616 matches
-
Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, București, Editura Roza Vânturilor, 1990. Ionescu, Nae, Neliniștea metafizică, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Ionescu, Nae, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. Cunoașterea imediată (1928-1929). Cunoașterea mediată (1929-1930), București, Editura Humanitas, 1995. Ionescu, Nae, Între ziaristică și filosofie, București, Editura Timpul, 1996. Ionescu, Nae, Teoria cunoștinței, București, Editura Anastasia, 1996. Ionescu Nae, Curs de istorie a logicii. Logica colectivelor, București, Editura Eminescu, 1997. Ionescu, Nae, Filosofia religiei, București, Editura Eminescu, 1998. Manu, Gheorghe, Fizica nucleară, București
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
României postrevoluționare pînă la a fi, inclusiv, membru în Parlamentul European. Un produs politic, lansat mediatic prin Televiziune, a fost și Gigi Becali - e drept, astăzi după gratii, dar mult timp un "model" de reușită pentru mulți români. Totuși, cariera ziaristică, atunci, dar și acum, zicem noi, în genere a lucrătorului în mass-media, rămîne și pentru Max Weber, una din principalele căi ale activității politice profesioniste: "O cale pe care nu oricine o poate adopta. Și cel mai puțin caracterele slabe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fapt, discutăm despre identitatea instituționalizată a intelectualului) prin alianțe familiale și crearea unor sisteme de relații 29. Din perspectiva instituționalizării culturii, primele generații de profesioniști intelectuali moderni apar în secolul XIX și se regăsesc, de regulă, în cadrul profesiilor liberale: ziaristică, magistratură, avocatură, arhitectură, inginerie, filologie etc.30. Chiar dacă intelectualii epocii moderne desfășoară succesiv sau simultan diferite activități intelectuale, practicând un adevărat "enciclopedism" în materie, perioadei îi corespund trei ramuri profesional-intelectuale de bază: socio-umană, artistică și tehnică 31. În perioada interbelică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
până în 1929 și suplinitor la catedra de franceză a liceului unde a fost elev, scrie din 1918 revista teatrală "De ce nu are ursul coadă?" reprezentată la Teatrul Eminescu în cadrul unui festival organizat în beneficiul orfanilor de război. Își începe activitatea ziaristică la Botoșani, în Libertatea și Sămănătorul Botoșanilor pe care îl redactează personal, aproape integral 6. Preocupat, de-a lungul vieții, de cercetarea trecutului Botoșaniului, donează arhivei locale colecția personală ce cuprinde genealogia a 104 familii botoșănene și din cuprinsul Moldovei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
după retragerea armatelor și instituțiilor românești în Moldova, a organizat, împreună cu sora ei, un punct sanitar la casa părintească de la Tecuci. După încheierea războiului s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, împreună cu care s-a stabilit la Paris. A profesat ziaristica în Franța, Mexic, S.U.A., state din Africa sau Asia, în special repartizându-i-se evenimente aeriene. 25. Elena Teodorini (n. 25 martie 1857, Craiova - d. 27 februarie 1926, București) A fost o mezzo-soprană, falcon și soprană româncă. Elena Teodorini este
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
erupe în aproape toate formele cunoașterii. Nici cunoașterea științifică nu a fost scutită de o astfel de problematică, chiar în fizică sa păstrat sintagma moartea universului. Și în cunoașterea comună fierbe această problemă, alimentată de multe ori bolnăvicios de o ziaristică bezmetică și iresponsabilă. În cunoașterea religioasă, problema e la ea acasă, suverană. Mitul expandează pretutindeni în forma apocalipsei. Iar literatura preia aceste frânturi și le prelucrează în forme inedite, numai bune să primenească mentalul nostru receptiv. „Sfârșitul lumii” poate fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
alegerile, derapajele profesionale se înmulțesc. Ziarul devine unul de partid, dar nu al partidului sprijinit de Ringier. Ruptura este inevitabilă. În final, atât proprietarul cât și echipa redacțională își pierde credibilitatea. Din păcate, bibliografia pentru viitorii studenți ai facultaților de ziaristică din România va putea folosi numeroase texte semnate de Traian Ungureanu, Sabina Fati, Andreea Pora, Dan Tăpălagă, Dan Cristian Turturică și alții pentru un curs de importanța Anatomiei patologice în școlile de medicină. Oricât de odios ar fi fost „partidul-stat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
