1,937 matches
-
două ori, în decembrie 1881, deoarece "Ringtheater" a fost după aceea complet distrus într-un incendiu. În jurul piesei s-au creat din această cauză fel de fel de legende, ea a căpătat renumele de a aduce ghinion celor care o pun în scenă.
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Buenos Aires, Rosario sau Entre Rios, uneori încă dinainte de 1900, au apărut în cadrul sindicatelor anarhiste grupuri de teatru de propagandă revoluționar, pe principii socialist-libertare - anticapitaliste și anti-stat, care au funcționat sporadic și s-au cristalizat în special în jurul anilor 1909-1910. Piesele puse în scenă erau de cele mai multe ori monoloage, succesiuni de monoloage, sau piese cu o structură dramaturgica simplă, care tratau subiecte revoluționare: greve și relația cu autoritățile patronale; problemă spărgătorilor de greve și conflictele în interiorul colectivelor muncitorești; subiecte istorice relevante, inclusiv internaționale, legate
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
avocat. El a continuat să publice de două ori pe săptămână articole în „Odesskie Novosti”, care i-au adus curând faima în rândurile intelectualității ruse ca unul din foiletoniștii cei mai talentați din sudul imperiului. În anul 1901 a fost pusă în scenă la Odessa piesa sa „Sânge”, o creație pacifistă antibritanică centrată pe evenimentele Războielor Burilor. Spectacolul s-a bucurat de o primire entuziastă în rândurile publicului și criticilor, dar a fost suspendată după numai două reprezentații, cdin ordinul autorităților țariste. O
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
muzicii lui Mozart și a lui Beethoven, hrănită cu scrierile lui Schiller și Goethe. Ea a apelat la câțiva tineri greci, rude și amici din Școala grecească de la Schitul Măgureanu, studenți admiratori ai tragediilor lui Euripide și Sofocle, pentru a pune în scenă câteva piese de teatru. În 1816, cu decoruri din pânză croită și cu hârtie poleită, domnița a organizat în apartamentele sale o mică scenă pe care s-au jucat în limba elenă "Oreste", "Moartea fiilor lui Brutus" și câteva idile
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
în 1669 "Les Amours de Psyché et de Cupidon". Această carte suscită o relativă neînțelegere, datorită stilului său neconvențional, care contravenea principiilor de bază ale esteticii clasice, fiind un amestec de proză, versuri, povestiri mitologice și conversații literare. Romanul îi pune în scenă și pe „cei patru amici”, reprezentați prin Molière, Boileau, Racine și La Fontaine însuși. La 20 decembrie 1670 este publicată la Port Royal "Recueil de Poésies Chrétiennes" („Culegere de poezii creștine”), dedicate Prințului de Conti, la care a colaborat și
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Șoimul, regele și vânătorul”) dedicată Prințului de Conti, cu ocazia căsătoriei acestuia. După aceasta el devine un apropiat al prințului și al familiei Vendôme. În 1690 publică în "Le Mercure Galant" trei fabule inedite. La 28 noiembrie 1691 Opera Franceză pune în scenă "Orphée" („Orfeu”), o tragedie lirică de La Fontaine. La sfârșitul anului 1692, starea sănătății lui La Fontaine se înrăutățește; probabil din cauza tuberculozei netratate. La 6 ianuarie 1693 a murit protectoarea sa, Madame de la Sablière. La Fontaine traduce în franceză "Dies Irae
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
înființează în Zürich o companie de teatru, "The English Players", al cărei scop era promovarea dramaturgiei britanice în Elveția. În mai 1918, piesa "Exilați" este în sfârșit publicată de Grant Richards (în Londra) și de Huebsch (în New York). Va fi pusă în scenă pentru prima dată în München, în 1919, la recomandarea lui Stefan Zweig. În 1918, un litigiu izbucnește între Joyce și Henry Carr, fost soldat și actor amator, care pretindea că i s-ar fi cuvenit o sumă de bani mai
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
În 1893 s-a năsut Mae West, carne păcătoasă, vampiră vorace. În 1927 a ajuns la închisoare, cu toată compania teatrală, pentru că puseseră în scenă o invitație la plăcere, subtil denumită “Sex”, într-un teatru de pe Broadway. Când a terminat de ispășit „delictul de obscenitate publică” , a hotărât să se mute de la Broadway la Hollywood , de la teatru la cinema, crezând că ajungea în regatul libertății
17 AUGUST. PERICULOASĂ FEMEIE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295971_a_297300]
-
Laval University, Quebec City, University of Ottawa, Ottawa, etc În 1990 a revenit în România și a avut un succes răsunător cu "...au pus cătușe florilor" după F. Arrabal. În 1993 s-a dus din nou în România și a pus în scenă "La Țigănci" după Mircea Eliade, ambele texte fiind adaptate de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toată România, dar și în alte țări, operă să teatrală însumând peste 160 de spectacole. L’Amante Anglaise, Leș Frères Karamazov, La
