1,054 matches
-
divergentă. Numai din lucrările lui William James reiese o preocupare față de cercetare și datele empirice asemănătoare interesului față de empirism manifestat inițial de Galton. James redă profunzimea cunoașterii sale în prelegerile sale publice din 1896, unde anulează declarațiile „virulente” ale așa-zișilor critici sociali ignoranți și ale experților medicali cu privire la stările psihice excepționale (1896/1992). Noțiunea de gândire divergentă sau, cel puțin, posibilitatea unei ideații complexe a fost formulată de William James (1880), care a surprins frecvența redusă a complexității ideatice: În locul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Spania așa-numiților Alumbrados până la picarzii și adamiții din Boemia, trecând pe la beghinii și begarzii din Țările de Jos, la cei din Belgia dar și la alți „libertini” din Franța și din Germania -, și destinele lor diverse - de la trădarea așa-zișilor colaboratori până la eroismul discret al unei morți pe rug, trecând pe la cine știe ce talent potrivit pentru folosirea unei retorici care permite evitarea ori chiar eliberarea din ghearele Inchiziției și, mai apoi, reîntoarcerea la viața normală... Spiritul Liber desemnează contururile primei filosofii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe Ion Barbu l-a publicat mai întâi Lovinescu (și amândoi criticii au prizat, bineînțeles, la acești mari scriitori mai ales partea imatură a operei lor, dar pe care o giraseră). Ar mai fi de spus unele lucruri cu privire la așa-zisul „poporanism” al lui Ibrăileanu, mai exact al lui Stere, dar aici nu e vorba de Ibrăileanu decât în măsura în care de el vorbește M. Ungheanu. „Între acești autori lipsiți de eleganță - scrie Ungheanu - lângă Slavici, Rebreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, îl așezăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și am intra în recesiune, dacă partidele de stânga nu ar susține Puterea de la momentul respectiv, Italia s-ar destrăma pur și simplu; dacă însă Dezvoltarea ar continua după cum a început, fără îndoială că atunci s-ar dovedi realist așa-zisul „compromis istoric”, singura modalitate de a corecta acea Dezvoltare, în sensul indicat de Berlinguer în raportul său la CC al Partidului Comunist (vezi l’Unità din 4.06.1974). Cu toate acestea, așa cum „fețele” nu sunt de competența lui Maurizio
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că sunt creștini. Toate acestea nu surprind însă, și vom vedea de ce. Dar până și „minorii” (adică cei care au „o putere mai mică”) primesc cu rezervă, cu scepticism și cu o lașitate evazivă mesajul lui Pannella; de exemplu, așa-zișii „catolici ai lui nu” sau progresiștii mai liberi (care îl susțin pe Pannella numai la nivel „individual”, niciodată ca reprezentanți ai unor partide sau grupuri). Te va surprinde foarte tare, cititorule, să afli care sunt motivele inițiale pentru care Pannella
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de câteva zile,urmărind însă racțiile care se petrec și veți fi încântați. Astfel în prima sticluță hidroxidul de sodiu a colorat gelatina în roșu și a despărțit-o în fâșii;în a doua va apărea un inel galben(așa zisul galben de crom),iar în a treia se va produce hidrogencu „incandescență),va fi experiența cea mai frumoasă. 4.CERNEALĂ INCOLORĂ Pe o foaie de hărtie albă,scrieți un text cu o peniță nouă,muiată într-o soluție de clorură
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pe care și l-ar putea Însuși statul. Astfel, mlaștinile (și mă gândesc acum la arabii de la granița dintre Irak și Iran), deltele și estuarele În continuă transformare, munții, deșerturile (preferate de berberii și beduinii nomazi), marea (adăpost al așa-zișilor țigani de mare din sudul Birmaniei) și frontierele În general au servit toate drept „spații nestatale” În sensul definit mai sus. Proiectele contemporane de dezvoltare, fie ele din Asia de Sud-Est sau din alte părți, necesită crearea de spații statale În care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al II-lea 37-42. Ioanid, Gheorghe 128. Ioanid, Ion 457, 458, 460. Ioanițescu, D. R. 252, 276. Ion vodă 76. Ionașcu, Ion 142. Ioncioaia, Florea 107, 108, 129, 132, 136. Ionciu, Teofil 408. Ionescu de la Brad, Ion 100. Ionescu, Aristide (zis Bebe) 433, 435, 436, 437, 439-447, 449, 450. Ionescu, Duminică 435. Ionescu, Florian 436. Ionescu, G.M. 134. Ionescu, Gheorghe (zis Brusture) 435, 442, 443, 447. Ionescu, Grigore 49. Ionescu, Ilie 448. Ionescu, Lili Gh. 443. Ionescu, Lucia 446, 449. Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gheorghe 50. Moisuc, Viorica 333. Moldovan, D. 401. Moldovan, Silviu B. 433, 434. Molière 152. Monnerot, Jules 500, 506. Montebello 283. Montesquieu 154. Moore Jr., Barrington 216. Morariu Andrievici, Silvestru 361, 364. Morariu, Constantin 363. Moraru, Mihai 128. Morănescu, Mihai (zis Mișu) 434, 435, 447. Moruzi, v. Alexandru ~. Mosca, Gaetano 107. Mosse, W.E. 101. Moșneagu, Bogdan 225. Moșoiu, general 310. Motzan, Peter 459. Moustier, marchiz de 289-291, 293, 297. Movilă, v. Constantin ~, Gheorghe ~, Ieremia ~, Petru ~, Simion ~. Movilești, familie 110, 111
