1,625 matches
-
răpune/alunga daimonul htonian sau dendronian, în vederea unei întemeieri. în spațiul indian, înainte ca o singură piatră a unei case noi să fie așezată, magul-astrolog arăta ce punct din temelie se afla exact deasupra capului șarpelui care susține lumea. Meșterul zidar își făcea - din lemnul arborelui Khadira - un țăruș pe care-l bătea în pământ, cu o nucă de cocos (71), în locul indicat. El avea credința că țărușul se va înfige în capul șarpelui, fixându-l. Piatra de temelie (padma- sila
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care o locuiește se identifică. A lovi apa în orice punct, dar mai ales în „centru” („la mijlocul iezerului”) înseamnă, mitic și ritual, a lovi balaurul care guvernează această stihie. Să ne aducem aminte de ritul de construcție indian, în cadrul căruia zidarul, ca prim gest consacrator, bate un țăruș în pământ (într-un punct anume, indicat de magul-astrolog), cu convingerea că țărușul se va înfige exact în capul șarpelui subteran care susține lumea (87, p. 72). Amintind de scenariul ritual de construire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceeași polarizare a opiniei în funcție de gradul identificării cu satul subiecți ce cred în unitatea satului (" Da, se ajută, de exemplu când trebuie să facă o casă sau o șură, toate rudeniile, toate neamurile, toți vecinii, toți cunoscuții vin de ajută. Zidarul lucrează pe bani și restul vin așa benevol, cum zic ei "clacă"", H.R, Tălmăcel) precum și subiecți ce consideră că întrajutorarea sătenilor nu mai este la fel ca în trecut ("Oamenii sunt mai stresați, mai reci, nu mai suntem chiar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pare a fi de domeniul unei meserii? Ba întru totul. Sau cumva trebuie să ne îngrijim mai mult decât de cizmărie de meseria armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este dăruit prin fire - pe care urmează să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cincizeci de armatori, pe primele sale cincizeci de ateliere de rotărie, pe primii săi cincizeci de tipografi, pe primii săi cincizeci de gravori, pe primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de fabricanți de cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lipsit de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i conduce pe oameni spre virtute făcând mai degrabă apel la rațiunea lor decât prostindu-i cu istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
solemne și cu un venerabil păr grizonant, aflați în fața unor mese ticsite cu hârtii sau așezați cuviincios pe jilțuri aurite: într-un cuvânt, părinții privilegiului și ai puterii. Nu se face nici cea mai mică referire la părinții măturători sau zidari, pălmași sau mineri, mecanici sau turnători la furnale ori la părinții hoți sau vagabonzi. Moștenirea despre care se vorbește este una de clasă, a unor părinți cu apartenență socială bine definită. Fără îndoială, este nevoie de multe eforturi pentru a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960 și 1962
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
prea devreme pentru Lenin să-și explice ideile făcând referire la producția de masă pe bandă rulantă, Însă a găsit o altă analogie, foarte potrivită, În industria construcțiilor. „Vă rog să Îmi răspundeți la următoarea Întrebare”, scria el. „Când un zidar așează cărămizile În diverse porțiuni ale unei structuri enorme, cum nu a mai văzut niciodată, oare nu folosește un plan care să Îi arate exact unde trebuie pusă fiecare cărămidă, să Îi indice scopul final al construcției În ansamblu și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vorba de o cunoaștere pusă În slujba realizării obiectivelor stabilite de o elită. Relația descrisă este atât de asimetrică, Încât am putea fi tentați să o comparăm cu cea dintre meșteșugar și materia primă pe care o folosește. Tâmplarul sau zidarul trebuie să cunoască foarte bine materialele inerte cu care lucrează pentru a-și face treaba. În cazul lui Lenin, relativa lipsă de dinamism a materialului modelat este sugerată de conotațiile termenilor „mase” și „proletariat”. O dată adoptate aceste cuvinte plate, diferențele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada meșterului zidar Kőműves Kelemen în cadrul motivului „jertfa zidirii”, de intrarea poveștilor lui I. Creangă în folclorul maghiar sau de receptarea în aria culturală maghiară a basmelor lui Petre Ispirescu și a colecției de folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
pentru aceasta forma incipientă a cântecului neogrecesc, în care se păstrează trăsături rudimentare ce îl apropie de baza etnografică, și numele Manole, Caplea, Ana, caracteristice onomasticii grecești. Un rol important în răspândirea baladei la popoarele balcanice l-au avut breslele zidarilor aromâni. Variantele sud-est europene ale Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea românească adaugă două episoade noi
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
