12,690 matches
-
la Iași, atestat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 78 footnote>; Logoteteni din Iași, tot atunci. Holboca din Iași, atestat Cetățuiei la 7 aprilie 1673<footnote Ibidem, p. 80 footnote>; Dumbrăveni din Iași, atestat tot atunci; Rădeni din ținutul Covurlui, menționat la 15 iunie 1767<footnote Ibidem, p. 70 și 96 footnote>; Trei firte din via de la Cotnari, în Dealul Piscopului, atestat Cetățuiei la 15 martie 1671<footnote Arhivele Statului, București, nr. 33/ 31 footnote>; Albești patru pământuri, sat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o parte a fost dăruit Mănăstirii Cetățuia de Tudori neguțitorul din Galați și alte părți au fost dăruite de egumenul Macarie la 4 noiembrie 1682 și 16 iunie 1681<footnote Constantin A. Stoide, D. L. Stăhiescu, Vorniceni - un sat dispărut din ținutul Covurluiului, în: „Orizonturi”, nr. 5-10, anul III, Galați, 1940-194, p. 164182 footnote>. Duca vodă, fixează la 6 zile pe an numărul zilelor de muncă pe care trebuiau să le presteze locuitorii de pe moșiile mănăstirii, care trebuiau să plătească și dijma
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zile pe an numărul zilelor de muncă pe care trebuiau să le presteze locuitorii de pe moșiile mănăstirii, care trebuiau să plătească și dijma obișnuită. IV. Arhitectul Cetățuiei Gligorie Cornescu cunoscut ca nume din Cronica lui Ion Neculce, era nemiș din ținutul Hotin, originar din Corneștii de pe râul Bâcu. Cronicarul spune despre el că era meșter de scrisori și de săpături la pietre și de alte lucrări. C. Bobulescu a ajuns la concluzia că ,,Gligorie Cornescul a fost un excelent zugrav”<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Gheorghe, aduși din Ianina (Macedonia) de către Gheorghe Duca. Aceștia au ajuns în Moldova cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu ceară de albine, cu vinuri, cu miere, lână și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cel mai devreme în anul 1665, începutul primei domnii a lui Gheorghe Duca. Ei nu s-au stabilit în capitala țării, ci s-au așezat prin diferitele ținuturi ale țării și mai ales în satul Brătila de Jos din fostul ținut al Adjudului, unde șiau cumpărat proprietăți. Ei făceau negoț cu sare, cu ceară de albine, cu vinuri, cu miere, lână și altele. În afară de această preocupare, acești zugravi erau cărturarii și artiștii vremii. În afară de limba română pe care o vorbeau și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și XVIII-lea, în: ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, Iași, anul 1959, p. 425 footnote>. Acești frați s-au așezat și s-au căsătorit în Moldova în ținutul Bacăului. Au înființat la Bacău un atelier unde au lucrat mai multă vreme. Alături de ei au lucrat și unii pictori locali ca „Nicolae (zugravul cel bătrân), Ștefan Zugravul și alții. Pictorii au luat ca model pictura bisericii de la Sfinții Trei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
îmi place și ce nu. Sunt însă foarte curios să aflu despre cine și despre ce este vorba. Chiar de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi, care în zapisul din 20 iunie 1767 spune că Mitropolia are o moșie numită Vericicani din ținutul Sucevei : „Și neavînd Sfînta Mitropolie nici un folos de venitul acestii moșii, fiindu la locu depărtat...și găsindu pe...vistiernicul Toader Vîrnav ca să de alte acareturi...mai de mare preț și mai cu mult venit și folos...am făcut schimbătură dîndu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Crăciun. O să auzim pe toate drumurile, numai nemți și francezi urlând ce tare-i doare-n cot sau în fund, de problemele românilor, care vor să călătorească nestingheriți prin spațiul Shenghen. Mai ales „ăi ge-ai noștri”, tuciurii Made in România, ținutul Țăndărei și Ciorogârla”, tare ar mai dori ei, să poată să meargă nestingheriți la furat, prin toată Europa asta mare. Totuși zic și eu, așa ca omul care dorește cu orice preț dreptatea și pedepsirea vinovatului, nu este de ajuns
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu mirosul iodului purificator, păstrător fidel al gândurilor tale de mic faun, cu pătucul dintre ramuri unde veneau prietenii să ți se alăture ca într-un altar sacru, iar tu să-i umbrești cu veșnicia. Să te simți stăpâna unor ținuturi, oamenii să recunoască satul ca pe o moșie a bătrânilor plecați. Să oferi și altora din paradisul ce a fost cândva numai al vostru, și într-o clipă de durere să pierzi totul, să ții mîinile răsfirate și să simți
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
în apa oglinzii care zace de veacuri în sufletul meu? Cioburi de amintire Cioburi din amintire se oglindesc în mine, în liniștea amiezii. Sunt pe ulița satului și-mi îndrept pașii spre școală. Am câștigat statutul de înțelept al acestor ținuturi alături de preotul satului (un călugăr de aceeași vârstă cu mine și asistenta medicală, o fată mignonă, adeptă a sectei Martorii Lui Iehova). Suntem un triunghi destul de ciudat, deși vârsta ar trebuie să ne apropie.Cuvinte răzlețe, ca niște păsări eliberate
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de fâșii. O prezență insistentă îmi deschidea cu grijă ochii să o las să-mi intre în piept să-și bată ultima oară ritmul doar pentru câteva clipe. Era moș Caletcă, un fel de comis voiajor sau păpușar al acelor ținuturi. Olog, cu un trup împuținat de vremuri și suferință, colinda satele împărțind niște păpuși la fel de triste ca și el și o mulțime de păsărele din ghips cu pene multicolore, agățate pe câte o o bucată de elastic. În schimbul lor nu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și tinerețe, sfidând ochii răi ai morții. Zărim ceva în depărtare. Mă arunc în apă înainte de a mă îndemna femeia. Înot cu trupul parcă amorțit. Ajung în dreptul obiectului nedefinit. Era doar o pungă de plastic. Suntem doar noi în tot ținutul ăsta, pe malul apei. Noi și undeva în burta apei, înecatul... Se lasă mantia înserării și nu pot să o las singură. În câteva minute va sosi ultimul autobuz spre oraș. O rog să meargă și ea pentru că e noapte