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
16, 19, 21, 465-469, 471-479. Pascu, Ștefan 43, 44, 50, 51. Pascual, R. 474. Pașa, v. Aali ~, Ahmet ~, Fuad ~, Mazar ~, Salih ~. Pașcalău, Gheorghe 333, 339. Patton, Laurie L. 493, 494. Pau, general 383. Pauker, Ana 269. Paulmy 147. Pavel, Ioan (zis Bostan) 435, 442, 443, 447. Pavel, Teodor 169, 174, 175. Pavlov, P. 39. Păcurariu, Dim. 504. Păcurariu, Mircea 231. Păiușan, Cristina 229. Pătrașco Danovici 109, 113. Pătrășcanu, Lucrețiu 191, 271. Pătroiu, Ion 333. Pătru, Ion 446. Pătrulescu, Tatiana 501. Păunescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
199, 228, 230, 271, 275, 348, 401, 403, 414, 415, 417, 419, 420, 422, 423, 453. Stamati-Ciurea, Constantin 399. Stamatoiu, Aristotel 427. Stambolisky 245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
176, 178, 180, 183, 184. Sturdza, Grigore 136, 171, 176. Sturdza, Ioan 136. Sturdza, Mihai Dimitrie 288, 297-300, 319, 330. Sturdza, Mihail 125, 134, 177, 318. Sturdza, Sandu 144. Subtelny, Orest 84. Suceveanu, A. 472. Suciu, Dumitru 75. Suckert, Kurzio (zis Malaparte) 418. Suhanov, Nicolai 418. Sulkowski, Jozef 149. Sulpicii 477. Sutzo, v. Suțu. Suțu, v. Constantin ~, Mihail ~, Nicolae ~. Suțu, v. Mihail ~. Svetlicinaia, L. I. 120. Swart, K. W. 142. Świnka, Jakub 60, 65. Sýkora, Ján 44, 50, 51. Szabo, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constă În deconstrucția tehnicilor și simbolurilor comuniste În așa fel Încât mulțimea ( În sensul psihologiei acesteia, după Gustave Le Bon) să Înțeleagă modul În care a fost indusă În eroare și instrumentată de regimul comunist. Contra-reeducarea urmărește să Înlocuiască așa-zisul „creier bun” implementat de comunism cu fostul „creier” pe care comuniștii au Încercat să-l lobotomizeze. Este ca o Întoarcere la origini, dar nu În sens desuet, retrograd, ci În sensul revenirii la „creierul” neviciat de toxinele ideologiei extremei stângi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
diacronică asupra variantelor acestui român generic merită atenția cititorului, tocmai pentru a se sesiza construcția imaginarului sub formulările imagologice. „Noutatea” omului este o teză adânc Înrădăcinată În fundamentarea religioasă a culturii europene, și ea nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul modernității și diferitele ei faze. Paradoxul acestei Întrebări este că dacă În timpul avangărzilor culturale, a elitelor care promulgau modele Între cele două
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Acolo, ea era justificată prin opțiuni cultural-politice, dar generațiile tinere sunt oricând gata de a fi prinse În gheara unui model tare. Și poate că nici măcar stânga nu e modelul periculos acum, cum o dovedește actuala administrație americană și așa-zisul „război Împotriva terorismului”, un război ce justifică de fapt terorismul de stat. Marius Jucan: Proxima criză mi se pare a fi cea a naționalismului. Pe de o parte, acesta este dezarmat de politici educaționale și culturale, la care aderă majoritatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la discuții despre informații foarte actuale și despre perspectivele pentru următoarele zile. Nu dorea nici o perspectivă cu bătaie lungă. Slavă Domnului că sistemul nostru mi-a permis să ripostez 12. Pe scurt, independența ar trebui să ajute la negarea așa-zisului sindrom de „ucidere a mesagerului”, tendința de a da vina (sau cel puțin de a-i ignora) pe mesagerii - analiști de informații - care aduc vești supărătoare, analize care nu sprijină strategiile politice favorite. Percepția comună a acestui sindrom este că
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
