479 matches
-
1832 va face parte din primul Sfat orășenesc ales al Bucureștiului, în urma demisiei vornicului Constantin Câmpineanu, și va îndeplini funcția de președinte al Tribunalului Polițienesc din București (din 15 august 1831). În 1834 se angajează la strângerea de fonduri pentru zugrăvirea și repararea bisericii din Valea Largă, el însuși contribuind cu 300 de lei. Fiindcă refuză să jure pe Evanghelie, ca slujbaș al statului, este dat afară de la Tribunal pe 29 august 1836. În octombrie același an este ales iar în
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
nemaiîntâlnită la noi până atunci. Departe de a avea statutul unor reluări la dimensiuni mai mari ale scenelor ori ale icoanelor catapetesmei, ele tind să devină tablouri de importanța celor pe care artistul le studiase prin intermediul gravurilor. Tendința realistă în zugrăvirea chipurilor de sfinți este din ce în ce mai evidentă și Grigorescu lucrează în continuare după modele vii, ce-i oferă, după cum el însuși spune, „figura și atitudinea cerută”. În acest sens, i se recunoaște meritul de a fi adaptat stilul neoclasic la propria
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
moartea primei soții s-a recăsătorit în 1919 cu Hortense Petrichevich-Horváth, ocazie cu care s-a mutat la Borșa. Atât îaninte cât și dupa moartea baronului, in 1938, s-au efectuat lucrări de renovare a castelului constând în repararea acoperișului, zugrăvirea fațadelor și a interioarelor afectate de igrasie și izolarea terasei de pe fațada principală După al doilea război mondial, castelul din Borșa a fost naționalizat de la văduva baronului Ferenc Bánffy. După 1948, clădirea a funcționat pentru scurt timp ca școală agrară
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
crize mistice a protagonistului, pentru ca Gyula Dávid să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-și trimite soldații să lupte împotriva propriei națiuni. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost asemănat cu scrierile marilor romancieri ruși prin zugrăvirea fără patetism a războiului ca o „acumulare de mizerabile eroisme și lașități necunoscute, monotone” (ca în volumul „Povestiri din Sevastopol” al lui Lev Tolstoi), prin misticismul bolnăvicios de esență dostoievskiană al personajului principal, generator precipitat al unei „psihoze spre disoluție
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
să-i hărăzească „vama ce este la Ocna Mică de la Târgoviște...”. Ascultând nu numai legenda, ci și unele știri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veșnice a lui Neagoe Basarab. Așadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumați (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfințit continuarea decorării așezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menționează și
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
o imagine atât de vie a absurdului existențial. Malraux ripostează, la 20 octombrie, în paginile aceleiași reviste (L’Europe Nouvelle, n° 558, p. 1411), respingând cu vehemență observațiile morale marceliene, pe care le consideră prea pioase, recunoscând însă faptul că zugrăvirea abisurilor existențiale din roman a fost înfăptuită pe fundalul unor experiențe reale și personale. Controversa dintre cei doi se încheie totuși cu victoria argumentelor metafizice invocate de Marcel, acestuia revenindu-i, de altfel, ultimul cuvânt (L’Europe Nouvelle, ibidem). Gabriel
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
de acoperire a podelelor și pereților Operațiile de instalare a pardoselilor Operațiile de pavare exterioară Operațiile de pavare interioară Celelalte operații de pavare, tencuire și acoperire cu tapet Operațiile de pavare cu materiale flexibile Alte operații de pardosire Operațiile de zugrăvire și acoperire cu tapet Operațiile de decorare a interioarelor cu accesorii Operațiile de decorare a interioarelor cu accesorii Clasa 45.44 Operațiile de vopsire și glazurare Operațiile de glazurare Operațiile de glazurare Operațiile de vopsire Operațiile de vopsire a interioarelor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de menționat ci mai mult una documentară, în sensul că ea a folosit îndeosebi ca material didactic în școlile românești. Constantin Lecca a pictat o mulțime de biserici răspândite în mai multe orașe din România. Informațiile despre activitatea sa în zugrăvirea bisericilor care s-au transmis de-a lungul timpului, sunt adeseori contradictorii sau chiar confuze. Aprecierile și critica de specialitate de atunci și până astăzi sunt și ele ambigue în a aprecia valoarea artistică a picturilor murale pe care Lecca
