602 matches
-
scos afară și transportat cu o dubă într-o rezervă a securității de pe strada Ștefan Furtună (fostă Angelescu), în fostele grajduri ale corpului de gardă ale curții regale, transformate în niște celule mici cu câte două paturi suprapuse, cu geamurile zidite și cu câte un mic beculeț care lumina zi și noapte în oberlihtul de deasupra ușii. Aici am rămas șase luni de zile, mai întâi cu jurisconsultul Mihai Aurel și mai apoi cu tânărul Mircea Gheorghiu, cu care păstrez legătura
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pernele de moarte erau umplute nu cu frunziș, paie sau rumeguș, ci doar cu umbra ce mai stăruia în lemn din coroana copacului viu, pentru ca apoi să sară din el atunci când tăiai lemnul. Alexandru Vona scrie în romanul său Ferestrele zidite: „Când vrei să cunoști adevărul trebuie să știi să detectezi aceste cuvinte strecurate printre altele care nu sunt pentru tine“1. Un asemenea cuvânt consider că este și „Hobelschatten“. Umbrișul de rindea foșnea și mirosea amărui. În timp ce bunicul juca șah
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aceea întunecată de la gât și vârât în costumul lui cel bun, făcuse din el însuși cea mai mare dudă ce crescuse vreodată într-un copac. și a intrat în pământ ca rege al dudelor. În romanul lui Alexandru Vona Ferestrele zidite, pe neașteptate, regele dudelor se ițește iarăși printre rânduri. El este aici o femeie, dâra albastră de la gâtul unui spânzurat e anticipată de colierul femeii. și totuși, în gâtlejul ei se-ascunde și regele dudelor din copilăria mea. „În timp ce tata
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
strălucește de încântare. Și ce frumos sunt desenate toate detaliile! Sper că n-aveți de gând să vă mutați! — Nu e pentru noi, prostuțo! Și ați fi chiar aici, la o aruncătură de băț de noi! Uite, are și grătar zidit, două dormitoare cu baie... — Mami, noi stăm la New York. — Acum stați la New York. Dar n-o să stați acolo toată viața, nu? Pe termen lung. În glasul ei surprind o notă de îngrijorare și, în ciuda faptului că zâmbește, îi citesc încordarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
chiar era) deosebit de frumoasă și de nobilă (tare îmi plăceau pe atunci domnișoarele „superioare”, „aristocrate”...). Am remarcat-o și m-am ținut după ea până ce a intrat pe poarta acelei case de pe colț, fără etaj, dar plăcută la înfățișare, bine zidită, o casă de oameni cu stare. Dumirindu-mă că locuiește acolo, a doua zi m-am și prezentat în stația de tramvai mai sus amintită și am început, răbdător, să aștept. În zilele următoare, la fel. Plecam de dimineață de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spus de ce anume suferi, ți-au pus un diagnostic? — Sufăr de boala milei insuportabile, o boală, în cazul meu, se pare, incurabilă. — Mila e o boală? — În lumea noastră, da. — În lumea noastră? — În lumea noastră, așa cum a fost ea zidită, din vecii vecilor... Peste câteva minute mi-am luat rămas bun de la sărmanul meu prieten căruia, cu toate că se considera bolnav incurabil, i-am urat totuși, la despărțire, însănătoșire grabnică. În stația de lângă spital, așteptând troleibuzul care, evident, nu venea, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În 1475 orașul este cucerit de turci, o ambarcațiune cu italieni ajunge la Cetatea Albă unde se stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați de turci, italienii și moldovenii din Tighina se retrag În satul Cimișlia. Statisticele din sec. al XIX arată că jumătate din locuitori se numeau Cecati și jumătate Ciubotaru. Această proporție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
străină, și-au croit calea și au primit îndrumarea pentru conducerea Bisericii în spirit ortodox român; cu atât mai mult trebuie să facă aceasta studenții teologi de astăzi, care trăiesc o viață liberă, într-un stat liber român, cu biserici zidite și fundate de mari voievozi. Inscripția de pe soclul crucii sfințite de mitropolitul Nectarie la Biserica „Sfântul Gheorghe”, din Mirăuți, Suceava, are următorul conținut: „Această sf. cruce s’a așezat spre mărirea lui D-zeu cu binecuvântarea Î.P.S. D.D. Nectarie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fotbal. — Niște alei, de acord, dar îngrădite, zidite... — Cum adică? — Uite așa... Au ridicat ziduri pe margine. Se feresc de privirile indiscrete. — Nu știm de ce se feresc și ce fac în vilele pe care și le-au construit. Totul e zidit, împrejmuit. Triumful privatizării, al individualismului... — Asta e mentalitatea creată în cei patruzeci de ani de comunism! — Comunism pe dracu’! — Și autoritățile ce zic? Primarul? — Ce să zică? Primarul promite marea cu sarea în timpul campaniei electorale și pe urmă nu mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au văzut în București fundațiile foarte solid zidite până ce, prin marea stăruință a lui Constantin Esarcu, s-a pus la cale ridicarea actualei clădiri a Ateneului Român. Ateneul este ridicat pe fundațiile circului.152 Hotelul Athenée Palace a fost clădit relativ de curând.153 De aici și până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editura de note muzicale, precum și activitățile de impresariat ale acestuia. ** tatăl actualei doamne colonel Ciuflea (Id., ibid.). *** Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat către anul 1872 fundațiile circului. Se înființase o societate pe acțiuni pentru clădirea unui mare circ zidit. Dar, după ce fundațiile au fost durate, societatea a