6,950 matches
-
din Oltenia... din Moldova și din Bucovina: Voroneț, Sucevița, Dragomirna ș.a. adevărate comori spirituale. Și, gândul îl purtă la Agapia unde a fost odată, cândva, pentru închinare și rugăciune. Își aminti, cum a intrat umil și smerit în biserica mănăstirii... înăuntru era aproape întuneric, abia distingea, cu ochii mijiți, icoanele tremurând la licărirea lumânărilor. În tăcerea și liniștea tainică din jur, două măicuțe, în strană citeau din cărți sfinte, cu voci moi, șoptite, slabe și dulci. În neclintirea lui, nu deslușea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Viața mea s-a scurs ca o adiere de vânt... murmură el. Am uitat cum e să fii copil!... Ce înseamnă a retrăi timpul trecut, a-l avea, a-i da viață!... A privi înapoi, nu e oare a privi înăuntru?!... Căci, de fapt, trecutul îl scoatem din noi înșine, din tulburarea... schimbătoarea substanță a ființei noastre! Totul ține de puterea noastră de a concepe și a stăpâni o realitate...! continuă el să gândească cu voce tare. Albești și nu știi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vedea, doar, imagini ca prin ceată. Si alunecă din nou în somn. ... Pe când se zbătea împotriva fantomelor si febrei... si împotriva sufocării care îi cuprindea pieptul, i s-a părut că usa odăii se deschise si că o femeie intră înăuntru cu o lumânare aprinsă în mână, si merse la icoana din colț. Femeia părea să fie Vasilica... Vroi să vorbească cu dânsa, dar nu putu... Când, un val de constiință îl readuse din adânc la suprafață, si văzu femeia de la
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fi vrut să intre în pământ de rușine și se gândea la cuvintele Elenei. Nu mai vedea nici cărarea pe care mergea. Deodată călcă pe ceva tare, se împidică și căzu pe burtă. Simți o durere ca un cuțit înfipt înăuntru și nu putu nici să se ridice. Îi venea să urle de durere, dar se abținu cât putu. Lacrimile șiroiau ca o ploaie, nici ea nu știa de unde se adăpau. Se târî cum putu spre o bancă de pe marginea aleii
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
alimentare, la magazin. Își propusese, după serviciu, când soarele nu mai dogorea așa de tare, să meargă la magazinul sătesc să mai cumpere câteva mărunțișuri de care avea nevoie în casă și să ridice și rația de ulei, zahăr, orez. Înăuntru era aglomerație, se stătea la coadă. Ca de obicei, lumea se înghesuia în prima zi. S-a așezat cuminte, la coadă. La un moment dat simți o mână grea pe umărul stâng. Tresări. Când se întoarse, îl văzu pe Petre
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
de suferit, cum l-or fi amăgit să predea scrisoarea!? Oricine ar fi tăiat haina, ajungând la umeri nu ar fi desfăcut vatelina care era lucrată ca umăr și nici prin gând nu-ți trecea că ar fi o scrisoare Înăuntru. Nu fâșâia la pipăit și nu avea diferențe de elasticitate! Of, Paul, Paul, Dumnezeu să te ierte dacă ai predat-o din proprie inițiativă! După 1965 aflu de situația lui Goma protestatarul. Doream să-l Întâlnesc și să-l Întreb
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-se și netezind cu cercuri largi toate cutele și asperitățile inimii mele Îndoite după crima din ziua precedentă. Apoi zidul negru din fața ochilor mei a Început să se curbeze și să se adâncească, devenind un tunel. o spărtură ! Am fugit Înăuntru fărĂ să stau pe gânduri. Fugeam cu lacrimi de recunoștință În ochi spre acel altceva care urma să mă vindece și să mă izbăvească de mine Însămi cea veche și apoi să mă Împingă, În surzenia și orbirea mea, mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș roșu, aflată chiar vizavi de poarta Cetății, lângă fosta cofetărie a verișoară-mii Nelly. Pe o plăcuță scria : „Bethlen Gábor Kollégium“, iar pe o altă plăcuță, „muzeul de Științe ale Naturii“. Înăuntru totul mirosea a vechi, a lemn și a mucegai, ca și cum mirosul vechii Cetăți plutise de peste drum până aici. Din nefericire În acea zi muzeul era Închis. Toate ușile de pe coridorul Îngust erau Închise cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei, blond, cu ochelari cu ramă aurie și cu ochi verzi jucă- uși s-a ivit din spatele unui birou pe care până atunci nici nu-l remarcasem, m-a Îmbiat Înăuntru și s-a oferit imediat să-mi sară În ajutor. i-am explicat că eram În vacanță și intrasem acolo pentru că era ora amiezii, când e cald și toată lumea moțăie ascultând bâzâitul muștelor - momentul meu favorit din zi pentru a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
