157,129 matches
-
care se zic pe bune, trebuie doar investit ceva timp in a le caută - si asta poate fi un turn-off pentru multi O să scriu aici că văd ca pe EVZ mă cenzurează băieții dacă nu sunt de acord cu ce zice Bucurenci. Că fost coleg al lui Radu Dragoș Bucurenci îl regăsesc și azi tot că pe un puști teribilist, din acela antipatic care își enervează toți colegii că face mereu pe desteptu și caută să epateze cu orice preț. Băiat
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
ultimul meu comentariu pe acest blog. i hate blogs anyway. dar și mai mult urăsc stingistii de pretutindeni: cum aflu k unul dintre amicii mei turns a lefty, îl șterg de pe lista de amici. simplu și igienic. e drept, cum zice m, că e o nenorocire că intelighenția română e majoritar de dreapta (cu derapaje care fac să ți se ridice părul pe spate, precuma articolul acela pe care l-am citi mai de mult în “idei în dialog”, despre ‘tăria
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
modul abstract: nu după toate ce s-au intamplat, cu noi, cu vecinii noștri sau cu restul lumii. așa că observația banală că implementările comunismului au sfârșit prost și continuă să ducă la monstruozități e hotărâtoare. iar un comnunist “pur”, ca să zic așa, ce ar putea spune decât să așteptăm, să-i mai dăm comunismului o șansă: greșeală nu e în doctrina, ci în implementare. dar cine își mai poate permite răbdarea asta? (știu că a trecut subiectul, dar mă ardea pe
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
petrom nu s-ar implica în chestiuni de eco-constientizare. poate la noi e ceva nou ... că și idea de advertising în breaslă micilor afaceriști (bucurenciule, ai citat TIME ... asteapta-te la replici dure). nush. e bună ideea da ce să zic ... la mai multe și bieinteles mai multă înțelegere de partea “devoratorilor” de spoturi. tre să înțelegem dc e bine să ne gândim la “mata natură” (măcar din când în când) și nu în ultimul rând la ce lăsăm în urma noastră
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
unei etape de bunăstare a capitalismului care ar fi sfârșit prin a-și limită propriile mijloace de producție. Prin exilarea producției în țările lumii a treia, am ieșit din orice scenariu prevăzut de Marx. Dar eșecul economic al regimurilor așa-zis comuniste nu poate fi un argument împotriva comunismului că sistem economic. 5. Comunismul și fascismul nu sunt cele mai groaznice crime ale umanității, decât dacă limităm judecată la nivelul crimelor comise de un regim politic împotriva propriilor cetățeni. Dar dacă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie în materie de cauzalitate istorică. Andrei mda, celebra dezbatere de miercuri... parcă zicea d-na zirra pe la cursuri ceva de “tinelerelul” ăla care se zbătea pt. comunism... interesantă treaba N. Răducanu hat gefragt : Domnule Bucurenci, Unde vi se poate adresa un comentar pe această temă, dar care depășește - cred - cu puțin numărul de
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
mai credibil dacă nu și-ar ostenta ateismul, ci s-ar declară ortodox practicant. Ș.a.m.d. (Concluzia: ce păcat că oamenii vin la pachet cu propriile lor clișee!) De acord cu Andrei, cf căruia marxismul e “răsuflat” (acum se zice “expirat”), dar parcă oamenii care încă mai cred în astfel de ideologii au un nume - nostalgici, nu? Pe de altă parte, n-aș merge atât de departe să susțin că marxismul ar fi “incompatibil cu ființă umană”: în fond, dacă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
incoerențe parcă auzeam un student american membru al partidului maoist american vorbind grăbit, incoerent, neterminând nici o idee (doh, pt că nu e nici una acolo) și sărind de la o chestie la alta. în primul rând DB să mai citească ce a zis codruț în primă postare! apoi: 1 chiar dacă marxismul e o critică a inechității sociale asta nu îl face acceptabil. e ca un medic care pune un diagnostic bun dar da un tratament greșit 2 n-am înțeles cum șomajul e
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
că a fost pus în gradena, în timp ce Ștefan Andrei se lăfăia în mijlocul platoului), Liviu Mihaiu s-a apucat să-l exorcizeze pe nomenclaturistl ăla!A sărit toată lumea în ajutorul lui, s-au chinuit vreo juma de oră dar degeaba. Ei ziceau că regimul comunist e ticălos, Ștefan Andrei le răspundea senin că “în România n-a fost comunism ci o dictatură a proletariatului urmată de o dictatură de dezvoltare” și alte asemenea timpenii. În timpul ăsta, fostul deținut politic se tot ducea
