726 matches
-
la bot. În căruțe erau de toate, de la brânză, până la mere, pere văratice, cu care femeile, îmbracate în cătrință și ie, frumosul strai bucovinean, îndemnau trecătorii: - Hai la brânză bună! Hai la mere murate...! Era o priveliște incadrată de un zumzet continuu și o paletă de culoare de care mi-e tare dor, pe care nu am mai văzut-o de peste 30 de ani. Era bâlciul așteptat de întreaga suflare din targul Fălticeniului. Odată intrat în vârtejul uman, care se înghesuia
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
poartă de piatră încet s-a-nchis. Gând, vis și punte mă saltă. Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă! Din ferigă vulpea de aur mă latră. Jivine mai sfinte-mi ling mînile: stranii, vrăjite, cu ochii întorși se strecoară. Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară albinele morții, și anii. Și anii. [1930] * PLAJĂ Platanii suri și cedrii-n mare semințiile și-adapă. În larguri vinetele brazde se-ntind subt pluguri mari de apă. Văzduh și port, pescari și vameși au ațipit
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
și vămi. Nu aștepta pățanii să izvodesc, alese. Deșartă născocire e vorba ce se țese. Dar pe liman ce bine-i să stăm în necuvînt - și, fără de-amintire și ca de subt pământ, s-auzi, în ce tăcere cu zumzete de roi, frumusețea și cu moartea lucrează peste noi. BUCURESTI 1919 Liliecii țâșneau în slavă, când ne părăseam lăcașul. Paltinii, crescuți în noapte din asfalturi ca din lavă, își împrăștiau sămânța zburătoare-n tot orașul. Nimeni nu dormea în noaptea
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
încă de școlar. A scrie înseamnă A IUBI! A iubi: o naștere, prima ninsoare, o ploaie după o zi de jar, un cer senin, ieșirea la un luminiș după ore de luptă cu desișurile unei păduri în care verdele plantelor, zumzetul necuvântătoarelor înaripate ce culeg polenul, susurul izvoarelor și azurul ce încununează coroana pomilor sunt totul pentru sufletul meu de copil ce privește mereu spre soare! Edenul e printre noi, trebuie doar acceptat de fiecare dintre noi: să poți alerga liber
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
capătul pistei de decolare, celelalte fiind ascunse în hangare. Un căpitan-aviator pornește motorul, regele urcă și, curând, pasărea de construcție autohtonă își ia zborul, câștigă înălțime și face viraje largi deasupra orașului. Regele are o figură mulțumită. Legănarea ușoară și zumzetul motorului îi dau o stare plăcută. Depărtarea de această mulțime gălăgioasă, care poate fi, vorba unui scriitor de aici, o hidră cu multe capete, îi face bine. Totuși, pentru această uriașă adunătură încearcă astăzi un gest generos, oferindu-i un
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Dacă reușesc vom vedea noi ce va fi după aceea, ținând cont că sunt acum căsătorită cu el, dar nici dezlegată legal de tine nu sunt... Se lăsă inert pe masă închizând ochii, împresurat de-o legănare moale și-un zumzet ca de albine care-l luară pe sus și-l destrămară în bâzâitul monoton, din ce în ce mai stins și-ndepărtat. Adormi cu pumnul strâns. E frig, simțea răceala nopții, muchia ascuțită, zgrunțuroasă ca o țărână, și-ntr-o nălucire se trezi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-l așeze pe patron care alunecă mereu. Domnul cu mitraliera și-a potrivit distanța. Nu are nici o importanță faptul că domnul Goodman e gata să alunece din nou. Primele gloanțe țiuie și izbesc în pian. Strunele pocnesc într-un zumzet strident. Sticla zăngănește. Într-un colț stau perechile aflate la petrecere. Nu a fost nevoie de nici o comandă ca să se comporte cum trebuie. S-au așezat de la sine cu fața la perete, ascultând îngroziți țăcănitul armei ucigașe, pocnetele și zăngănitul. Dar iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