memorie pe Valer Mitru, gazetar de spiță veche, generos cu alții, risipitor cu el însuși, romantic, cu o mustoasă ironie la adresa lumii de lângă el și de aiurea, dispus să evadeze din prezentul impus de destin, grijuliu însă până la epuizare cu ziaristica culturală. Îmi place să cred că undeva, pe măsuța scârțâind din toate încheieturile, se află o Carte a Presei, lângă Cartea Cărților, din care se poate citi un gând frumos lăsat de el. ȘI TOTUȘI, PRIETENII RĂMÂN... Și anii trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și bun medic. Sicriul, până la mormânt, a fost urmat de o mare mulțime de ploieșteni. Olchovsky, mai târziu doctor, a fundat sanatoriul din Calea Călărași. Eminent practician, mort tânăr, cosit de o boală mizerabilă. Emil Frunzescu a părăsit medicina pentru ziaristică, apoi pentru stenografie și pentru avocatură. Sabin, doctor, actualmente la R. Vâlcea, Nae Tomescu, distins medic de copii, mort după război, luat de un erizipel. Manicea a murit fără să ajungă doctor; Chiriac Ionescu, actualul chirurg, a fundat sanatoriul din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Facultatea de Filologie a Universității „Alex. I. Cuza" din Iași, obținând licența cu o lucrare de critică a criticii, „Critica lui Șerban Cioculescu". Lucrarea a fost îndrumată de cunoscutul profesor dr. Constantin Ciopraga. Începând din 1973, T. Pracsiu întră în ziaristică, loc în care și-a pus în valoare vocația de mânuitor de condei. De altfel, pentru că a întruchipat aceste calități, a fost redactor, redactor principal, redactor de rubrică, șef de secție, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct al ziarului
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
7. A.B.Cum este privită și înțeleasă (citită, dacă este) literatura română în Israel. După cum mulți știu, când este vorba de limba română, Israelul este a doua țară în lume (după România desigur) care tipărește și publică masiv literatură, ziaristică, poezie, estetică, critică și ficțiune. Se lansează cărți, sunt prezentate cititorilor, discutate și răspândite cu emoție și dragoste pentru limba noastră maternă. Din păcate, publicul vorbitor de română descrește și îmbătrânește. O librărie care importa cărți din România a dispărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acceptat locul de tapasia pentru odihna noastră nocturnă, ne-am luat în primire ziarele, le-am așezat pe jos și ne-am întins trupurile obosite, aliniate într-o ordine absolut întâmplătoare, de la dreapta la stânga, astfel: India, Iran, România. Tabăra noastră... ziaristică s-a întâmplat să fie lângă cea a unor ruși expulzați din Spațiul Schengen, instalați ca la... mama lor acasă, care - cât puteau fi de omenoși, ei, rușii! - s-au și oferit să ne închirieze o pătură pentru dormit cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr. Gh. Popovici), Constantin Berariu, Sextil Pușcariu, Ion I. Nistor, Nicu Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și ziaristică, a culturii în general, să continue ceea ce a însemnat, întotdeauna, dragostea de neam și limba strămoșească. Cum sutelor de ani de supușenie li s-au adăugat în 1940, după Dictatul de la Viena și Pactul Ribentrop - Molotov, ocuparea aproape a o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani temniță, pe care a ispășito până în anul 1897 în închisoarea din Vaț. Cu trupul slăbit de regimul aspru al temniței ungurești, Braniște trece în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele mai fericite pentru poporul român din Bucovina.”... „Agresiune contra domnului Pamfil Șeicaru”: „marți 6 martie 1928 un anume
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul ziarului are și foarte multe reproduceri din scriitori de seamă din suplimentele literare mai cătate... Ca și alte gazete, Deșteptarea a mai avut o rubrică: CENZURAT ori CONFISCAT. „Urgisirea ziaristicii se face nu numai prin confiscare, ci și prin procese de presă și un bombardament întreg de rectificări „ scrie editorialul din 10 august 1903, după „sistemul dacă voi scrieți că soarele apare la răsărit, eu pot rectifica și scrie: nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic nu se vorbește despre activitatea sa politică, de gazetar patriot la Glasul Bucovinei unde și-a pus mintea și umerii la înfiriparea și consolidarea din Cernăuțiul românesc a României Mari. Și asta se știe de ce, răsfoind cărțile de istorie, ziaristica vremii... * „Tezaurul românesc” este titlul unei informații din Glasul Bucovinei din 17 februarie 1920 în care se spune: În privința tezaurului, acesta constă din 315.179.980 lei la Moscova, 80.469.650 lei la Reich Bank din Berlin și 98