legănau aroma pe crengile din fața terasei și lumina care izbucnea În zeci de culori În florile din grădină. Hotărât lucru, nu aveam să ajung niciodată În ÎmpărĂția lui Dumnezeu, pentru că mă găseam deja În ea. *** Când o ușiță se deschide Înăuntru, misterioasă și plină de promisiuni, nu se mai poate Închide la loc. Te trezești strivindu-ți unghiile pentru a scobi În pereții tronsoanelor abandonate cu mult timp În urmă, topindu-te de dorul locurilor unde ai fi putut ajunge dacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nebuni, nici râsul-plânsul căzut Înspre sine al existen- țialiștilor de cartier care se Înecau În vodcă În cele două-trei cârciumi ale boemei Galațiului. Era un râs care ieșea sincer În afară, Însă nu ca o dejecție, ci cântărit mai Întâi Înăuntru, preumblat prin spațiul infinit al bunătĂții, creând reverberații molipsitoare. Era un râs omenesc, al unui frate mai mare care-ți spune : „când o să crești mare“. Atât. Doar faptul de a fi con- siderat Încă mic te face să te simți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
știa cu cine, cu Mitocanul sau cu amantul. După avort, aproape a făcut septicemie. A zăcut câteva zile la pat. Abia după vreo două săptămâni medicii și‑au dat seama că avortul fusese incomplet și că geamănul primului avorton rămĂsese Înăuntru. Povestea cu amantul Începuse imediat după victoria asupra mașinii de spălat. Arta Marelui Boss a fost aceea de a ne folosi pentru a produce un spectacol indecent de destine, care nu s‑au ciocnit În mod natural, ca În viață
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fiziologică. Pentru mine nu mai era Însă suficient să vorbesc În afară. Pentru asta era necesar mai Întâi să Învăț să Învârt cuvintele Între inimă și creier, căutând supape interioare care să-mi schimbe Șaman 83 centrul de greutate către Înăuntru și mai ales spre inimă. Nu mai puteam să vorbesc nici din cap, nici din haine extravagante, nici din pieptănĂturi sofisticate cu scoici În cap, prin care ascultam marea : trebuia să Învăț să vorbesc din inimă. Era singura cale posibilă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-ni-se În cap. De undeva de sus păream un animal ciudat, cu pielea distri- buită inegal pe două suprafețe incongruente, contorsionate. Apoi a Început să ningă din nou, molcom, cu fulgi mari și din ce În ce mai rari, până când s-a oprit. Înăuntru era alb de zăpadă, În timp ce afară ultimele petice albe se scurgeau de zor În gurile Însetate ale canalizărilor. inima nu poate sta prea mult timp Împietrită. Nici o dictatură, nici o Închisoare, nici un lagăr de concentrare nu pot Îngheța inima definitiv. Topește
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
așa, date fiind circumstanțele, să ai de-a face cu un astfel de polițai. După plecarea lui, În salon s-a lăsat liniște - Întreruptă din când În când de gemetele femeii din patul de alături, care avea privirea Întoarsă spre Înăuntru. liniștea aceea nu avea nimic liniștitor În ea. Cu cât era mai liniște În jur, cu atât puteam auzi mai bine butonul de alarmă care-mi țiuia În urechi. Nu-mi venea să cred că mă găseam În acel loc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
degeaba. Avocatul nebunului a cerut atunci amânarea procesului. Atunci a venit mama nebunului la mine, să vorbim „ca de la om la om“. Era o femeie ștearsă, micuță și slabă, cu părul aproape În Întregime alb și buzele palide și supte Înăuntru. Ai fi zis că se frânge la fiecare pas și, judecând după privire, nu părea nici ea tocmai zdravănĂ la cap. Vrei bani ? m-a Întrebat femeia cu Înfrigurare. Îți dau bani sau, dacă preferi, Îți dau jumătate din apartamentul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
familiar. Adina Dabija 124 — El e Anyu, adică „Cel care vânează pentru mâncare și Înțelep ciune“, face prezentările Père Joseph, scoțându-și mănușa ca să mângâie blana arătaniei. Anyu ne conduce la cabană, apoi privește resemnat, dând din coadă, cum intrăm Înăuntru. Spre norocul nostru, intrăm Într-o cameră caldă, nu prea mare, În care arde focul. o femeie bătrână moțăie pe un balansoar În fața focului, Învelită Într-o pătură de lână. Când Îl vede pe Père Joseph tresare, zâmbește, se ridică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