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
de farmec și de magie actoricească demnă de case oricît de mari. Apropo de case mari, nu e greu de imaginat cum ar fi fost exploatată această triplă mină de talent, dacă ea s-ar fi aflat în California, să zicem, și nu într-o zonă defavorizată cinematografic, în care actoria de film a rivalizat, ani de zile, cu șomajul forțat. Din acest punct de vedere, Turnul din Pisa marchează o revenire spectaculoasă a micului nostru star system local. Context în
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
distribuție în care și rolurile mici au percutanță, figurează și Gheorghe Visu (miliardarul-violator-ticălos dîmbovițean cu spoială mozartiano-dostoievskiană), Șerban Pavlu (soțul dezertor și pocăit cu întîrziere), Mihai Mălaimare (un director de închisoare de turtă dulce), Marius Stănescu (malefic om din umbră, zis "Tăviță")... Păcat că, nici în caietul de presă și nici pe genericul filmului (scris, de altfel, sărăcăcios și neglijent, cu greșeli) nu figurează, așa cum e obiceiul la destule filme străine, ca un gest de respect față de spectatori, dar și față de
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
și pornită din pure rațiuni comerciale: să vină puhoaiele de turiști, să vină și să cheltuiască prin cafenelele renăscute, prin berării, prin cabarete, prin casele de jocuri și prin alte îmbietoare case, destinate prea omeneștilor desfătări. Toate bune, mi-am zis, însă de ce nu și Brăila? De ce să nu se bucure și Brăila, orașul meu de obârșie mult iubit, de un program asemănător de refacere? Nu pentru că mă trag eu de acolo, de bună seamă, nu pentru asta, bineînțeles, ci pentru
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
a lui Pamfil Șeicaru, întemeiat împreună cu Cezar Petrescu. Toate cuprind suficiente trăsături care să-i amplifice portretul și să i-l îngroașe. Asemenea trăsături adâncesc și acuză până la exces modelul uman, unul și același, în personaje literare ca Bartolomeu Zălaru, zis Bică, datorat lui Tudor Mușatescu, Borcea, directorul ziarului "Deșteptarea", datorat lui Mihail Sebastian, din Ultima oră, Ilarie Zopârlan, realizat de Ion Agârbiceanu în Sectarii. Ele deschid și altor scriitori, ca Liviu Rebreanu și Marin Preda gustul pentru prototipul gazetarului șantajist
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
C. Mihăilescu scria: "Adevărul este că a scrie despre teatrul unui autor ale cărui lucrări nu le-ai văzut niciodată pe scenă e ceva asemănător bancului cu nebunii care sar zilnic de la trambulină într-un bazin fără apă. "Domnul doctor - zice unul dintre ei - ne-a promis că, dacă vom fi cuminți, o să ne pună și apă."". Acum e apă în bazin, dar, după primele semne, ceea ce se va vedea pe scenă sub titlurile schimbate ale pieselor lui Valentin Nicolau nu
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Victor Nănescu a povestit cum și-a bătut joc de o gagică. Ea se pretindea mare intelectuală și băiatul o întrebase la derută despre o carte inexistentă, un titlu inventat de el pe loc. Și aia, povestea Victor râzând, a zis că a citit-o, cum să nu. Eu nu râdeam - ceva adânc se mișcase tectonic înăuntrul meu. Era semnul care nu mă înșală niciodată, zvâcnirea literaturii. Știam că o să scriu ceva despre asta, și am scris, câțiva ani mai târziu
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Gavril Dejeu, a unui Radu Vasile, sau a omniprezentului, azi, Adrian Năstase, "utecistul bătrân și complexat" dintr-un recent editorial? - N-are nici o importanță. Ei nu mă interesau pe mine, azi, chiar când scriam, ce să mai vorbim de ce vor zice cititorii viitorului. Spuneam că nu există timp privilegiat în literatură - nu există nici subiect privilegiat. Un scriitor adevărat poate să scrie rânduri zguduitoare despre un colț tăcut de încăpere sau despre un sentiment inexistent, un scrieci plictisește crunt descriind atentatul
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
