1185]- relatarea lui Niketas Choniates: Împăratul Isaac Anghelos {1185-1195}[...]zgârcindu-se să cheltuiască pentru serbările de nuntă din banii vistieriei, îi aduna fără cruțare din propriile ținuturi; și a jecmănit, din meschinărie, și alte orașe din părțile Anchialosului, pe furiș, dar mai ales și i-a făcut sieși și romeilor
Moesi () [Corola-website/Science/299919_a_301248]
-
parte din cruciați au trecut prin "țara ungurilor". Chartres face astfel distincție între daci si unguri. Secolul al XII-lea Cuvântul „Vlahi” este folosit de Ghiorghios Kedrenos și de Nichita Honiatis relatând Răscoala Asăneștilor din 1185 : "împăratul Isaac Anghelos" (1185-1195) [...] "zgârcindu-se să cheltuiască pentru serbările de nuntă din banii vistieriei, îi aduna fără cruțare din propriile ținuturi; și a jecmănit, din meschinărie, și alte orașe din părțile Anhialos-ului" (azi Pomorje în Bulgaria)", pe furiș, dar mai ales și i-a
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]