638 matches
-
crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alții susțin că nu-i nici una, nici alta și-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în "Mistificațiuni", "chiar dacă utilizează modele retorice celebre (Flėchier, Bossuet), pune în relație o temă morală cu una istorică, referindu-se la o figură exemplară a trecutului național, și toate acestea cu cel puțin zece sau douăzeci de ani înainte de Bălcescu". "Tema morală" este bine cunoscuta "fortuna labilis": "Așa este că toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară o sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează considerabil și diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupului trăiesc sentimentul că toți membrii grupului sînt egali simbolic; și colectivismul vertical: pune accentul pe structura ierarhică a societății și pe relațiile mai distante, caracterizînd o situație în care indivizii sînt parte a societății și acceptă inegalitățile sociale. Autorii pun în relație aceste dimensiuni cu două dimensiuni ale individualismului: individualismul orizontal descrie o situație socială cu distanțe sociale minime și o relație ierarhică slabă, tendință la autonomie combinată cu idealul de egalitate socială; individualismul vertical este prezentat ca o înclinație spre favorizarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al psihologiei sociale a organizațiilor. 2. Cercetarea Cercetarea, în psihologia socială a organizațiilor, se poate înscrie în jurul teoriilor sau al modelelor. Organizând regularități în jurul unui sistem explicativ, teoria permite reunirea faptelor. Ea joacă, de asemenea, un rol euristic. Modelele, care pun în relație elemente alese dintr-un ansamblu bogat, realitatea, permit, de asemenea, planificarea cercetării. Se pot folosi două criterii pentru a clasa cadrele teoretice disponibile în psihologia organizațiilor: • nivelul de analiză pe care îl abordează: avem teorii de nivel intra-individual, grupal
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care se sprijină pe constrângere (putere coercitivă), pe remunerații materiale (putere utilitară) și, în fine, cele care folosesc simboluri normative, "ale prestigiului și stimei... ale iubirii și acceptării". Vom vorbi atunci despre putere socială normativă. Aceste mijloace de control sunt puse în relație cu natura angajării participanților. Găsim apoi tipologii construite pe relațiile dintre organizație și mediu (Burns și Stalker, 1961). Modelul acestor autori va fi evocat ulterior. ▲ 1. Clasificarea empirică a grupului de la Aston Cercetătorii din acest grup (Pugh, Hickson și Hinings
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dimpotrivă, consideră că nu există un model ideal: totul depinde de context. Acest curent de cercetare va urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor. Apoi va încerca să pună în relație structura și performanțele organizaționale. Vom examina efectul factorilor de context. 5.1.1. Mărimea Blau și Schoener (1971) au fost interesați în mod deosebit de această variabilă. În concepția lor, cu cât organizațiile cresc, cu atât ele se diferențiază. Exemplu: într-
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
decât în structurile mici, în care amprenta acestuia este mai puternică. În lucrările ulterioare, ei au extins acțiunea personalității, indicând că ea poate interveni în întreprinderile mai mari prin intermediul culturilor. Printre altele, au utilizat o clasificare a nevrozelor și au pus în relație componentele nevrotice ale personalității responsabililor și caracteristicile structurii. De exemplu, conducătorii cu tendințe paranoice vor fi suspicioși. Nevoia de control îi va împinge să centralizeze și să formalizeze puternic funcționarea întreprinderii lor... 5.2.2. Teoriile implicite ale organizației Un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai prezente în țările în care centralitatea muncii este ridicată. Astfel, centralitatea muncii s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei. 3. Funcționarea organizațională 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii În paragrafele precedente, sensul muncii a fost pus în relație mai ales cu variabilele personale (diplomele deținute...) și cu variabilele societale globale (culturi naționale, criză socială). Dar este interesant de aflat dacă sensul muncii nu este afectat și de funcționarea organizațională. Această problemă a fost abordată de Fraccaroli (1994). Obiectul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
multe cercetări. Jones (1986) demonstrează că tacticile individualizate (individuale, informale) favorizează inovația. Dimpotrivă, instituționalizarea inovării (tactici formale, colective) duce la conformism. Dar, în schimb, această instituționalizare diminuează conflictele și ambiguitatea legate de rol. Aceste tactici de socializare au fost apoi puse în relație cu adaptarea la organizație. Într-o sinteză a literaturii, Feij conchide că "tacticile instituționalizate sunt în relație negativă cu intenția de a părăsi organizația, simptomele de stres, autoestimarea performanțelor și pozitiv legate de satisfacția la muncă și angajamentul față de organizație