dat faliment. Societatea avea un comitet pus sub preșidenția generalului Ioan Emanoil Florescu, pe atunci ministru de Război. Când, în 1873, s-a jucat la Teatrul Național întâia revistă de sfârșit de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezastru, că ești sortit pieirii. Ceva mi-a atins o coardă sensibilă. Zidurile. Am închis cartea și mi-am luat adio de la ultimul degetar de Jack Daniels. L-am dat pe gât pur și simplu, gândindu-mă la o lume zidită. Nu mi-a fost deloc greu să-mi imaginez cum arată zidurile înalte. Și poarta imensă. Liniște mormântală. Eu, închis înăuntru. N-am mai fost în stare să discern altceva. Realizam toate detaliile locului, cu excepția celor ce se petreceau în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele statistice cu privire la așezarea satului Scobinți, reiese că, în 1888, era sat component al comunei Bădeni, dar centru de reședință. Reședința a fost mutată, câțiva ani mai tarziu, în satul Bădeni
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
km de Bădeni, la Râpă Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Bună Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserică are forma de corabie, este zidita din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz în tîrgul Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă a acestui schit nu se cunoaște. Hrisoavele de mai tarziu ne lămuresc că „acest schit a fost făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
până în vremea noastră. Un alt portret ce merită să fie remarcat este acela al lui Dinu Nicodin, tip de snob, pe numele lui adevărat Nicolae Ioanid. E destul de asemănător cu acela din abia citatele Memorii ale lui E. Lovinescu: "Bine zidit, cu un obraz mare, totdeauna ras proaspăt, cu o privire calmă de om care a văzut multe și știe multe..."; "se îmbrăca după ultima modă londoneză, se parfuma cu cele mai scumpe produse pariziene, vorbea cu accent voit străin, își
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
romanul mai sus amintit. Deși merită încercată o lectură independentă a acestor proze, textele sunt, cu două-trei excepții, evidenți sateliți ai romanului. Cei fascinați de metode structuraliste ar putea găsi la acest autor o materie generoasă. Ca și în Ferestrele zidite, oamenii care populează aceste povestiri sunt strâns legați de casele în care locuiesc. Bătrâna din Jilțul și bătrânul din Clopotul se retrag în case pe măsură ce-și interiorizează tot mai mult viața și simt apropierea morții. În Casa, naratorul
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
ceremoniile.” (p. 47) Aproape în toate povestirile din acest prim volum, personajele însingurate până la pierderea identității sociale dezvoltă o relație specială cu lucrurile și cu obiectele din jur aflate într-un permanent raport întuneric-lumină, apropiere-depărtare. Remarca undeva naratorul din Ferestrele zidite : „Sunt obiecte indiscrete ce se amestecă mai mult decât altele în viața noastră”, iar pentru oamenii singuri, ne spune acum, obiectele sunt cu mult mai importante. O anumită lentoare a gesturilor, minuțiozitatea observației susținută de eleganța stilului și, bineînțeles, de
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
ofrandele lor, de intenția de a-l face cît mai îndurător pe Cel care patrona totul de deasupra, pe Dumnezeul lor de apă, de pești, de prigoane, de rîuri sau fluvii trecute, de lăcașuri de lemn mai întîi, pe urmă zidite, dar în care, în culmea prigoanelor venite de la Centru care era mereu Moscova pravoslavnica, spijinitoarea-mumă a dogmelor pe care le apăraseră pe vremuri și contra mongolilor, cînd năvăliseră peste ei toți și îi ținuse robi cîteva secole; în culmea acestor
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
o anumită experiență a scrisului care nu poate fi decât a unui autor de la sfârșitul secolului douăzeci. Personajele principale ale piesei sunt Vlad Dracula, Satana și Ana din legendă meșterului Manole. Satana de îndrăgostește de inaccesibila Ana - inaccesibila, pentru că stă zidita într-un lăcaș sfânt, de care diavolul nu se poate apropia - și îi cere lui Vlad Dracula, închis în castelul-temnită de la Vishegrad, să-l ajute să o cucerească pe pământeanca. Drept răsplată, îi promite domnitorului sprijinul pentru a se reinstala
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
treflată aflată pe un soclu de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă și istorie a județului. Crenguța cu mere face aluzie la bogăția zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
de comună. Anexa 1.11 Anexa 2.11 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iablanița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Iablanița, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp zidit, de argint, se află o poartă boltită, în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuți din față. Totul este așezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuți din față. Totul este așezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit și poarta sunt aluzie la faptul că așezarea este prima localitate din Țara Almăjului, denumită și Poarta de intrare în Almăj. Mieii reprezintă ocupația locuitorilor din zonă, păstoritul, de unde și vechea denumire, Valea Mieilor. Terasa verde reprezintă pășunile și pădurile
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea
HOTĂRÂRE nr. 1.698 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemei oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]