7,853 matches
-
înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva că țiganii umbrăreșteni s-au ridicat, din punct de vedere economic, al preocupărilor și comportamentului zilnic, la un nivel corespunzător traiului decent, în rând cu al sătenilor români, alături de care au conviețuit sute de ani. Ei au rămas cu vechea lor mentalitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor, excepție făcând doar 2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de a nu fi bănuit de ură sau dispreț față de etnia respectivă, arăt aici că toate familiile de țigani, care au fost împroprietărite cu pământ în urma Legii din 1921, și-au vândut loturile de câte 5 ha în totalitatea lor. Este adevărat că nu aveau vite și atelaje cu care să-și lucreze pământul, dar în această situație au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de atașament, nici un interes pentru creșterea și îngrijirea animalelor, de aici și consecința firească, sărăcia cronică din generație în generație. Că aiurea, unii dintre țiganii dezrobiți se vor fi lepădat de vechile lor metehne și „se dau lucrului pământului contopindu-se cu massa națiunii”, cum afirma M. Kogălniceanu în 1891, se voia mai mult o speranță decât o realitate, căci nu s-a întâmplat așa ceva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vechile lor metehne și „se dau lucrului pământului contopindu-se cu massa națiunii”, cum afirma M. Kogălniceanu în 1891, se voia mai mult o speranță decât o realitate, căci nu s-a întâmplat așa ceva cu nici unul din sutele de țigani de la noi. Iar în legătură cu aserțiunile ce se fac acum, privind persecuțiile la care au fost supuși ei de către autohtoni, cel puțin în situația reală a țiganilor umbrăreșteni, nu există nici un dram de adevăr, nefăcându-se vreun fel de discriminare pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât o realitate, căci nu s-a întâmplat așa ceva cu nici unul din sutele de țigani de la noi. Iar în legătură cu aserțiunile ce se fac acum, privind persecuțiile la care au fost supuși ei de către autohtoni, cel puțin în situația reală a țiganilor umbrăreșteni, nu există nici un dram de adevăr, nefăcându-se vreun fel de discriminare pe criterii etnice sau de altă natură. Dimpotrivă, au fost și sunt considerați ca toți ceilalți locuitori, ajutați, îndemnați spre activități lucrative, au avut și au toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nu au tăria de a se rupe de modul lor de viață. Exemplul cel mai grăitor îl găsim în comportamentul din perioada când satele noastre au trăit munca și viața colectivă din C. A. P.-uri, timp în care românul și țiganul devin egali din punct de vedere al deținerii mijloacelor de producție, pământ și atelaje. Mergeau ei să facă zile-muncă alături de români ? Nu. Iar acest lucru nu a fost pe un timp scurt, pentru care s-ar putea invoca motivul inadaptării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a acestei etnii, ci a durat apropape o jumătate de secol, dar situația a rămas ca la început. Prin urmare, doresc să subliniez și să se rețină că nu autohtonii poartă vina inadaptării la muncă a celor mai mulți dintre foștii robi țigani și urmașii lor, cum se afirmă de către necunoscătorii împrejurărilor date, ci, poate, veacurile trecute și o anume genă ce-i face inadaptabili la efort, deși dispun de potențial fizic și intelectual deosebit. Astfel se face că, în momentul de față
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și urmașii lor, cum se afirmă de către necunoscătorii împrejurărilor date, ci, poate, veacurile trecute și o anume genă ce-i face inadaptabili la efort, deși dispun de potențial fizic și intelectual deosebit. Astfel se face că, în momentul de față, țiganii umbrăreșteni se găsesc în aceeași stare de viețuire precară și primitivă, dar fără ca această stare să-i deranjeze, să-i îngrijoreze și să-i determine a se îndemna și a se îndesa spre activități productive, singurele în măsură să le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și să-i determine a se îndemna și a se îndesa spre activități productive, singurele în măsură să le asigure bunăstarea, traiul cât de cât decent și un comportament civilizat. Aud frecvent vorbindu-se, citesc și în diferite lucrări, că țiganii au fost persecutați pe criteriul rasei lor și că, din acest motiv, au avut de suportat deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și că, din acest motiv, au avut de suportat deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se în pădure. Este cazul țiganilor de la noi numiți Țurlea și Mitică Buruiană, dezertori în câteva rânduri. În starea de război în care se afla România, erau pasibili de pedeapsa capitală. S-a întâmplat așa ceva ? Nici vorbă, Mitică Buruiană trăiește în ziua când se aștern aceste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar asta nu-l împiedică să cerșească la Tecuci, invocând acum bătrânețea, lipsa vederii. O singură familie din comuna Umbrărești a fost deportată în Transnistria, familia lui Mihai Gotu, multă vreme guard comunal la Primărie, cu mulți copii, ca toți țiganii. Deportarea acestei familii a fost determinată de comportamentul său, fiind acuzat de numeroase furturi, și a fost dus dincolo de Nistru. Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acuzat de numeroase furturi, și a fost dus dincolo de Nistru. Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei stare mereu precară suntem, cred eu, pe nedrept acuzați, ca și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neexistând vecini. Asta nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Transcarpatica și Transilvania, după cotropirea acesteia de către Ungaria. Din Galiția s-au infiltrat rutenii 4, care au format sate sau părți de sate, mai ales în zonele împădurite. În prima jumătate a secolului al XIX-lea s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o fântână, ar fi existat o colonie de câțiva „sârbi”, care se ocupau cu confecționarea vaselor din lut; ca urmare, se mai cunosc și astăzi urmele cuptoarelor de ars. La răsărit de locul unde era vechiul sat, la punctul „Fântâna Țiganului”, se presupune că ar fi existat o colonie de țigani care se ocupau cu meșteșugul fierului, aramei și al bronzului și cu cel al preparării cărbunilor. S-au găsit aici fiare de plug făurite de ei, mici săgeți din fier
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se ocupau cu confecționarea vaselor din lut; ca urmare, se mai cunosc și astăzi urmele cuptoarelor de ars. La răsărit de locul unde era vechiul sat, la punctul „Fântâna Țiganului”, se presupune că ar fi existat o colonie de țigani care se ocupau cu meșteșugul fierului, aramei și al bronzului și cu cel al preparării cărbunilor. S-au găsit aici fiare de plug făurite de ei, mici săgeți din fier pe care le foloseau în luptele din acele vremuri și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Coama aceea de deal a fost acoperită de case risipite de-a lungul ei, dar cine să fi locuit pe muchia înfricoșătorului „Deal al Trăsnetelor”? Au fost trăsniți aici oameni, case, grajduri și animale nenumărate. Acea așezare formată din locuitori țigani, care au lucrat ca robi pe moșia Mănăstirii Răchitoasa, a purtat numele de Cioara. Casele din zonă au ars pe rând de 22 iunie, iar oamenii s-au retras în partea de jos a dealului acoperit de fagi și stejari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-ar fi aciuat Satana.’’ O altă versiune a denumirii acestei așezări este aceea că această zonă ar fi fost locuită de oameni muncitori, așezați în îndeletniciri stabile. Pe aici a trecut, tare de mult, un boier însoțit de sclavi țigani, în căutare de comori. Fiul boierului s-a îndrăgostit de una dintre țigănci și, după ce boierul cu tot alaiul a plecat, negăsind comorile după care venise, băiatul a rămas împreună cu țiganca pe locul actual Cioara. Unii bătrâni povestesc cum că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]