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de individ ca referință? în funcție de ținta fixată, diferența dintre raporturile C/R se schimbă complet. Nu există factori (responsabilitatea, de exemplu) care sunt în același timp contribuție și retribuție?... 3. Justiția organizațională Cum precizează teoria echității a lui Adams, individul pune în relație contribuția pe care o aduce organizației și retribuția pe care o primește în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași situație. Suntem aici la nivelul unei justiții distributive care privește retribuțiile primite. Pe lângă această
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Primul corespunde unei "participări active" în muncă. Cel de-al doilea trimite la "interesul central al muncii". În fine, cel de-al treilea privește "centralitatea performanțelor la nivelul stimei de sine". E interesant de remarcat că aceste dimensiuni pot fi puse în relație cu definiția structurală a eului propusă de Gergen (1971). Pentru acest autor, definiția eului cuprinde trei dimensiuni: • eul ca entitate, care se obține răspunzând la întrebarea " Cine sunt eu?" eul identității; • eul angajat eul conativ; • eul ca judecător eul evaluativ
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Figura 8. Organizarea cercetărilor privind implicarea Variabile personale și situaționale → Implicare în muncă → Efecte organizaționale La nivelul (1), se va studia relația dintre implicarea în muncă și multiplele variabile personale și situaționale. La nivelul (2), implicarea în muncă va fi pusă în relație cu diferite efecte organizaționale (performanță, absenteism). Vom examina succesiv aceste două niveluri de analiză, sprijinindu-ne pe meta-analiza lui Brown (1996), care privește 240 de cercetări publicate între 1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt însoțite de o implicare mare. Participarea are cele mai puternice efecte; • În fine, Brown constată că nu există o relație între variabilele demografice (vârstă, studii, vechime...) și implicarea în muncă. 3. Implicare și efecte organizaționale Implicarea a fost apoi pusă în relație cu mai multe efecte organizaționale: performanța, absenteismul, rotația personalului, satisfacția muncii. Rezultatele s-au dovedit foarte slabe... Nu se observă nici o relație clară între implicare, pe de o parte, și performanță, rotația personalului și absenteism, pe de alta. În schimb
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al lui Frances (1984) cuprinde 13 dimensiuni. 6. Relația între satisfacție și variabilele organizaționale Această temă constituie miezul unei lucrări de sinteză publicate de Frances (1981), din concluziile căruia vom menționa câteva. 6.1. Satisfacție și post Satisfacția a fost pusă în relație cu caracteristicile postului. Se constată că ea crește o dată cu varietatea posturilor: o specializare puternică este însoțită de o satisfacție slabă. Autonomia în executarea sarcinilor (controlul asupra ritmului, de exemplu) constituie un factor de satisfacție... Știind că satisfacția este o relație
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
între satisfacție și relațiile ierarhice vor fi examinate în capitolul despre leadership. 6.4. Un studiu de sinteză recent (Clark, 1996) Clark a realizat în Marea Britanie un studiu de mare amploare pe 5.186 de salariați. Obiectul cercetării era să pună în relație trei măsuri de satisfacție (relativă la muncă și generală) cu diverse caracteristici personale ale salariaților și cu anumite caracteristici organizaționale. Mai întâi, se constată că satisfacția bărbaților este mai mică decât cea a femeilor. Acest rezultat este greu de explicat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
activităților grupului și o incitare la producție. El traduce urmărirea obiectivelor organizaționale. Aceste două dimensiuni sunt independente, adică un nivel ridicat de considerație poate coexista cu un nivel slab sau ridicat al comportamentului structurat și invers. Fleishman și Harris au pus în relație notele de considerație și de comportament structurat ale șefilor de echipă (de la o firmă constructoare de camioane) cu ratele de reclamație și de rotație a personalului. S-a constatat că notele mari de considerație sunt legate de un bun climat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de considerație sunt legate de un bun climat social (rată mică de reclamații și de rotație a personalului). Rezultatele obținute în diferite cercetări sunt relativ convergente la nivelul climatului social și îl confirmă. În schimb, atunci când cele două dimensiuni sunt puse în relație cu performanța, rezultatele devin contradictorii. În rezultatele pe care le-am menționat, dimensiunile sunt tratate independent. Devine astfel utilă studierea