tului. În același moment năluca s-a tradus instantaneu În limbaj senzorial, arătându-mi-se pe dinăuntru și pe dinafară În același timp. m-a traversat un fior care mi s-a scurs din piept spre centrul pelvisului, Înșurubându-se Înăuntru, În centrul ancestral al ființei mele, cel de dinainte de a mă naște, ducându-mă Într-un timp imemorial, pe care l-am văzut și l-am uitat simultan. Dar dacă totuși ceea ce văzusem și simțisem era forma sufletului, trebuie că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
torcea lâna. Acum știu cine ești... am murmurat. — Da, spuse fratele meu nenăscut, așa a hotărât mama că e mai bine pentru mine. Și pentru ea... o fi avut motivele ei... Dar eu aveam deja o inimă care bătea acolo Înăuntru ! Dar mama mi-a străpuns-o !... Creatura s-a aplecat deasupra mea și mi-a tăiat sfoara de pe mâini. — Tu trebuie să desăvârșești ceea ce a Început mama. Îmi puse toporișca lui În brațe. — lovește, șuieră creatura. lovește aici, soră ! Își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-se și netezind cu cercuri largi toate cutele și asperitățile inimii mele îndoite după crima din ziua precedentă. Apoi zidul negru din fața ochilor mei a început să se curbeze și să se adâncească, devenind un tunel. O spărtură ! Am fugit înăuntru fără să stau pe gânduri. Fugeam cu lacrimi de recunoștință în ochi spre acel altceva care urma să mă vindece și să mă izbăvească de mine însămi cea veche și apoi să mă împingă, în surzenia și orbirea mea, mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș roșu, aflată chiar vizavi de poarta Cetății, lângă fosta cofetărie a verișoară-mii Nelly. Pe o plăcuță scria : „Bethlen Gábor Kollégium“, iar pe o altă plăcuță, „Muzeul de Științe ale Naturii“. Înăuntru totul mirosea a vechi, a lemn și a mucegai, ca și cum mirosul vechii Cetăți plutise de peste drum până aici. Din nefericire în acea zi muzeul era închis. Toate ușile de pe coridorul îngust erau închise cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei, blond, cu ochelari cu ramă aurie și cu ochi verzi jucăuși s-a ivit din spatele unui birou pe care până atunci nici nu-l remarcasem, m-a îmbiat înăuntru și s-a oferit imediat să-mi sară în ajutor. I-am explicat că eram în vacanță și intrasem acolo pentru că era ora amiezii, când e cald și toată lumea moțăie ascultând bâzâitul muștelor - momentul meu favorit din zi pentru a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
legănau aroma pe crengile din fața terasei și lumina care izbucnea în zeci de culori în florile din grădină. Hotărât lucru, nu aveam să ajung niciodată în împărăția lui Dumnezeu, pentru că mă găseam deja în ea. Când o ușiță se deschide înăuntru, misterioasă și plină de promisiuni, nu se mai poate închide la loc. Te trezești strivindu-ți unghiile pentru a scobi în pereții tronsoanelor abandonate cu mult timp în urmă, topindu-te de dorul locurilor unde ai fi putut ajunge dacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
poeților nebuni, nici râsul-plânsul căzut înspre sine al existențialiștilor de cartier care se înecau în vodcă în cele două-trei cârciumi ale boemei Galațiului. Era un râs care ieșea sincer în afară, însă nu ca o dejecție, ci cântărit mai întâi înăuntru, preumblat prin spațiul infinit al bunătății, creând reverberații molipsitoare. Era un râs omenesc, al unui frate mai mare care-ți spune : „când o să crești mare“. Atât. Doar faptul de a fi considerat încă mic te face să te simți imediat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
știa cu cine, cu Mitocanul sau cu amantul. După avort, aproape a făcut septicemie. A zăcut câteva zile la pat. Abia după vreo două săptămâni medicii și-au dat seama că avortul fusese incomplet și că geamănul primului avorton rămăsese înăuntru. Povestea cu amantul începuse imediat după victoria asupra mașinii de spălat. Arta Marelui Boss a fost aceea de a ne folosi pentru a produce un spectacol indecent de destine, care nu s-au ciocnit în mod natural, ca în viață
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]