născut actualul Popescu. Știi, Daniel, pe cine am chemat eu la ordine prin 92, ca proaspăt redactor-șef al Adevărului literar și artistic? Pe Iosif Sava, Dinu Săraru, Ecaterina Oproiu, Magda Mihăilescu... Ei erau colaboratorii revistei. Domnilor și doamnelor, am zis, nu dau pe nimeni afară, însă trebuie să vă adaptați zilei de azi. Cred că se uitau la mine ca la un gauleiter. În fața programului de adaptare enunțat de subsemnatul, Iosif Sava s-a dovedit cel mai recalcitrant. Ne-am
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Ana Blandiana în memoriile sale. Ajung astfel la miezul memoriilor sale. Dl Constantinescu se crede și azi un ales, produsul opoziției care avea nevoie de un președinte care nu putea fi decît Emil Constantinescu. Nu-i chiar așa, ca să nu zic mai mult. După părerea mea, memoriile dlui Constantinescu ar fi trebuit să aibă alt punct de plecare, deloc mesianic și precumpănitor cu cenușă în cap. Domnia-sa a fost împins la președinție fără să aibă merite deosebite și date certe
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
are haz Dacă dl Manolescu n-are habar, dl Buduca n-are haz: o notă din CUVÎNTUL (nr. 5) susține că, nici mai mult, nici mai puțin, dl M. este cel care semnează Cronicar în R.l. Ce ar fi de zis? Poate doar că am luat și noi un hap de ghicit și am ghicit că, nici mai mult, nici mai puțin, dl Buduca este cel care semnează Cronicar Junior în Cuvîntul. Cronicarul Junior uită să ne spună de ce Cronicarul n-are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
de ce Cronicarul Junior n-are haz: fiindcă hăpăie ca Flămînzilă două coloane de revistă (cam cît spațiul pentru un articol) ca să spună, ce? Asta-i problema, că n-am înțeles ce vrea să spună. Scrie de pildă C.J.: "Ce mai zice Cronicarul? Că revista noastră (nr. 3-4) ar cuprinde texte ale unor colaboratori care nu și-ar fi exprimat încuviințarea. Adică? S-a măritat Cuvîntul și n-a cerut încuviințarea părinților?" Nu ne interesează de către cine, de ce, cu cine a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
au intrat într-un joc politic și literar ale cărui reguli le-a fixat oficialitatea din anii de imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut să le strice la început, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
vântul își schimbă direcția. Oricum, dacă Puterea în funcție își dă toată silința să-i întoarne pe rromi din orașul-lumină în urbele și cătunele noastre, nu e logic ca partidul de opoziție din prima linie să se implice cum am zis, în sensul contrar? Cât îi privește pe proști, aceștia par răspândiți în formațiuni politice de toate orientările. Venind la putere, P.R.M.-ul s-ar vedea silit a purcede la o severă secerare în propriile rânduri - dacă nu chiar l-ar
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
d-lui Adrian Năstase în Italia - cea mai puțin mediatizată -, respectiv construirea unui palat proprietate personală, pe o insulă mediteraneană, grațios oferită de dl. Berlusconi, și el premier și, de asemenea, cu mijloace. Cu această dezvăluire, vorbitorul și-a imaginat, zicem, a răscoli furia românului de trei dolari ziua; situație, însă, în care a tras în gol. Românul de astăzi nu se mai miră de nimic și dacă i s-ar comunica, pe orice cale, că, recent, dl Adrian Năstase a
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
sprijinul lui Iliescu. Popor îmbătrânit, conservator, inamic al experimentelor, românii acceptă cu greu schimbarea. Iar când o acceptă, vor rezultate fulgerătoare. Dacă ele nu vin, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat cu Emil Constantinescu: prințul strălucitor se metamorfozează, cât ai zice pește, într-un broscoi râios. Rezultatul are de ce să-l mâhnească pe premier. în locul unui sprijin, fie el și voalat, parcă s-au întețit, dinspre Cotroceni, mesajele iritate: de la apelativul deja împământenit, "Arogantul", până la imperativul de-a abandona speculațiile privind alegerile
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
fost hărăzită: condamnarea la moarte, de către fundamentaliștii islamici, pentru cartea sa, Versetele Satanice. Carte considerată a fi un sacrilegiu, o insultă adusă religiei musulmane. Condamnare care l-a făcut pe autorul de origine indiană să se refugieze sau, mai bine zis, să se ascundă în Anglia. Ani de zile a dăinuit crunta amenințare cu moartea și atenta păzire a autorului, în timp ce operele lui cucereau întreaga Europă și cele mai înalte distincții: "Booker Prize" și "Booker of Booker" pentru romanele Grimus și
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]