6,097 matches
-
presă. Dimitrie Sturdza își dă demisia din minister din cauză că nu împărtășea politica antiturcă a lui Brătianu.120 La sfârșitul lui decembrie moare Gheorghe Costa-Foru, fost ministru de Externe și de Justiție, fost agent diplomatic în străinătate, unul din cei mai însemnați jurisconsulți, profesor de drept civil la Facultatea de Drept din București. Am fost elevul lui Costa-Foru în anul întâi de Drept, și am încă în memorie unele din prelegerile lui. Era un profesor eminent și un mare partizan al drepturilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Camera votează 2 000 lei pentru cheltuielile de înmormântare.13 Bugetul pe anul 1877 este votat.14 Pe 1876 cheltuielile au fost de 95 555 097 lei, iar veniturile de 80 625 336 lei. Bugetul s-a încheiat cu un însemnat deficit pentru epoca aceea. Deficitul real al exercițiului a fost de peste 34 milioane lei. Camera votează un ajutor viager lui Cezar Bolliac, proprietarul și directorul Trompetei Carpaților. Deși conservator, dar fiind un foarte bun român și unul din marii ziariști
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
26 mai 1877, așa cum preciza pe prima pagină și ziarul Românul: „Ieri, la 3 ore dimineața, unul din monitoarele turcești cari erau staționate la Măcin a zburat în aer. D-astădată nu tunul, ci torpila a cauzat această nouă și însemnată pierdere turcilor“ (ROM., an. XXI, 15 mai 1877, p. 431). Relatarea lui Bacalbașa este exactă, cu următoarele precizări: șalupa torpiloare Țarevici (sau, după alte surse, Cesarevici, însemnând același lucru), era, de fapt, șalupa torpiloare cu vapori Rândunica, din flota română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri dunărene. Mircești, 19 mai 187784 În timpul acesta armatele turcești sunt învingătoare împotriva muntenegrenilor pe care i resping neîncetat către Cetinge. Generalul Ali Saib re purtează o însemnată victorie și cucerește cele mai importante defileuri.85 362 bucureștii de altădată 84. ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 473. Poezia a apărut mai întâi în Pressa, în numărul purtând data de 19 mai 1877, fiind inclusă apoi în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Imperiul Otoman; la începutul lunii aprilie 1877 (st. n.) muntenegrenii - care solicitau independența deplină și unele teritorii - au întrerupt tratativele cu turcii și apoi, după declararea războiului ruso turc, au atacat armatele otomane; în aceste condiții Înalta Poartă a concentrat însemnate forțe (în Herțegovina, sub comanda lui Suleiman-pașa; în Albania, sub comanda lui Ali Saib-pașa și în zona Vasojevicke, sub comanda lui Mehmed Ali pașa), propunându-și să lichideze rezistența micului principat și să ocupe capitala țării, Cetinje, dar nu a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui inițiativă, dete asaltul în ziua sfântului Alexandru, care era ziua numelui său ca și a țarului, Alexandru II. Colonelul Anghelescu voise să facă o mare și plăcută surpriză țarului, oferindu-i de ziua numelui său una dintre cele mai însemnate întărituri ale Plevnei. Dar asaltul fu respins cu pierderi sângeroase. Mulți români rămaseră în valea care despărțea reduta Grivița no. 1 de Grivița no. 2 și care fu botezată de soldați: Valea Plângerii.149 Acest eșec sângeros provocă vii polemici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acel căruia i se spunea II Re galantuomo, acela care făcuse unitatea Italiei.169 În tot timpul anului, de la declararea războiului, s-au deschis în toată țara subscripțiuni pentru cumpărare de arme. Toate consiliile comunale și județene au subscris sume însemnate; de asemenea și foarte mulți particulari. două crime celebre O telegramă din Brașov anunță că asasinii din strada Renașterii din București au fost osândiți la moarte prin ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui august 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru tablouri, tăietoare de hârtie, brățări, inele, sfeșnice etc., etc. Artist cum era avea multă fantezie și era foarte vorbăreț. Din mania de a se lăuda sau din alt motiv, spusese, pentru ca toți să-l audă, cum că are sume însemnate de bani ascunse în locuri pe care numai el le cunoaște. Apoi vorbea și despre planurile lui viitoare, de îndată ce se va elibera. Într-o zi se răspândește vorba că Pantazescu, evadând de la Cozia, a fost ucis de o santinelă. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scris tare de mult, nu de alta, dar mi-a fost frică să nu vă obosesc și să vă tulbur activitatea, acum când vă luptați cu găsirea sponsorilor. Pentru mine, această lipsă de comunicare a fost o pierdere psihică foarte Însemnată, eu nutrindu-mă din gândurile Dv. din scrisori. Să Încep să-mi depăn puținele evenimente petrecute În viața mea. Un lucru foarte important a fost să le cunosc părerile celor de la revista DRAMA, nou scoasă de Uniunea Scriitorilor, tocmai pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că mie Îmi face impresia că pământul, unit cu oamenii, cum emană aburi după ploaie, așa vorbește acuma despre viața celor care au trăit. Esta viață, colcăit de viață, nu ai isprăvit bine fraza și urmează altă viață, alt om Însemnat care a trăit În aceste locuri și a avut și făcut ceva pentru viață. Nam mai citit o asemenea bogăție de vieți de oameni Înzestrați, porniți, veniți, plecați de pe pământul Fălticenilor. Este Întradevăr o muncă și o izbândă de nesperat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a mă bucura eu, și pentru fălticenenii noștri. De câte ori mă gândesc la Fălticeni, la oamenii lui, spun că nu-i adevărat că acesta este orașul În care nu s-a Întâmplat nimic. Prea s-au Întâmplat, din totdeauna, multe și Însemnate fapte ce au legat acest „colț de romantică Moldovă” de istoria cea mare a țării... și voi știți că nu-i de vină, dezvoltă frumos, ca o plantă ce se bucură de mult soare și apă... În aceste condiții, am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vedea?” Îți poți Închipui ce impresionat am fost, când am citit anunțul 777 și am trebuit să Înțeleg că „niciodată” nu ne vom mai vedea. A fost un mare om, care a lucrat Într-un orizont mic, făcând Însă lucruri Însemnate. și după a mea părere, cu atâta este mai mare meritul. Voi scrie și vei găsi la timp cele ce știu despre acest om. Cele mai bune urări de sănătate D-nei și D-tale de la soția mea și de la Mircea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să fie efectivă, așa cum a fost la Pitești. Te rog, dragă domnule Dimitriu, să mă ții la curent - deși știu cât ai de lucru - cu lucrările Muzeului pentru lit. și artă din Flt. și cu tot ce este În legătură cu acest Însemnat Muzeu, unic În felul său În provincie. 566 Purinor, pentru mine. 567 Titlul complet: „Revista Germaniștilor Români”. 937 De la dnii prof. Popa, Tatos, Turculeț, Balan, Frițescu etc. numai felicitări, deși știu că fiecare - În ramura lui - lucrează intens și sper
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de expediere a coletului am mai găsit unele reviste În care am publicat germanistică, sau În care se află recenzii despre lucrările mele, pe care le voi trimite la timp. De altfel știu, că acum ai alte treburi urgente și Însemnate. Dl. Prof. Popa mi-a scris despre desfășurarea aniversării celor 80 ani de la Înființarea „șezătorii” și m-am bucurat că au venit personalități din București și Iași, care au prețuit activitatea orașului-cultură 942 moldovenesc. Dl. Prof. Popa Îmi scrie și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alături de „Galerie”, unde au copilărit muzicienii Valentin și ștefan Gheorghiu, anturați Îndeosebi de doamna Aurica Tatos, soția lui Jenică. 971 L. Nu cam știu ce obiecte personale să trimit, deși posed unele din Flt. Nu sunt o persoană atât de Însemnată, pentru ca și obiectele să fie interesante pentru vizitatori. Totuși, dacă socotiți... (poate diplome, distincții etc.). Mă bucur Îndeosebi, că mata te ai hotărât, În fine, să nu mai fumezi deloc. și medicul sus amintit mi-a spus, că fumatul, chiar dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a(u) rămas decât zidurile și camerele de jos, rândul al IIlea 662 complect distrus, iar acolo colectivul se folosește de ce-a rămas din conac. Ceea ce mai poți găsi important, e biserica zidită În acel timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul 663, În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică 664, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea nesfârșită cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV.710. Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră. Îl cunosc Însă așa de bine din toate cercetările mele și-mi e foarte drag. Abia aștept prilejul să pot veni, așa că Vă rog să credeți că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la ceea ce ne este plăcut și conform preocupărilor noastre. Vreau să Încep prin a Vă felicita pentru realizarea Dstră, pentru care ați stăruit și ați muncit. Finit coronat opus! „Galeria oamenilor de seamă” de la Fălticeni va deveni cu siguranță un Însemnat loc de meditare și de cunoaștere a tuturor valorilor spirituale date de orașul și județul Dstră. Nu mă gândesc la o concurență cu celelalte așezăminte asemănătoare, ci mă bucur din plin pentru creșterea posibilităților de cercetare. Mult doresc să fac
