24,729 matches
-
prima oră. A fost o treabă grea, muncă de zeci de soldați sub supravegherea a trei maiștri tâmplari. Se înalță, maiestuos, neclintit, chiar în mijlocul plajei. Îl lasă la uscat o zi-ntreagă. Noaptea, cu grijă, să nu fie văzuți de pe zidul cetății, războinicii aleși urcă pe-o scară de cânepă, unul după altul, repede, fără zgomot. Sunt înarmați, la centură au înnodată o bocceluță cu carne în saramură, să prindă dimineața forțe, și-o rație de apă, să-și stingă setea
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
doar așteptat. Când se va întâmpla, ei (cei mai buni războinici, aleși între floarea tinereții ahee) vor aștepta să vină noaptea, vor ieși când dorm toți, vor prăda cetatea și vor doborî porțile. Prin crăpăturile dintre scânduri, privește cu lăcomie zidurile cetății; și-și astupă urechile să nu audă gemetele agonice ale războinicilor săi.
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
elementele definitorii mai târziu pentru scrisul prozatorului originar din Brăila. Volumele următoare sunt, cu siguranță, și cele mai bune. Aici se găsesc capodoperele lui Tudor Octavian: Anul de hârtie, The Peas Foundation, Sigismund I, al naivilor, Mățăoanu între oglinzi sau Zid între un bărbat și o femeie. Istoria unui obiect perfect ar merita citită în paralel cu Ruletistul lui Mircea Cărtărescu. Încercați asta! În Istoria literaturii contemporane, Laurențiu Ulici (care, de altfel, îl plasează, alături de Alexandru Monciu-Sudinski, în a doua grupă
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
nu o dată zădărnicită de simțămîntul unei “amuțiri”, a unei opacizări, a unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura stilistică
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
210: „A turnat dispreț asupra remarcilor antiohienilor despre barba sa și depre modul său de viață, (sic!) prin (sic!) transformând în absurditate sarcasmele lor”; alteori, ordinea cuvintelor e necorespunzătoare, ca la p. 237: „iar a văzut cadavrul lui Iulian în afara zidurilor”; apar și cuvinte inexistente în română, precum „cosmopolitan” (p. 191), „traducere” a lui „cosmopolitan” de la p. 94 din original (corect ar fi fost „cosmopolit”) etc. Prin urmare, recunoscând importanța traducerii în limba română a lucrării lui Bowersock, nu putem decât
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
destule victime, dar nu tocmai din acelea cu teroriști. Și ei continuă... de-au ajuns să omoare și români tocmai în Iberia. Dar, înăuntru, teroriștii suntem noi. Și azi și mâine, ca și ieri. Oare când vom dărâma și noi zidul/gardul împietrit? Să mai călătorim puțin, psihi-mu! Paremiologii, și nu numai ei, vor fi observat desigur inversiunea lac-puț din titlu. A fost din partea mea o timidă încercare de adaptare la politica românească de astăzi. Adică: viceversa.
