938 matches
-
o piatră; își purta trupul scund cu mișcări iuți; ochii lui verzi se deschideau mari, îngroziți, pe fața albă ca varul, pe care lucea o pânză de sudoare. Striga mereu: —Săriți!... Și glasu-i deștepta tăcerile. În car, românul celălalt se zvârcolea și gemea sub frământările țiganilor. Băieșu simți a doua arsură de cuțit. De pe brațul stâng, în lungul degetelor, curgea sânge fierbinte. Tălharii se încordau, veneau plecați pe furiș spre el, căutau să-l izbească o dată din două părți. Dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Cunosc eu moarea femeilor, ce crezi mata!... Și Dragoș își duse dreapta la gură și începu să râdă înfundat, vesel. —He-he! zise el. Ce bătăi i-am tras, uite, cu harapnicul! Când o ardeam, se întindea pe jos și se zvârcolea ca un șarpe pe jaratic... Altfel nu-i de chip - dacă n-o bați pe muiere, nu merge, cucoane Petrache... Altfel îs mulțămit, și nu pot să spun că nu ține la mine... De aceea a și făcut atâta drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încărcă; și pe când ochea a treia oară, printr-o lumină ca ziua, vedea lămurit cum scade unda și muierea iese de ceea parte, pe prund, între sfori scânteietoare de apă. Trase; și când se risipi fumul, o văzu căzută și zvârcolindu-se; apoi rămase neclintită, întinsă pe țărm, sub sălciile argintii. Cocostârcul albastru, 1921 Ochii ei arzători de mult s-au stâns... este, de fapt, o narațiune de sine stătătoare din ciclul Cocostârcul albastru, publicat integral prima dată în Viața românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Hasta am făcut. Dacă-ți place, bine. Dacă nu-ți place... Acest răspuns, pe care nu-l pot da decât aproximativ și cu totul dezbrăcat de înfloriturile-i locale, avu darul să răsucească în loc pe Raruca. Parcă s-ar fi zvârcolit în ea o viperă. Mă boierule! îi aruncă ea vorbele cântat spre celălalt mal; apoi eu ți-am dat opt lei, să-mi iei o pâine ș-o pamblică de la prăvălie; iar tu îți cumperi tutun și bei răchie. Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mei. Și când ei duce la gură, să duci șerpi și sălămârde, ca să te saturi de rachiu pe parale muncite de aste mâni. Gogu nevăzut se mâniase. Fă! viu la tine și te calc în picere. —Tu? pe mine? se zvârcoli ea scuturându-și sânii. Vai de mine, că vrea să mă ucidă Gogu! Aoleo, Gogu mă bate! Pune talpă lată lângă talpă lată, trece gârla să mă bată. Fugire-aș de el, că pute ca lupu. Scârbi-m-aș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Omar a primit-o din genunchi și a mâncat-o. Apoi s-a ridicat ca să se ducă să-și ia harmasarul roib. N-a mai ajuns calul pe care-l țineau paicii. A șovăit, a căzut în brânci, s-a zvârcolit, și în puține clipe a rămas pe spate, cu ochii morți boldiți spre cer. — Duceți harmasarul în grajd, a poruncit Mustafa șahzadè paicilor săi. Dați cuvânt la odăi să vie vracii să ridice pe acest biet om. Ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
coborât și au venit înspre noi. Unul arăta de parcă se hrănea doar cu gogoși Krispy Kreme, dar celălalt era înalt și chipeș. — Ce se întâmplă? a întrebat Băiatul-Gogoașă. —E în travaliu. Amândoi bărbații s-au uitat la Jacqui care se zvârcolea pe trotuar. N-ar trebui să fie la spital? a întrebat cel chipeș, părând adânc preocupat și încă și mai chipeș. Nu înainte ca între contracții să fie un interval de cinci minute, am zis. Vă vine a crede? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
seama că gleznele îi erau prinse cu lanțuri, astfel încât nu putea merge decât înainte, spre altar. Simți că-i fuge pământul de sub picioare; se prăbuși, lovindu-se la cap. I se păru că lumea se prăbușește odată cu el. Pe când se zvârcolea, încercând să se ridice, văzu din nou simbolurile pictate pe peretele templului... Câinele și felina erau singurii care nu atacau ochiul albastru... săreau spre el... Nici bărbatul mascat care îl lovise nu era un agresor, ci încerca să-l împingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zgomot! Sampath asculta fiecare inspirație ostilă. Chiar și în somn, se gândea dezgustat, familia lui se dovedea incapabilă de manifestări plăcute de considerație. Îngăduitori cu ei înșiși, ca întotdeauna, își croiau zgomotos drumul printre vise, ținându-l pe Sampath treaz, zvârcolindu-se. Chiar și mama sa, pe care o iubea cel mai mult dintre toți, uitase de el în somn. De nerăbdare, lovi aerul cu piciorul. — Ssssttt, spuse cu voce tare, dar sunetul fu slab și trist, așa că trecu neobservat. Fiuuuuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