imigranți, voi aminti un alt roman recent, scris direct în engleză, de data aceasta de către o indiancă, Amulya Malladi, stabilită în Danemarca. Pornind de la o metaforă pe care o folosise și Al-(a-hiz - cuvintele unei limbi necunoscute sunt ca un zumzet de albine - Sunetul cuvintelor e povestea unei tinere afgane refugiate în Danemarca, unde învață albinăritul și descoperă legile noii vieți prin lentila socială a stupului. Nici autoarea (născută în 1974 la Sagar, Madhya Pradesh, cu o licență în Electronică la
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Sînt mult prea obosită ca să-mi pară rău de ceva. Puțin mai tîrziu, vocea ei părea că ajunge la el din depărtare. — Mă bucur că-s obosită. N-aș fi putut dormi, dacă nu eram obosită. Fu trezit de un zumzet muzical care veni de la mare depărtare, trecu peste ei și se stinse. Rima se mișcă, se ridică în capul oaselor, scuturîndu-și nisip de pe umeri, apoi își întinse brațele și căscă. — Uuuh, ce grasă, lipicioasă și puturoasă mă simt. — Grasă? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dintre cărămizi, se lua pe picioarele porumbeilor care umpleau acoperișul, găsea câte o fărâmă de pământ și dădea crenguțe prin canaturile geamurilor opacizate de făină. Un hoit gigantic, o dărâmătură care încă mai funcționa (dinăuntru se auzeau zi și noapte zumzetele sitelor electrice) domina spatele blocului nostru, sfâșiind norii cu frontoanele de castel medieval, la fel de ruinate și triste. Moara avea o curte largă, cu mărunte clădiri administrative, pustie și tăcută sub soare, despărțită printr-un grosolan gard de beton de teritoriul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nori în dezvoltare încremenită, orbitor de albi în adâncimea cerului. Deasupra aragazului, în aerisirea cu grilaj, neagră de ulei ars, era cuibul, și el înnegrit, al viespilor, pe care insectele în puternice platoșe galbene roiau, amestecîndu-și picioarele și antenele. Dar zumzetul lor abia dacă se distingea de huruitul monoton al sitelor electrice din clădirea prăfuită a morii. Când ieșeam pe balcon - balustrada lui, plină de lădițe de flori, îmi venea atunci până la umeri - mă suiam pe vreo cutie sau pe sania
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
s-au comportat destul de neprietenos. Nu cred că scăparea noastră este la ei. Sau, mai bine zis, nu cred că ne vor ajuta de bună voie. Câteva minute, fiecare rămase cu gândurile lui, ascultând la vocea ly a tribului, la zumzetul acela atât de familiar care-i făcea să se simtă în siguranță. - Și atunci ce-o să facem? întrebă Insa. - O să mergem să aducem un pui de copac. N-am mai fost demult la mormântul mamei mele. Ținta lui Xtyn nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Damache, clasa a V-a Școala Gimnazială „Ion Ghica” Tortoman județul Constanța profesor coordonator Prisecaru Violeta Este primăvară! Toată lumea a prins viață și acum totul are culoare. Mii de gâze și gândaci zboară fericiți purtați de adierea lină a vântului. Zumzetele harnicilor albinuțe răsună în tot satul. Copiii alergă fericiți și profită de vremea bună. Ursul se leagănă încetișor încă amețit din pricina hibernării. Milioane de flori multicolore așteaptă să fie admirate de oameni și toate ființele mari sau mici se bucură
ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
se țin grăbiți de urma oilor ieșite pe dealurile înverzite la păscut. Peste tot e o mare forfotă de oameni care merg grăbiți la treburile lor. Pământul reavăn și bine lucrat așteaptă cu nerăbdare semințele ce vor rodi. Cântecul păsărilor, zumzetul albinelor, petalele deschise ale florilor, covorul verde al ierbii, toate acestea sub soarele strălucitor și cald vestesc un nou început: Primăvara!
ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
doar pe tine! Rotește-te ușor în ritmul vieții ascultând Orchestra plină de magie a naturii... Îmbracăte-n lumina curcubeului și-apoi Cu-o piruetă grațioasă și senină Salută florile ce pentru tine se deschid! Oferă-ți clipa de tăcere în zumzetul grăbit al minții Zâmbește vieții, las-o să te-ndrume Nu te forța să-i dai un ritm ce nu-i convine! Rămâi senin chiar daca-ți scoate-n cale piedici Doar te încearcă, ești sau nu atent la drum! Urmează
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
salariat al societății de planificare, precum și un tehnician care purta un pantalon vechi militar și un jerseu de lână. Acesta vorbea într-un dialect cântat în emițătorul-receptor, în timp ce adâncul de sub telecabină creștea și fundul văii cobora tot mai mult, un zumzet umplu cabina și vorbele tatei formau acolo înăuntru insule ce se stingeau repede: - Siguranță absolută, ușor de mânuit, simplu de oferit. Și fratele meu examină maneta, amplasată pe odgonul de sârmă la înălțimea obrazului și pe care urma s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
noștri vând copii. Mit frühstück Am ocolit tot lacul Balaton, că Budapesta am zis s-o lăsăm pentru la întoarcere. Pe la trei jumate după-masă, știam că trebuie să ne apropiem de Viena. Prima senzație a fost așa. Se auzea un zumzet, ca un stup, parcă te-a băgat cineva într-un cazan și zdruncină. Și din ce în ce mai tare, din ce în ce mai tare... Pe ce stradă om fi intrat noi, că la un moment dat m-am trezit că aici sunt patru-cinci benzi, acolo patru-cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ani să fi trecut de atunci?” A încercat să-și adune gândurile și să socotească anii, dar n-a fost chip. În capul lui nu se mai putea orândui nimic. Totul era ca la urdinișul unui stup de albine. Un zumzet continuu... Și-a sprijinit amândouă mâinile pe poartă, iar fruntea i-a căzut pe scândura ciuruită... Ce faci acolo, omule? s-a auzit un glas. Costăchel și-a ridicat cu greu capul, a deschis ochii și, prin ceața lacrimilor, a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
limbajul acidulat al noilor juni) fac contrapunctul și contraponderea grotescă a cadrului. O carte a surdinelor, interceptate cu mare finețe, surdina Estului dinainte și din timpul comunismului și cea a Germaniei naziste și postbelice. Abia sugerat, de asemeni, dar audibil, zumzetul agresiv al prezentului pragmatic și „global”, din care ne tragem oboseala și energia de fiecare zi. Structura sincopată a narațiunii, cu modificări de registru stilistic, cu necesare reprize de „lunecare” dedesubtul epicului potențează impactul scrierii. Nu mai puțin, observațiile acute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
-l revedem pe Gustav von Aschenbach. Dimineață rece, plaja pustie, celebrul Hotel des Bains Închis. Doar țuguiatele bizare capanne de lemn Înșirate pe țărm pentru vilegiaturiștii somptuosului stabiliment evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor baroce de nisip, vânzătorii pitorești de scoici și fructe și dulciuri pe care Îi contemplase Aschenbach. Eram deja mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
martie, zilele fiind tot mai lungi, își duse fratele într-una dintre primele lui plimbări în afara spitalului. Dădură ocol complexului, cu Mark afundat într-o concentrare pe care ea n-o putea pătrunde. Aerul din jurul lor se umplea de primele zumzete primăvăratice de insecte. Aconitul hibernal pălea deja, iar șofranul și narcisele își făceau loc printre ultimele movilițe de zăpadă. O gâscă albă trecu pe deasupra lor. Capul lui Mark zvâcni în spate. Nu putea vedea pasărea, dar când își coborî privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
n-ar fi oricum o mare nebunie. Dar după ce-l chinuiesc, îl lasă să zacă. Lupi bătrâni adormiți, gata să-și schimbe năravul. Asta-i place mult: când îi dau înapoi corpul, fără nevoi. Îi place să zacă nemișcat în zumzetul lumii, cu toate canalele scurgându-i-se simultan prin piele. Trebuie să pună osul la treabă, să se întoarcă la un moment dat. Sus și la mansardă, înainte și în apă. Acum îl pun să stea într-un vagon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiind un solo pe fundalul unui cor numeros. Ajuns la doisprezece, pierdu șirul, neștiind exact unde să adune și unde să împartă. Fiecare frază muzicală era identificabilă, deși Weber nu reuși să identifice nici una. Nu prea departe, mai înăbușit, auzea zumzetul mașinilor de pe Interstate 80 care vâjâiau ca niște baloane sparte. Deschise ochii: era tot în Kearney. O centură comercială modestă, încadrată de o pădure de sequoia metalici încărcați cu panouri stridente, vesele. Obișnuita gamă de francize - motel, benzinărie, magazin universal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fi îndreptat spre o întâlnire misterioasă. Toamna îngreuna aerul. Anul se strângea în el însuși, ticsit de pregătiri. Arțari uriași țâșneau în sus, pregătindu-se să intre în repaus. Un roi de insecte agitate își trâmbița imnul funebru cu zumzet de fierăstrău. Se opri în colțul a patru clădiri din lemn alb în formă de A, dintre care una licărea cu o strălucire de secol nouăsprezece, două luceau de lumina albastră a televizorului, iar a patra era în beznă. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încă înainte ca profesoara să-i dea cuvântul, s-a repezit să spună: „Tata zice că și astăzi am avea nevoie de Țepeș. El ar ști ce e de făcut cu toți hoții din țară.” În încăpere s-a auzit zumzetul muștelor. Doamna a vrut să spună ceva, dar s-a răzgândit. Noi, copiii, nu ne dădeam niciodată mâna, deși ar fi existat motive întemeiate. Căci mâinile noastre erau mereu pline de arme: bricege, pietre, ace și cioburi de sticlă. Precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]