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sosi în România la 15 iulie mergând direct la Sinaia, după care, la întoarcere, se așteaptă vizita lui la regele Carol al României, dânduse astfel o dezmințire tuturor aserțiunilor despre dușmănia între aceste două state, provocate doar de campania neprietenoasă ziaristică care sa purtat mai ales din partea Bulgariei; ancheta literară din ziarul Epoca referitoare la starea actuală a literaturii române, intervievat fiind colaboratorul ziarului B.P. Hașdeu, referitor la Eminescu, Alecsandri și Eliade. Dl Hașdeu crede că literatura unei națiuni nu se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina din 1919, de exemplu. Se realizează un ziar plat, fără a corespunde gazetăriei cu care fuseseră obișnuiți ori citeau din Glasul Bucovinei, un ziar profesionist în perioada aceea. Pe bună dreptate, încă de la 15 februarie 1931, într-un articol „Ziaristica și snobismul”, un oarecare, U.N. Critic, răspundea unui cititor care acuza că articolele din Timpul „nu ies din cadrul impus”, că aceasta se întâmplă pentru că „ nici relele pe care le divulgă nu se îndreaptă îndată.” „Ce putem face cu o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar Trahanche Costeanu nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina de după iulie 1941, primredactor la Bucovina literară, redactor șef la Deșteptarea, revistă bilunară de îndrumare a căminelor culturale, profesor la școlile românești, director de cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate bogată, insuficient cunoscută de cei veniți mai târziu în literatură, ziaristul agresiv și scriitorul militant se întoarce la numele de început Gh. Pavelescu, lucrează ca administrator într-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poată primi toate acele procopsiri de care au avut parte alte noroade” și că va publica nu numai „vestiri despre întâmplări din diferite țări, ci și învățăturile tălmăcite pe românie, începând cu gramatică până la teologie”(Biblioteca Semănătorul, Arad: „Din trecutul ziaristicii românești” de I. Lupaș, 1916). Ziarul proiectat la 1817 n-a apărut dar avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză) între care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de partide politice pasionale, ci, recunoscând că numai în cultura adevărată se face dovada prosperității unui popor” și care, alături de „reuniunile de lectură înființate de țărănimea română, aduc mărturia că românii austrieci pășesc înainte, duși încet, dar sigur!” Cât privește ziaristica din Principate, aici au existat în decursul anului 1867 40 de ziare 25 în București, 7 la Iași, 3 la Galați, 1 în Focșani, 2 în Botoșani, 1 la Craiova și 1 la Bacău.... Ca fiică a Bisericii, școala rămâne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în perioada 18871890 a fost fondatorul publicațiilor Dacia Literară, Steaua Dunării și Propășirea, dar și colaborator la multe alte ziare și reviste din vremea sa. * George Barițiu (24 mai 1812, Jucul de Jos, județul Cluj - 2 mai, 1893, Sibiu) Activitatea ziaristică a lui Geoge Barițiu, „glas de aspră mustrare pentru cei în trândăvie și puțintică chemare spre cărările îndreptării”, era privită „cu ochi dușmănoși” de acei „ care aveau îndestulător motive de a se teme, că prin ridicarea românilor la o stare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu numai ei, au făcut ziaristică militantă, manifestânduse fructuos și în politică, în cultură, din amvonul bisericilor și chiar în Parlamentul de la Viena. Este drept, Transilvania cu Sibiul, Blajul și AlbaIulia a fost un pas înainte. Din Transilvania au venit profesioniștii care au creat și au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tot la Cernăuți, în afara marilor condeie locale, publicau românii din Moldova G. Tutoveanu, G. Palady, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Osvald Teodoreanu, Mihai Codreanu, Tudor Pamfile, George Lesnea, părintele Petre Savin și atâția alții. De la București au mers și au făcut ziaristică și literatură la Cernăuți Pamfil Șeicaru, Cezar Petrescu. La Cernăuți își făcea prezența literatura promovată de Tristan Tzara (Dadaismul), de Emil Cioran (Existențialismul), Mircea Eliade, Eugen Ionescu. Presa din Cernăuți a avut spontanietate, instinct patriotic, determinare națională, chemare a opiniei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]