spun eu altceva în mod special, să știți că eu fumez întruna. O vreme mi-am oblojit obrazul cu sticla rece a paharului. Am mârâit și am înjurat. Când mi-am ridicat iar privirea, fata mea dispăruse. În locul ei se zvârcolea o mexicană lungă de aproape doi metri, cu gura până la urechi, sâni fierbinți și gresați și o brazdă de păr negru pe pântece, care i se strecura în cureaua albă a pantalonilor ca o dâră de praf de pușcă. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
multă vreme și că era vorba de cineva pe care îl știam foarte bine. — Tu, am spus eu, după care m-am întors și am fugit... Poftim. Nu mi-e mai bine. Nu mi-e deloc mai bine. Acum mă zvârcolesc pe toate părțile, încercând să adorm. Londra se trezește. Și Selina. Depărtatul fâsâit sau fluierat sau bâzâit din ceafă s-a pus iar pe treabă, modulând ușor în încercarea de a se fixa pe post. * O, Doamne, uneori când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe câinii ei, pe copiii ei, făcând referiri intime la diverse exhalații și organe de bază femeiești despre care nu mai auzisem niciodată până atunci. — Okay, uite poliția, spuse doamna, după care se întoarse spre casă... Am început să mă zvârcolesc, agitându-mi mâinile, dar cum Agnes continua să zacă frântă peste mine, alături de toate celelalte lucruri, printre care și sticla de whisky, n-am reușit să mă trag în sus. Apoi se deschise ușa din dreptul meu și lumina dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cartea se citește singură apropiindu-se de sfârșit) și mă prosternez în fața justiției preventive a trupului - și poate că nu există nici o justiție. Gândește-te la obrazul cenușiu al călugăriței, la chipul ei asexuat, în timp ce chilia ei standardizată, călugărița se zvârcolește cuprinsă de chinuri blestemate, topită de timpul care trece. Sunt anumiți copii care pot muri de bătrânețe la o vârstă fragedă. Lipsiți de zinc și fier, de magneziu sau bauxită, până și stoicii cei mai adevărați încep să trosnească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a ei de data asta), am simțit impulsul unui eroic atac final asupra ei. Din fericire, zâna mea bună m-a îndemnat să consider ziua încheiată - să renunț onorabil, cât mai sunt încă în viață. Am avut o noapte agitată, zvârcolindu-mă pe pielea fierbinte și tare (mi se părea că cearșafurile mă leagă, mă înfășoară și mă măsoară) și am făcut-o pe gazda unui nou grup de dureri zburdalnice care sondau recent apărutul teren de joacă. Când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
buze spunea lucruri ultime, de final. Noi sesizam mugetul greu al lanțului care tăia aerul, și șuieratul de oțel topit când fierul spărgea botul și spinările mașinilor prinse în blocaj, care urlau și se ghemuiau ca niște animale ce se zvârcoleau îndurerate în grajd sub izbitura de bici. Ne-am apropiat. Prin cacofonia bubuitoare se strecura acum chițăitul, ciripitul excitat al sirenelor, și iată doi polițiști dolofani care traversau strada în fugă. Și-au făcut apariția, ținându-și armele strâns. Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Fii înțelegător. Acordă-mi timpul tău. Am știut de la bun început că nu va fi o poveste cu dansuri din buric și rahat turcesc. Am știut că va fi vorba de ceva serios. Ceea ce îi place ei e să se zvârcolească și să zacă, să descopere esența, și-apoi, după ce a prins perfect ritmul, după ce s-a prins perfect în el, să danseze elegantul dans, cu pasiune, cu îndemânare, cu... cu sentiment. Lucrează în priză directă. Așa îi place ei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