Alexander Hausvater () [Corola-website/Science/314217_a_315546]
-
confirmarea răspândirii unor dansuri practicate și azi - este cazul „dansului lui Lazăr Apor” ("Apor Lazar Tancza"), foarte apropiat de melodia „Banu Mărăcine”. În 2007, ansamblul de muzică veche XVIII-21 Le Baroque Nomade, sub conducerea flautistului și dirijorului Jean-Cristophe Frisch, a pus în scenă un spectacol de muzică și dans, construit pe baza pieselor regăsite în codice. A fost aleasă ilustrarea zilei unei nunți; astfel, s-a apelat la un repertoriu variat - pe alocuri, evadând din cadrul codicelui - cuprinzând dansuri sătești, piese instrumentale, motete, madrigaluri
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
este un film sud-coreean regizat de Lee Jae-han în anul 2004. Împărțit în patru segmente, urmărește tema descoperirii într-o relație și a pierderilor cauzate de boală tragică Alzheimer. Primul segment al filmului, pus în scenă în stil comedie romantică, introduce protagoniști, o tânără designer vestimentar, Su-Jin, si un maistru constructor (mai degrabă salahor) - Cheol-Su - aspirant la arhitectură. Filmul evidențiază întâlnirirea lor accidentala într-un magazin după ce eroina s-a văzut dezamăgită în dragoste. Fostul ei
A Moment to Remember () [Corola-website/Science/327511_a_328840]
-
volum de memorii. Vorbind de activitatea sa de dramaturg, trebuie să menționăm dramele: "Miorița" (1966); "Meșterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Păhărelul cu nectar" (fantezie pentru copii-1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu măști" (1972). Acestea au fost puse în scenă de o serie de teatre ale țării: "Barbu Ștefănescu Delavrancea" din București, "Alexandru Davila" din Pitești, "Dramatic" din Baia Mare ș.a În anul 1982 a obținut "Premiul pentru Dramaturgie" al Uniunii Scriitorilor din România. In anul 1978 devine membru al
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Jean Paler. Anul 2009, mai precis luna aprilie, este ocazia lui Jorge, de a îmbrățișa o carieră în operă, după parteneriatul dintre Opera de Stat din Budapesta, și Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București, în cadrul căreia se va pune în scenă, unul dintre cele mai iubite musicaluri ale tuturor timpurilor, Romeo și Julieta, Jorge fiind Romeo, iar Simona Nae, o altă cântăreață foarte iubită fiind Julieta. A reușit să pătrundă în lumea Disney, fiind în 2013, pentru filmul Regatul de gheață
Jorge () [Corola-website/Science/322540_a_323869]
-
la Teatrul Maghiar "Csiky Gergely" din Timișoara și la Opera Română din Timișoara, până în anul 1982. Este cunoscut cu numele de scenă "Buju Ternowitz" prin interpretarea a nenumărate roluri din piese celebre, și în special prin rolul Franzi creat și pus în scenă chiar de el. Printre rolurile sale de referință se numără partitura din drama schilleriană "Hoții", personajul Zigu, din "Oameni care tac", "Dracul uitat", jucată vreme de trei stagiuni cu casa închisă, Sir Andrew, din "A 12-a noapte" de Shakespeare
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
la 20 februarie 1944, la Timișoara) - solist vocal, Ladislau Herdina - chitară solo, chitară acustică, voce, Zoltan "Zoli" Kovacs - chitară bas, Helmuth "Hely" Moszbrucker - baterie și Ștefan Pentek - claviaturi. În 1974, formația a activat la Teatrul Maghiar din Timișoara, unde a pus în scenă spectacolul pop " Acest pămînt", cu care a efectuat un turneu prin țară. În 1975, Kovacs este înlocuit cu Ilie Stepan (chitară bas, chitară acustică, născut la 24 noiembrie 1953, la Caransebeș), iar grupul primește doi noi membri: Mihai Farcaș (baterie
Progresiv TM () [Corola-website/Science/304714_a_306043]
-
niște oameni extrem de dedicați și de profesioniști, datorită cărora trezitul de dimineață nu a mai fost o corvoadă”", a povestit ea. Realizat în regim cinematografic, noul sezon „În puii mei!” va depăși granițele platoului clasic de televiziune, fiecare scenetă fiind pusă în scenă într-un decor real, autentic. De la cele mai vizibile personaje din mediul online, până la cele care țin zi de zi prima pagină a ziarelor, personajele puse în scenă de Mihai Bendeac și echipa sa vor intra în acțiune în cele
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
puii mei!” va depăși granițele platoului clasic de televiziune, fiecare scenetă fiind pusă în scenă într-un decor real, autentic. De la cele mai vizibile personaje din mediul online, până la cele care țin zi de zi prima pagină a ziarelor, personajele puse în scenă de Mihai Bendeac și echipa sa vor intra în acțiune în cele mai diverse locații, de la vile opulente, până la săli de clasă, biblioteci, săli de cinema sau chiar mall-uri. Narcisa: Iubiri nelegiuite Biografie Interviu