chiar în cântecul de lume -, și altul mai nou, cuprinzând variantele moldo-muntene. Acestea din urmă se disting printr-o realizare artistică desăvârșită. Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
nu trădează taina este Manole. În ziua sortită soția sa zorește spre locul blestemat. Deznădăjduit, Manole imploră sprijinul puterii cerești. Piedici de tot felul o fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual, menit să asigure durabilitate zidurilor. Terminată, biserica impresionează prin frumusețea ei, mărind totodată orgoliul domnitorului. Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
, Ioan (11.I.1931, Iași - 18. VIII. 2005, Iași), poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Nora) și al lui Ioan Saizu, zidar. În Iași face cursuri primare la Școala „Spiru Haret” și liceale la Școala Medie Tehnică de Comerț (1942-1951), fiind apoi licențiat al Facultății de Filologie-Istorie, secția istorie, a Universității „Al. I. Cuza” (1957). Din 1958 lucrează în calitate de cercetător la Institutul
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
o mie de orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un iobag
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intervalul 1690 - 1697, Mănăstirea Hurezi - pe seama căreia ctitorul așeza datorii religioase și culturale importante - armonizează câteva grupuri arhitectonice, cu individualități ce pot fi distinse: mănăstirea propriu-zisă, cu biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
această specificare: „Neizbutind să înfățișeze persoanele reale, așa cum le-a cunoscut, autorului nu i-a rămas decât să le prezinte ca personaje imaginare”. Cartea însumează discuții purtate de șapte bătrâni de profesii diferite (un medic, un avocat, un profesor, un zidar, un diplomat, un compozitor, dar și un activist de partid), care se întâlnesc fie în parc, fie în birturi ieftine sau acasă la unul din ei. Bătrânii abordează fel și fel de subiecte, de la necazurile de zi cu zi (cozile
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
1917, Segarcea-Vale, j. Teleorman - 28.XI.1971, Buftea), poet, autor de teatru și proză. Este fiul Pașcăi (n. Preotu) și al lui Dumitru Petrescu, plugar și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de confesiune adventistă, la Institutul Biblic de Educație Creștină din Stupini, lângă Brașov, unde va
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Brașov scoate, probabil tot în 1935, volumul Melancolie, semnat D. Orfanul. Părăsind institutul, începe o viață de „înger vagabond”. Străbate România ciscarpatică, poposește la Iași, la Bacău și mai ales la București. În căutare de lucru, încearcă să devină brutar, zidar. În mod sigur e hamal în Gara de Nord. Doarme în ganguri și pe sub scările unor clădiri. Biografia „orfanului” seamănă cu a poetului catolic englez Francis Thomson, care, bolnav, doarme pe sub podurile Tamisei, și cu aceea a lui Léon Deubel, autor al
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
al construcției, mit cu adânci rădăcini în substratul geto-traco-dacic”. Comentând versiunile balcanice, etnologul constată că există un schelet epic axat pe trei motive: nestatornicia zidurilor, necesitatea de a fi zidită o femeie în temelii, sacrificarea celei mai bune dintre soțiile zidarilor, schelet pe care fiecare popor l-a adaptat propriei sensibilități, orizontului său cultural. Contribuția lui T. este de mare importanță, cartea sa fiind un punct de referință pentru exegezele ce vor fi dedicate Meșterului Manole. Volumul al doilea, Corpusul variantelor
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
nu era suficient de puternică și de unită pentru a putea adopta somptuosul program de reformă a lumii propus de Comenius, în centrul căruia situase reforma curriculară universală: Comenius viza unificarea Credinței cu Știința. Îmbătrânita Francmasonerie operativă, cu arhitecții și zidarii ei cam grei de cap, probabil nici nu a cunoscut proiectul pansofic; iar dacă l-ar fi cunoscut, nu l-ar fi înțeles și nu l-ar fi putut aplica. Era prea puțin „practic” și prea „pedagogic”. În schimb, speculativii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon Feraru, care cânta furia ciocanelor dintr-o fierărie. P.-N. exaltă un supraom valah și captează în violența contrastelor un duh al revoltei: „Cum zidul crește parcă smuls din ei...”, zidarii „ard de setea de a sfârteca / Văzduhul rezemat pe fund de zări, [...] Și-a semăna, cu brațul lor gigantic, / Pe sânu-i alb, negritele orașe!”. Poetul cântă impulsurile titanice, într-un univers lipsit de orizont metafizic, în care omul se autoglorifică
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
, Andreas (4.X.1938, Nestorio-Kastoria, Grecia), traducător și eseist. Este fiul Alghelikiei (n. Paliobei) și al lui Aristidis Rados, zidar. În timpul războiului civil din Grecia, familia sa a fost nevoită să ia calea exilului. R. a făcut cursurile primare și gimnaziale în Grecia, Albania și în România, la Român, Blaj și Sinaia. Urmează liceul la București (1951-1955), începe Facultatea de
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]