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
și împotriva științei, singurele care l-ar fi putut apropia de esență. Deși fermecătoare, filozofia lui nu și-a căpătat împlinirea; acel “Dumnezeu a murit” semnat de Nietzsche s-a răzbunat peste un secol când studenții din Paris scriau pe zidurile caselor “Nietzsche a murit/ semnat Dumnezeu”. M-am gândit apoi că s-ar putea să fie vorba de relativismul moralei. Un profesor de la Massachusetts Institute of Technology dă, în cursul său de filozofie, exemplul legilor de circulație; ceea ce în Marea Britanie
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Se știa că Istrati a fost un simpatizant al ideilor socialiste care, în anul 1929, dezamăgit de realitatea cunoscută cu prilejul unei vizite în Uniunea Sovietică, după întoarcerea la Paris, a scris o carte, Confession pour vaincus, prima punere la zid a stalinismului în Occident. I-au urmat cele ale lui Victor Serge și Boris Souvarine, (toate reunite într-o trilogie, Vers l’autre flamme. Demersul lor nu a avut însă ecou în rîndurile intelectualității occidentale (și indirect în opinia publică
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
lumina ta, Cu duhuri să zbor lîngă peșteri pe-aproape, Să trec peste pajiști prin razele-ți slabe; Scăpat de al științei fum, ca nouă Tu mintea să mi-o scalzi în rouă! Vai, tot în temniță mai sînt? Din ziduri, blestemat mormînt, În care tulburi doar răzbat Luminile prin geam pictat! În jur cu teancuri mari de cărți, De praf și molii roase-n părți, Pe care, pînă-n boltă, sus, Negre de fum, hîrtii am pus; De sticle-mpresurat, cutii Și
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet, cu zidurile trupului ruinate, era el Însuși cu viața În stingere, ca un far cu feștila măcinata. A doua zi părăsește Veneția, fără să fi vrut sa vada măcar pe cântatul În poezie Sân Marco. Nici Florența lui Dante și Michelangelo după cum
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
interzicerii partidelor istorice și nimicirea liderilor lor, prin Înaltă trădare a Partidului Muncitoresc Român, În frunte cu Gheorghiu-Dej și leahta să de politruci-tortionari școliți la Moscova. Ceea ce nu reușise un conflict mondial, au izbutit câteva zeci de comuniști, având ca „zid de apărare” tancurile și trupele sovietice invadatoare: suspendarea manifestărilor neaservite și terorizarea scriitorilor. Faptă culturală s-a transformat În sfidare și nimicire. Scrierile proletcultiste, de sorginte bolșevica, au luat locul adevăratei literaturi. Spațiul de refugiu al Etei Boeriu din fața urgiei
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
care se produsese tipărirea aforismelor a fost datorată exclusiv sculptorului Însuși. Brâncuși „susținea, potrivit unei credințe mai vechi, că orice idee, odată scrisă, Își pierde caracterul oral, viu, de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate pilde de viață și cugetare - erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
printre care predomină spaniola, și 87 de dialecte. Religia majoritară este Romano-Catolica, urmată de protestanți (vechi și noi), musulmani și budiști. Moneda națională este peso (Php.) filipinez, 1$ USA = 44 Ph. INTAMUROS este cetatea orașului, sau „Old Town”, Înconjurată de ziduri de apărare fortificate, din piatră, late până la 30 m și Înalte de 4 m, cu cinci porți de intrare și canale de apă, făcute din timpul Guvernării Spaniole. Străjuite la nord de Raul Pasig, la vest de Golful Manila, la
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai, coleg de generație cu mine, mai târziu doctor. Alături de casa lui Medi urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca s-o strig pe Pipina (Despina) și Hrisula să vină la joacă cu noi, sau la cules de zarzăre cățărându-ne În pomul
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
noi, sau la cules de zarzăre cățărându-ne În pomul plin din curtea noastră. Erau două grecoaice foarte manierate și destul de retrase de restul străzii, dar prietenoase cu mine. În aceiași curte misterioasă cu clematis și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia Bâzu, o altă colegă de școală cu care ne Întâlneam la șotronul din mijlocul străzii. Lângă casa grecoaicelor, cu ziduri ca de redută se afla a noastră, unde ne mutasem după război. Lipit de gardul nostru se
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