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
neînțeleasă eră se auzea tot mai apăsat, mai cutremurător, contopinduse într-un nemaiauzit ecou, făcând ca Universul să crape în milioane de celule dispersate de un „bum” amețitor. Hăurile se căscau ca gurile știrbe, adânci și amenințătoare iar peste tot ținutul crepuscular se întrezărea, ca o geană timid deschisă din somnul omenirii, o rază sângerie trezită dintr-o nedeslușită sete de evadare. Celulele nășteau vieți și fiecare viață încerca o formă care să i se potrivească... Milioane de piei încercau să
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților, și El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta! 48. Apoi, împăratul a înălțat pe Daniel, și i-a dat daruri multe și bogate; i-a dat stăpînire peste tot ținutul Babilonului, și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. 49. Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mîna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Daniel, și i-a dat daruri multe și bogate; i-a dat stăpînire peste tot ținutul Babilonului, și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. 49. Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mîna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului. $3 1. Împăratul Nebucadnețar a făcut un chip de aur, înalt de șaizeci de coți și lat de șase coți. L-a ridicat în valea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
mîna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului. $3 1. Împăratul Nebucadnețar a făcut un chip de aur, înalt de șaizeci de coți și lat de șase coți. L-a ridicat în valea Dura, în ținutul Babilonului. 2. Împăratul Nebucadnețar a poruncit să cheme pe dregători, pe îngrijitori și pe cîrmuitori, pe judecătorii cei mari, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, și pe toate căpeteniile ținuturilor, ca să vină la sfințirea chipului, pe care-l înălțase împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
de șase coți. L-a ridicat în valea Dura, în ținutul Babilonului. 2. Împăratul Nebucadnețar a poruncit să cheme pe dregători, pe îngrijitori și pe cîrmuitori, pe judecătorii cei mari, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, și pe toate căpeteniile ținuturilor, ca să vină la sfințirea chipului, pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. 3. Atunci dregătorii, îngrijitorii și cîrmuitorii, judecătorii cei mari, vistiernicii, legiuitorii, judecătorii, și toate căpeteniile ținuturilor, s-au strîns la sfințirea chipului pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
judecătorii cei mari, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, și pe toate căpeteniile ținuturilor, ca să vină la sfințirea chipului, pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. 3. Atunci dregătorii, îngrijitorii și cîrmuitorii, judecătorii cei mari, vistiernicii, legiuitorii, judecătorii, și toate căpeteniile ținuturilor, s-au strîns la sfințirea chipului pe care-l înălțase împăratul Nebucadnețar. S-au așezat înaintea chipului pe care-l înălțase Nebucadnețar. 4. Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
se închine chipului de aur, 11. și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12. Dar, sunt niște Iudei, cărora le-ai dat în grijă treburile ținutului Babilonului, și anume Șadrac, Meșac și Abed-Nego, oameni care nu țin seama deloc de tine, împărate. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi, și nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălțat tu!" 13. Atunci Nebucadnețar, mîniat și plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
făcut bucăți, și casa lui va fi prefăcută într-un morman de murdării, pentru că nu este nici un alt dumnezeu, care să poată izbăvi ca El." 30. După aceea, împăratul a înălțat pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego la mare cinste, în ținutul Babilonului. $4 1. "Nebucadnețar, împăratul, către toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, care locuiesc pe tot pămîntul: "Să aveți multă pace! 2. Am găsit cu cale să fac cunoscute semnele și minunile, pe care le-a făcut Dumnezeul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
8 1. În anul al treilea al domniei împăratului Belșațar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afară de cea pe care o avusesem mai înainte. 2. Cînd am avut vedenia aceasta, mi s-a părut că eram la capitala Susa, în ținutul Elam; și în timpul vedeniei mele, mă aflam lîngă rîul Ulai. 3. Am ridicat ochii, m-am uitat, și iată că într-un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
dar vor fi nimicite, împreună cu o căpetenie a legămîntului. 23. După ce se vor uni cu el, el va întrebuința o viclenie; va porni, și va birui cu puțină lume. 24. Va intra pe neașteptate, în locurile cele mai roditoare ale ținutului; va face ce nu făcuseră nici părinții lui, nici părinții părinților lui: va împărți prada, jafurile și bogățiile; va urzi la planuri împotriva cetățuilor, și aceasta va ținea o vreme. 25. Apoi, va porni în fruntea unei mari oștiri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care au mai fost cei cu dare de mână și din multul sau puținul lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcut și o biserică - l-a chemat pe acesta în fața Divanului, pe motiv că moșia Cecanii aduce mai mult venit decât dugheana cu pivniță... Atunci Sandul - ca să scape de judecată - a dăruit Mitropoliei trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]