i s-a mai întâmplat ceva. * Stai. Așteaptă... iar o iau de la capăt. Acum pot să mă văd. Cu un căscat fericit mă scol de pe salteaua anatomică a celei mai recente starlete. Iau o pastilă ca o sulă care se zvârcolește născând un vârtej de vitamina C. „Bună dimineața, domnule“: e asistenta mea de la duș, sau antrenorul de tenis, sau dresorul câinelui, guru, ioghinul tinereții mele. Îmi beau apa săracă în calorii, apa minerală carete-mbată. Terapeutul care îmi face acomodarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în America. Niciodată. Fac parte din acea categorie de oameni care și-au adunat hârtiile și sulurile cu bani în coburii de la piept. E toată povestea unei vieți - o poveste nereușită, de-a dreptul deprimantă - care se zbate și se zvârcolește în poala mea. O factură pentru gaze, programe de operă, cupoane de țigări, pașaport, mesaje telefonice, facturi de impozitare, liste cu nume, programări pentru filmări, foi de credit de la Kreutzer’s, Bartleby, din Insula Fericirii, note de plată, citații pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
talent, a toboșarilor, a suflătorilor de doi bani, a tranzistoarelor date unul mai tare decât celălalt, ai observat modul în care vezi și auzi blestemele și limbajul mâinilor legate de marile drame sexuale prin stații, pe sub turmentatele cârciumi, veteranii se zvârcolesc pe notele reactualizatului rock de tonomat. Vorbim mai tare ca să ne facem auziți. Curând vom fi cu toții niște urlători. Televiziunea ne influențează. Filmul la fel, încă nu prea știm cum. așteptăm și contabilizăm simptomele. După cum știm cu toții, mai e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lumea muntelui Calf se destrăma încet, moleculele și atomii i se sfărâmau, i se dizolvau, dispăreau lent, pierzându-se în energia primordială, cea necreată. Materia brută a ființării își cerea drepturile. Așa se face că, în timp ce Vultur-în-Zbor și Media se zvârcoleau laolaltă în pat, muntele lui Grimus dansă Dansul Neputinței până la capăt. Cuprins Partea întâi - TIMPURI PREZENTE 1.Vultur-în-zbor 2. Prepelicarul 3. Domnul Sispy 4. Phoenix 5. La Femme-Crampon 6. Călătorii 7. Poarta 8. Domnul Jones 9. La poalele muntelui Calf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sufoca. Cealaltă mână scăpase dintr-a lui Susie și acum era doborât la pământ, ținându-se de stomac. —Jamie! a urlat Susie. —E bine? a întrebat Baby, prinzându-se într-un final. Bineînțeles că nu e! am răspuns. James se zvârcolea ca și cum se sufoca, de parcă nu putea scoate nimic din el. — Este doar băut, a spus fără griji Belinda. Ignorând-o, l-am apucat pe James de umeri, trăgându-l în sus ca să îi pot vedea fața. Mirosul m-a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
parte. — A fost otrăvit! am urlat. Aduceți-mi un pahar cu lapte. Amândoi, repede! Fața lui Sebastian se schimbă brusc, de la uluire la îndoială și șoc. — Haide, pentru Dumnezeu! i-a spus lui Dominic, îndreptându-se spre salon. James se zvârcolea acum, cu brațele în laturi, cu sudoarea scurgându-se pe haină, cu fața în agonie, încercând să respire, dar și vomând în același timp. Arăta precum cineva care alergase într-o cursă și aproape se omorâse în acest fel. Susie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mă cutreiere, nu mai vedeam nimic, eram doar eu cu paharul la buze, marele Ștefan (nu-l făcuseră sfânt pe atunci) pârjolind totul și Ana, cu mâna la gură, privindu-mă cum birui și ultimele legi ale intuiției care se zvârcoleau în capul ei, sfâșiate de certitudinea că din mine acuși-acuși au să țâșnească șuvoaie de votcă. N-a fost să fie. Am golit paharul. Am rămas cu gura larg deschisă, de parcă pândeam să-mi intre înțelesul ultim în suflet. Stomacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scriau fel și fel de SF-uri. Iată, dintr-odată, mi s-a dat miracolul de a trăi, pe bune, într-o lume virtuală. Lumea de joi, în timp ce aceea de marți încă se chinuia să se împlinească undeva, în urma mea, zvârcolindu-se în burta multilateralei dezvoltate. Chiar dacă saltul în timp nu era cine știe cât de mare, pentru început realizarea mi se părea copleșitoare. De multe ori m-am gândit la clipa aceea, la fracțiunea de clipă a revenirii în Lume. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
integru. De câte ori nu m-am lăsat miluit, totuși, cu scuza că așa-i tradiția, să nu refuzi sau să jignești omul care-ți dă. Și alte baliverne. Geme în mine neamul de milogi. Educația a încătușat doar instinctul. El se zvârcolește însă hulpav, așteptând prilejul doar să țâșnească slobod. Nu știu dacă a refuza plocoanele înseamnă a fi moral. Cred doar că este o teamă orgolioasă să mă mânjesc doar pentru câțiva dolari. Dar pentru un sac de dolari? Zadarnice toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]