restul străzii, dar prietenoase cu mine. În aceiași curte misterioasă cu clematis și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia Bâzu, o altă colegă de școală cu care ne Întâlneam la șotronul din mijlocul străzii. Lângă casa grecoaicelor, cu ziduri ca de redută se afla a noastră, unde ne mutasem după război. Lipit de gardul nostru se vedea casa avocatului Ispas, cu o poartă galbenă, apoi a doamnei Dancu, care avea un băiat, Puiu, cu câțiva ani mai mare decât
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Cap de conte Tolstoi, deși taică-său a fost un hoț de arendaș teleormănean. Mi-a împuiat mintea cu sionismele lui. Iată un ortodox sadea, adept al lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite, si vide. 9 martie. Pe tava micului dejun, măcinici. S-au dus zilele Babelor, încep ale Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
vers liber - că greu trebuie să-i fie, purtând În văzul lumii o inimă atât de plină, parcă sub presiune, precum un samovar Încins, de câtă viață și poezie are În ea. Bun venit, Poete, În cetatea cu licurici pe ziduri!” Și pentru că cei aleși au forțe nebănuite, cei doi profesori scriitori de la Domneștii de Argeș sunt și fondatorii revistei „Pietrele Doamnei”. Este o publicație lunară, adaptată zilelor ce le trăim, când timpul fuge și răbdarea nu-ți trebuie pusă la
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
puțin, sugestia funcției circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, Îi datorăm „berbecirea”-Împingerea duhurilor demonice/ Întunecate/”iernatice”, spre... SOLARITATEA ÎNVIERII NOULUI CICLU VITALISTIC COSMIC!!!). Iată, spre exemplu, cazul PRICOLICIULUI (a se observa cât de adânc a lucrat propaganda insidioasă a Bisericii Creștine “de zid”, “DISCURSUL TERORII”, În oamenii tradiției rurale deci, În esența lor, adepți ai zalmoxianismului, ca “umbră vestitoare” a Lui Hristos Mântuitorul, Lumina Lumii și Învierea de Veci a Duhului) - cu atenție pe Obsesia Sângelui (“sângerozitatea” pricoliciului, “suge sângele” - de fapt, Îl
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
ntrun POTIR GRAAL resuscitat!), Esența Sacră LUP infiltreză și transcende esența ne-sacră umană - RESACRALIZÂND-O!!! ...LYCANTROPOS este (sau devine, ceea ce, În situația data, de METANOIA, e același lucru!), de fapt, ARCHANTHROPOS/OMUL PRIMORDIAL!!! Ce păcat că Biserica Creștină “de zid” (cel puțin Începând din Evul Mediu, când scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
abia auzit, am trăit și am aflat ceea ce sunt, fiind... ...doar reamintire... totul... lumina verii răsfrîntă într-o odaie de țară. afară, cineva slobozea o găleată-n fîntînă. se auzea lanțul zuruind chinuit. o răbufnire de vînt a izbit în zid ușa strîmbă a șurii. perdeaua s-a zbătut, fîlfîind. se porni o ploaie grea. i-am pus mîna pe braț. a închis ochii. pămîntul aburea sub ropotul subțiat și ca-n verile copilăriei, soarele se ivi deodată printre nori de parcă
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
cuminți aliniate ca pe vremea când Ieremia Popescu, plutonierul și ma-jordomul său, le aranjase militărește, cu grijă și dragoste pe umerașe și în sertare... ca pe niște soldați în câmpul de bătălie. Brusc oblonul se trânti iarăși cu putere de zid și un fior straniu... că ar mai fi cineva în încăpere, îi străbătu corpul. Închise cu grijă și respect, față de cei plecați, dulapul greu din lemn sculptat și se grăbi să iasă fără zgomot din odaie, ca dintr-un sanctuar
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
acea țară foarte îndepărtată regină era Muzica și rege era Dansul, pe cea mai mare plăcuță de argint scria: Alegría. Fiindcă prin acele orașe prin care trecusem, oamenii se adunau la colț de stradă cu flaute, chitare și tobe, iar zidurile vechi și scorojite cântau odată cu ei, sărăcia nu putea învinge Alegría. Fiindcă în acea țară îndepărtată soarele era veșnic tânăr, viața era o bucurie: alegría de la vida. Îți privesc încheietura mâinii pe care lucește, șters, altă brățară, scumpă și banală
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
intrarea îngenuncherii mândre. Nimic mai sus, nimic mai jos, Nimic din ființă, nimic din a nu fi Sau numai acord chiar dacă la început Fără scop, așa cum Dumnezeu Fără scop a creat această lume într-un înțeles neînțeles. * Inimă ce privești zidul Cu bătăile tale ce se opresc Uneori pe marginea izgonirii, Vino și lasă-te cântată Chiar de ispită. E noapte încă, prea multă noapte Peste tot ce zboară, Peste tot plutește Primindu-ți văpaia. Ne cunoaștem trup fără trup, Numai
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]