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1979, difuzată la 9 decembrie 1979 Stimate domnule director, în țara noastră avem un conducător care e cel mal iubit și cel mal înțelept fiu al poporului nostru. Este zilnic lăudat de presa, radioul și televiziunea din țară. Are merite însemnate în conducerea țării, care, în ultimele decenii, a reușit să progreseze în bine. S-au ridicat locuințe noi, confortabile, multe localități s-au urbanizat datorită dezvoltării accelerate a industriei. Și la sate, viața țărănimii a devenit alta, datorită mecanizării agriculturii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a devenit alta, datorită mecanizării agriculturii, pe de o parte, și pătrunderii electricității în fiecare casă, ceea ce a avut ca efect folosirea aparatelor electrice, printre care cele mai de seamă sunt radioul și televiziunea. În afara acestora, învățământul a făcut pași însemnați prin deschiderea largă a porților tuturor felurilor de învățământ, creând o pleiadă de intelectuali cu o pregătire superioară mai temeinică. Trebuie să mai arătăm că s-au modernizat într-o oarecare măsură și căile de comunicație și mijloacele de transport
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vechiul oraș. Odată acest lucru dus la bun sfârșit, pe suprafața rămasă pustie se clădește din nou, de data aceasta însă blocuri de diferite mărimi. Imaginați-vă o țară în care acest procedeu se aplică în fiecare centru urban mai însemnat. Nu, toate acestea nu sunt o simplă ficțiune. O asemenea țară există cu adevărat în Europa și este locuită de o națiune cu rădăcini adânci în istoria continentului. Această țară este România. Ce se întâmplă, la urma urmei, în această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în momentul de față în trei mari direcții: * EDUCAȚIA OMULUI, a maselor, a națiunii, a populației, care educație va asigura existența spirituală a statului. * CUNOAȘTEREA ȘI STĂPÂNIREA REALITĂȚILOR MATE-RIALE. Ea va asigura existența materială a statului. Toate sunt deopotrivă de însemnate. Nici una nu se poate neglija sau amâna. Deci ele vor fi preocupări continue și concomitente. În rezolvarea fiecărei probleme sunt două părți distincte: 1. Cunoașterea datelor problemei. 2. Aflarea soluțiilor. În cele ce urmează noi, de cele mai multe ori numai enunțăm
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
felul acesta, grupul de șoc de aci a putut fi bine organizat și înarmat într-o măsură destul de mare. Eugen Theodorescu a fost ajutat în organizarea întregii acțiuni de Dumitru Dobrin, farmacistul Papaianus, Nicolae Bujin și alții. Au împlinit roluri însemnate vechii legionari cum a fost Comandantul legionar Puiu Traian, Comandanții ajutori Vasile Posteucă și Jorjoaia, acești doi din urmă ca ofițeri de rezervă concentrați. Pregătirile s-au putut face în liniște și discreție. În timpul acela se făcea retragerea populației românești
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Crisu Caporani și Ilie Cavachi. Ei s-au adăugat șirului lung de morți legionari pe care i-a dat Dobrogea: Virgil Teodorescu, Ion Caratănase, Marin Popescu, Iulian Rădulescu, Vasile Corbeanu și Constantin Chiriazi. Acțiunea din orașul Constanța a reprezentat o însemnată contribuție în desfășurarea evenimentelor politice de la 3-6 septembrie 1940. Ofițerul de marină, comandorul Lăzărescu, prieten al legionarilor și om de mare ajutor în toată acțiunea de la Constanța, a luat legătura telefonică cu Bucureștii și a comunicat cu domnul Mihail Manoilescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
completarea studiilor sau pentru orice alte motive temeinice, vor putea fi amânați pe timpul lipsei lor din țară. De asemenea pot fi scutiți cei care probează a-și îndeplini în profesiunea lor o activitate deosebită sau care au adus prin aceasta însemnate servicii Statului. Scutirile prevăzute mai sus vor fi admise de organele administrate în ordine ierarhică, pe bază de certificate oficiale. Capitolul V Organizarea muncii de folos obștesc Art. 16 - Organizarea muncii de folos obștesc se va face de către departamentele interesate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]