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a armoniza compoziția scenelor biblice cu spiritul Renașterii precum și a influențelor italiene în acest domeniu. Tot în acest an, artistul a făcut mai multe drumuri la Viena și Budapesta în vederea procurării celor trebuincioase realizării comenzii: vopsele și documente artistice. Pentru zugrăvirea Madonei Dudu, eforturile de organizare ca și cele de realizare au fost și mai intense. Tranșele de bani alocate lucrării au trebuit a fi suplimentate în anul 1841 și 1842. Munca la aceste zugrăveli a fost dusă până în anul 1844
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
mai bune. Astfel, în anul 1939 a fost descoperit în colecția Liviei Dymsza, fiica lui Titu Maiorescu, portretul soției lui Ioan Maiorescu (Triffu). Portretul Mariei Maiorescu a fost realizat la Craiova în anul 1846, imediat după ce Constantin Lecca a terminat zugrăvirea bisericilor Sfântul Ilie și Madona Dudu. După tehnică și concepția compoziției, aproape nici nu se poate bănui că pictura i-ar aparținea pictorului. Maria Golescu i-a făcut în anul 1939 o descriere pe măsură: Portretul pașoptistului Dimitrie Brătianu este
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în străinătate. O opinie similară o are și biograful Jack Brutaru care a menționat faptul că Lecca a călătorit în acel an la Viena, sudul Germaniei și Elveția. În primăvara anului 1840, Constantin Lecca revenise la Craiova și a început zugrăvirea bisericii Sfântul Ilie. În acest autoportret se vede o diferență majoră comparativ cu celelalte autoportrete prin însuși modul de abordare a compoziției. Paul Rezeanu consideră că autoportretul nr. 4 nu ar fi realizat stând acasă la Craiova, ci într-un
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
care ei au terminat-o. Se pare că numai Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568) care a desfășurat o activitatea constructivă atât de rodnică și a adus un nou reviriment în viața artistică a Moldovei s-ar fi putut îngriji de zugrăvirea catedralei episcopale de la Roman. Împărtășim opinia că insistențele episcopului Macarie l-au determinat pe Alexandru Lăpușneanu să înceapă lucrările și că, la moartea episcopului în 1558, acestea erau în bună parte realizate, dacă nu chiar încheiate. Zugrăvelile din secolul al
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
prin strădania doctorului Paul Gotcu și sprijinul câtor-va drept credincioși creștini, împodobitu-s'a acest sfânt lăcaș, în milostivă clacă, de studenții și diplomații Academiei de Arte-Frumoase din Iași, sub călăuza dascălului lor, zogravul N. Tonitza. Sfințirea lucrului de zugrăvire și înoire s'a făcut cu strălucită sărbătoare la 14 septembr. 1937.”". Sfințirea lucrărilor de pictură a avut loc la 14 septembrie 1937. Pictura murală a fost curățită în anul 1969 de zugravi restauratori. În anul 1944 ieromonahii de la Durău
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
cultului și avea două clopote: "„templum ligneum commodum, campanulae duae”". Menționările scrise din a doua jumătate a secolului 18 trimit la o vechime a acelei biserici de lemn anterioară ciumei din 1738-1739. Dacă nu a fost reînoită după 1776, înainte de zugrăvire, atunci biserica de lemn de astăzi este aceeași cu cea vizitată în 1756 și 1776. Pictura interioară este atribuită lui Ioan Pop din Românași, activ în zonă în ultimele decenii ale secolului 18 și primul deceniu al secolului 19. Biserica
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
Ortodoxe Române de către autoritățile comuniste. La data de 21 septembrie 1874, parohia este vizitată de către mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa, ceea ce infirmă declarația preotului Valentin Boeriu făcută cu prilejul agapei organizate în 22 octombrie 1970, cu prilejul sfințirii bisericii, după zugrăvirea ei, potrivit căreia: "în parohia Racovița, de mai bine de o sută de ani n-a mai descins niciun arhiereu." Cinci ani mai târziu, urmând noii împărțiri administrative a țării din 1877, parohia Racovița a fost arondată protopopiatului greco-catolic al
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Novikov, cu literatura realist critică din secolul al XIX-lea, cu operele lui Griboedov, Pușkin, Nekrasov, Gogol și Saltîkov-Scedrin. După comedia satirică „"Neisprăvitul"”, de Fonvizin, și opera revoluționară a lui Radișcev - „"Călătorie de la Petersburg la Moscova"” - fabulele lui Krîlov, prin zugrăvirea aspectelor celor mai semnificative din realitatea rusă a acelui timp, ca și prin simplitatea, concizia și precizia limbii în care sunt scrise, au contribuit în cea mai mare măsură la dezvoltarea realismului, nu numai în literatura rusă, dar și în
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