anume Expunere despre câteva pasaje din epistola către Romani, Expositio quarumdam propositionum ex epistola ad Romanos) chestiunile relevate de lecțiile sale. Comentează apoi Epistola către Galateni (Epistolae ad Galatas Expositio) pentru care propune unele interpretări (de exemplu, aceea privind așa-zisul „conflict din Antiohia” dintre Petru și Pavel) în opoziție cu cele ale lui Ieronim: problema va fi discutată și în mica lucrare Minciuna (De mendacio) din 395; mai târziu, în 420-421, Augustin revine asupra problemei scriind Împotriva minciunii (Contra mendacium
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se găsea la Marsilia; și Prosperus, originar din Aquitania (nu cunoaștem nici locul, nici data nașterii lui), locuia la Marsilia și a rămas aici până prin 440, dedicându-și întreaga viață, până la moarte, care trebuie plasată în jurul anului 463, combaterii așa-zisului semipelagianism. Prin acest termen foarte impropriu este denumită gândirea celor care au acceptat doar în parte premisele polemicii radicale a lui Augustin împotriva lui Pelagius: un semn, acesta, al faptului că episcopul din Hippona, în ciuda faimei sale și a hotărârii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exegetico-doctrinale. În ce privește data redactării sale, scrierea trebuie plasată pe la jumătatea secolului al cincilea. Bibliografie. Ediții: PL 45. De ingratis: Ch.T. Hengelmeyer, Catholic University, Washington 1961; M.P. McHugh, The Carmen de providentia Dei, Catholic University, Washington 1964. Studii. Despre premisele așa-zisului „semipelagianism”, cf. M. Cappuyns, Le premier représentant de l’augustinisme médiéval, „Recherches de théol. anc. et médiév.” 1 (1929) 309-337; R. Lorentz, Das Augustinismus Prospers von Aquitanien, ZKG 73 (1962) 217-252; V. Grossi, La crisi antropologica nel monastero di Adrumeto
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
alegorizantă a tuturor Psalmilor. Opera e bogată în digresiuni cu caracter doctrinal și polemic prin care sunt combătute diversele erezii și chiar doctrina augustiniană a harului, deși Augustin nu este pomenit niciodată. De aceea Arnobiu aparține largului cerc al așa-zișilor semipelagieni: diversitatea de origine și de formație culturală a exponenților acestui curent dovedește cât de restrânsă este titulatura folosită de obicei pentru ei. Printre scrierile exegetice ale lui Arnobiu se numără și o operă de mici dimensiuni care în trecut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
culegere de dovezi extrase din textele Părinților Bisericii. În secolele următoare, stilul solemn și precizia redactării acestor epistole au devenit un model pentru cei ce compuneau scrisorile la cancelaria papală, și a apărut astfel un nou tip de cursus, așa-zisul cursus Leoninus. Și lexicul acestor scrisori este de o mare puritate. b) Omiliile Scriitor foarte talentat, papa Leon ne-a lăsat un număr însemnat de omilii, din care nouăzeci și șase autentice și douăzeci neautentice. Aproape toate datează din primii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o abundență de mijloace retorice și ritmice care pot părea astăzi prea căutate. Omiliile se numără cu siguranță printre cele mai importante dovezi istorice ale culturii literare specifice Romei pontificale. c) Alte opere Are chiar în titlu numele papei așa-zisul Sacramentarium Leonianum, ceea ce înseamnă Cartea tainelor Bisericii romane, datorată lui Leon. Acest Sacramentarium este cea mai veche culegere cunoscută de noi alcătuită din predicile ce sunt rostite în timpul liturghiei la Roma, adică forma cea mai veche a Liturghierului Roman. Culegerea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
În cadrul creștinismului african dintre secolele al cincilea și al șaselea, Fulgențiu a fost poate personalitatea cea mai importantă și mai valoroasă; activitatea sa intelectuală a fost orientată în primul rând spre combaterea arienilor și în al doilea rând a așa-zișilor „semipelagieni”, adică a acelor cercuri de intelectuali din Galia care nu acceptaseră doctrina augustiniană a harului și a liberului arbitru; evident, Africa resimțea în mod direct puternica influență a celui mai mare episcop și teolog al său. Fulgențiu s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mari onoruri. În 514, papa Symmachus l-a numit primat al Galiilor și al Spaniei și el a participat la numeroase sinoade locale care au avut o importanță majoră pe plan dogmatic (de exemplu, s-a ajuns la condamnarea așa-zisului semipelagianism în cadrul sinodului din Orange). Oricum, n-au lipsit momentele de tensiune atât în raporturile cu regele francilor cât și în raporturile cu papii. A murit la Arles în mănăstirea fondată de el însuși în 542 sau 543. a) Opere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]