lor în combinație, punându-le în relație cu climatul social. Se observă că nota slabă de considerație a liderului este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cont de forma de participare la care se referă studiul (cinci proprietăți au fost distinse: participare formală vs. informală, directă vs. indirectă, conținut...). Efectele participării au fost luate în considerare la două niveluri: performanța și satisfacția salariaților. Ele au fost puse în relație cu diferitele forme de participare. La nivelul participării legate de conținutul muncii, rezultatele sunt foarte consistente în ce privește performanța, care crește. În schimb, nu se obțin rezultate în ce privește satisfacția. S-au luat apoi în considerare efectele participării informale utilizate direct de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și Blanchard, 1977) Hersey și Blanchard vor să se limiteze la un model simplu. Într-adevăr, introducerea a numeroase variabile în modele le face pe acestea greu de utilizat.) Ei rețin, prin urmare, o singură variabilă, maturitatea subordonaților, care este pusă în relație cu comportamentele liderilor (centrare pe grup, centrare pe producție). Maturitatea subordonaților cuprinde două aspecte: maturitatea față de muncă, dependentă de cunoștințele și competențele subordonatului; maturitatea psihologică, trimițând la motivația de a efectua o muncă. Prin încrucișarea acestor variabile, se pot defini
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
coeziune și adaptarea individuală. Acest autor a lucrat cu 282 de grupuri într-o fabrică de materiale grele. El definește coeziunea grupului în principal prin dorința de a rămâne membru și percepția apartenenței la grup. Înregistrează această coeziune și o pune în relație cu tensiunea resimțită de salariați. Constată atunci că tensiunea cea mai mare este resimțită în grupurile necoezive. Studii foarte numeroase au fost efectuate în armată. Specialiștii în aceste organizații dau mai multe exemple de conflicte (al doilea război mondial, Vietnam
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
coeziunea escadroanelor. Toate lucrările menționate sunt relativ vechi. Dispunem în prezent de un articol de sinteză al lui Villeneuve și Letartre (1995). Este vorba de o meta-analiză realizată pe 38 de cercetări publicate între 1973 și 1991, care urmăresc să pună în relație coeziunea cu performanța. Rezultatele confirmă existența acestei relații, dar pun în evidență un efect de context. Studiile au fost realizate în trei contexte diferite (echipă sportivă, armată și întreprindere). În echipele sportive și în armată relația este cea mai puternică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
structurilor organizaționale. Modelul lui Lawrence și Lorsch va fi foarte mult folosit. Intervenția se va înscrie în cadrul unei abordări contingente a organizațiilor. Se constată starea structurii. Aceasta este definită în termeni de diferențiere și integrare (cf. cap. 3). Este apoi pusă în relație cu starea mediului și, dacă este necesar, se inițiază acțiuni de corectare... Dispunem de mai multe articole care fac un bilanț al intervențiilor de dezvoltare organizațională. Dolan și Lamoureux (1990, p. 413) scriu că Golembrewski et al. (1982) au analizat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a personalului, absenteism, plângeri; • performanța financiară, măsurată prin profit și volum de vânzări; • productivitatea, definită drept cantitatea produsă pe oră sau pe persoană; • calitatea produsului sau serviciului (număr de respingeri, plângeri de la clienți, număr de produse returnate). Aceste rezultate sunt puse în relație cu orientarea intervenției (centrată pe persoane sau pe partea tehno-structurală). Pentru abordarea centrată pe persoane, în 54% din situații se produc ameliorări. În abordarea tehno-structurală, rezultatele sunt asemănătoare (53% ameliorări). Se poate spune așadar că efectele dezvoltării organizațiilor sunt reale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
situații, locuri, intervenții orale, verificare a consemnelor etc.); - să ajute elevii să ia cunoștință de constrângerile și resursele proprii diferitelor activități; - să profite de pe urma greșelilor și reușitelor elevilor. 3. Să analizeze o situație de învățare, adică: 5 5 7 - să pună în relație diferitele aspecte ale unei situații de învățare, în special rezultatele obținute și comportamentul elevilor cu proiectul și datele de plecare; - să-și măsoare eficacitate acțiunii și să țină cont de ea la conceperea și planificarea secvențelor viitoare. III. Competențe legate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor (23). Factorii de risc CV, în special fumatul și obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23). Interesant este că tratamentul intensiv cu statine, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și sartani controlează lungimea telomerelor (24
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]