ele nu prezintă nicio deosebire față de oamenii și obiectele obișnuite. Din punct de vedere pictural, trebuie evidențiat efectul deosebit produs de imaginea din oglindă și care, așa cum arată André Chastel, stârnește "senzația de miracol" și, totodată, "sparge rânduiala lucrurilor prin zugrăvirea figurilor miniaturale". ""Madona cancelarului Rolin"" îl înfățișează pe Nicolas Rolin, consilierul lui Filip cel Bun, cancelar al Burgundiei și Brabantului, îngenuchiat în fața copilului Iisus, pe care îl ține în brațe Madona așezată pe tron. Probabil, pictura a fost comandată de către
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
la Mânăstirea Cernica în zilele de 21 și 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite și slujbele de pomenire ale Sfântului, precum și viața sa și felul zugrăvirii chipului său. Despre , marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, pe care-l voise
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
Ion Mincu, profesor la Școala superioară de Arhitectură din București, și pictorul brașovean Friedrich Mieß, a ales trei persoane: Octavian Smigelschi din Dumbrăveni, Iosif Bala din Viena și Sigismund Vaida - A. Szirmai din Budapesta. În cele din urmă, comanda de zugrăvire i-a fost încredințată la 12/25 aprilie 1904 lui Octavian Smigelschi (1866-1912), în urma executării unei lucrări de probă comandate: un tablou pentru iconostas și un înger în cupolă. Rezultatul lucrării de probă a fost unul sever care a dus
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
care a ținut să aleagă doar lumina, culegând aurul din toamne, din floarea-soarelui, din gutui, din lanul de grâu, un galben mistuitor, un galben sfâșietor, un galben fără limite, lăsat noua drept lecție de purificare.” “În actul creator, când pe parcursul zugrăvirii pânzei apar formele primordiale, create parcă aprioric, pictorul trăiește parcă renașterea lor.” Într-un interviu acordat lui A. Schiopu, artistul menționa : “In Basarabia tradiția picturii a fost influențată de școală franceză, care nu-și punea tranșant problema conținutului. Pentru generația
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele,m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a lui Iisus Hristos(sic).Privind eu la chipuri,cu totul a ieșit din potriva,pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind ca mi-am uitat meșteșugul. A doua
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
marele realism, care duce la abandonarea definitvă a conceptelor din perioada începuturilor carierei literare.În romanele și volumele sale de nuvele ce apar relativ sistematic, după anul 1957 se poate constata existența a două tendințe.Pe de o parte încearcă zugrăvirea caracteristicilor noii imagini morale a lumii ce se afla în formare cu accente pe dureroasele inconsecvențe ale acesteia, conștientizând din ce în ce mai adânc efectele crizei morale a familiei, pe de altă parte, face bilanțul istoric pe care-l omisese să-l facă
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
Al. Hanță într-o recenzie făcută nuvelei la aproximativ un an de la apariție: "„Căutând să explice insuccesele „tripletei”", Eugen Barbu construiește o galerie întreagă de personaje. Faptul că mai toți jucătorii echipei au o proveniență socială interlopă [...] îi permite scriitorului zugrăvirea unor situații pline de viață, de frământări și ciocniri aprinse, iar prin intermediul limbajului să reliefeze un comic suculent și de bună calitate. Fiecare personaj are profilul lui, viața sa proprie. Numai fotbaliștii echipei Steaua sunt caracterizați de aceeași particularitate comună
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
materialului se regăsesc rezultatele cercetărilor de mulți ale artistului în domeniul perspectivei. Frescă reprezintă prima pictură renascentista a unei statui ecvestre și va exercita o influență însemnată asupra pictorilor din secolul al XV-lea, care se vor angaja adesea în zugrăvirea acestei teme. Între 1435 și 1440, Uccello pictează - la comanda lui Cosimo Medici - o serie de trei tablouri despre bătălia de lângă Sân Româno din 1432, încheiată cu victoria Republicii Florentine asupra locuitorilor Sienei. În 1443, Uccello participa din nou la
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
revelează pe parcursul acțiunii, stridentele (atât de gustate și una dintre sursele obișnuite ale comicului) se estompează în cea mai mare parte. În scrierile sale, Terențiu se adresează publicului aristocrat, comediile sale au o construcție logică și armonioasă, o finețe în zugrăvirea caracterelor, o pasiune a nuanțelor, o înclinație spre sentimentalism; dar satiră socială e că inexistentă, tabloul vieții, timpul e restrâns și palid, comicul sau e fără vigoare, iar limbajul n-are savoarea limbii populare. S-au păstrat șase comedii, concepute
Terențiu () [Corola-website/Science/314941_a_316270]