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
(n. 1909, d. 1981), absolvent al Facultății de Litere și Filozofie din Cluj și al Institutului de Artă Dramatică din București, a debutat ca regizor de teatru punând în scenă piese istorice de Nicolae Iorga la Teatrul Ligii Culturale înființat de prof. Iorga în cadrul Universității Populare de la Vălenii de Munte. La Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, a debutat ca asistent al regizorului Ion Șahighian, punând apoi în scenă, de-
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
punând apoi în scenă, de-a lungul a peste 20 de ani, piese de mare succes ca "Năframa iubitei" (1946), "Othello" (1948), "Paharul cu apă" (1948), "Doamna lui Ieremia" (1965) sau "Dinu Păturică" (1966) (o listă mai completă a pieselor puse în scenă la Național, împreună cu distribuțiile lor, se află la cIMeC - Institutul de Memorie Culturală București ). În paralel cu activitatea de la Teatrul Național, Nicolae Massim a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, unde a funcționat și
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
și Lena Constante, au pus bazele Teatrului Țăndărică din București. Recrutând un prim nucleu de entuziaști și talentați marionetiști, printre care Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol și Elvira Chladek, și cu ajutorul vocilor unor reputați actori de la Teatrul Național, Nicolae Massim a pus în scenă primul spectacol de marionete "Cu Țăndărică spre Mările Sudului" după care a rămas aproape întreaga carieră un entuziast colaborator al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
pe linie moartă'. La Teatrul Tineretului Nicolae Massim a lucrat cu tinere talente ca Florin Vasiliu, George Marcovici, Olga Tudorache, Mircea Anghelescu, surorile Lia și Anca Șahighian, frații Nică si Alexandru Ciprian sau Șerban Cantacuzino, contribuind la consacrarea lor și punând în scenă spectacole memorabile printre care "David Copperfield", "Hoții", "Mult zgomot pentru nimic", "Prinț și Cerșetor", "Bunbury (sau "Importanța de a fi Onest")", "Viforul", și multe altele. În afară de consacrarea multor tinere talente, Nicolae Massim a readus pe scenă mulți veterani ai scenei
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
Bouboulina", a fost produs în 1959, scenarizat și regizat de Kostas Andritsos și având-o în rolul titular pe Irene Papas. "Ego Y Laskarina", o piesă de teatru având-o în rolul principal pe actrița greacă Mimi Denisi () a fost pusă în scenă în 1999. Un film documentar, "The Brave Stepped Back: The Life and Times of Laskarina Bouboulina", a fost realizat despre ea în 2005 și prezentat la Armata Festival din Spetses, Grecia.
Laskarina Bouboulina () [Corola-website/Science/336728_a_338057]
-
stimul, cel asociat, într-un mod similar cu reacția față de primul stimul. Cercetările ulterioare au arătat că acest proces poate fi baza formarii unor preferințe sau a structurării unor temeri, chiar fobii. Deși Thorndike și Pavlov sunt cei care au pus "în scenă" behaviorismul, abia în 1913 viziunea psihologiei behavioriste s-a clarificat. În acest an, John Broadus Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist Views It." Scopul acesteia nu era altceva decît o completă redefinire a psihologiei ca "ramură pur experimentală
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
Delegația insectelor ajunge la timp pentru a-i ajuta pe oamenii din piramidă. Aceștia erau asediați de forțele polițienești conduse de comisarul Linart care disperase revoluția și-i urmărise pe Julie și pe acoliții ei până la piramida din pădure. Autoritățile pun în scenă un proces al revoluționarilor, al celor din piramidă și a furnicilor, în timpul căruia inteligența rasei furnicilor și egalitatea ei în drepturi cu rasa umană este demonstrată irefutabil. Într-un ultim gest disperat, comisarul Linart încearcă să distrugă federația Bel-o-kan, convins
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
în anul 1970 de Editura Minerva din București, în colecția Biblioteca pentru toți. "Fiii omului cu inima de piatră" a fost dramatizat de trei ori până în prezent. Prima dramatizare a fost realizată de însuși Jókai sub titlul " Caută inima" și pusă în scenă în anul 1896 de către regizorul Ignác Krecsányi. Dramaturgul Sándor Hevesi a scris în 1918 o piesă de teatru cu același titlu. Cea de-a treia variantă dramatică a fost realizată în 1954 de Mihály Földes și imprimată pe peliculă la
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]