9,323 matches
-
141. footnote> În acest context, autorul vorbește despre practicile de contabilitate creativă, așa cum sunt ele descrise de autorii străini, precum și despre riscurile contabilității creative, și constată că prin aceste riscuri pe care le incumbă, contabilitatea creativă nu face decât să accentueze criza contabilă contemporană. Astfel, autorul atrăgea atenția asupra faptului că în România sunt necesare schimbări de ansamblu cum ar fi: „orientarea contabilității românești către o concepție dinamică”, „orientarea spre managementul întreprinderii”, dar mai ales este necesară perfecționarea referențialului contabil prin
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Existența lor în sine nu constituie o premisă a contabilității creative, ci faptul că ele sunt folosite de așa natură încât să se manipuleze situațiile financiare, profitându-se de gradele de libertate pe care legile le îngăduie. Criza economică a accentuat fenomenele de contabilitate creativă și, atât în România, cât și la nivel mondial, s-a constatat o tendință tot mai mare a firmelor de a se folosi de lacunele care există în reglementări. Așa cum spuneam, practicile de contabilitate creativă au
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
mai important decât ca elevii să înțeleagă rațiunile unei norme și să aibă sentimentul că este „opera”lor? Cu cât ne înălțăm „mai sus” în ceea ce privește convenirea criteriilor de reușită - altfel spus, cu cât ne „îndepărtăm” de elevi -, cu atât se accentuează funcția normativă a evaluării. E nevoie de un echilibru între cele două tendințe și de o concretizare a acelor dimensiuni care să favorizeze progresul și accelerarea dezvoltării intelectuale și spirituale a educaților. Temă de reflecție În ce circumstanțe, la ce
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
punându-l pe baze preponderent calitative); - modelul evaluării iluminative (care întemeiază procesul de evaluare pe caracteristici exclusiv calitative, precum: naturalistică, euristică, interpretativă, individualizatoare etc.); - modelul evaluării naturalistice (ce oferă o abordare holistică a obiectivelor și subproceselor programului de evaluare și accentuează, explicându-le, efectele și semnificațiile procesului); - modelul evaluării calitative (care dezvoltă o cunoaștere reflexivă privind contextele situației educaționale, urmărind parcursul în patru etape: observație, descriere, interpretare, estimare - engl. appraisal). Strategiile sau formele de evaluare îngăduie o anumită clasificare, dacă plecăm
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de cele utilizate la școală, precum și la forme de comunicare mai complexe. Tematica și sursele de informare recomandate trebuie să sensibilizeze elevul și să stimuleze interesul său pentru domeniul abordat. Portofoliul nu-și atinge scopul dacă tematica are un grad accentuat de generalitate, iar elevul este înlocuit de familie pentru realizarea activităților. Există mai multe niveluri de analiză a portofoliului: - fiecare element în parte, utilizând metodele obișnuite de evaluare; - nivelul de competență al elevului, prin raportarea produselor realizate la scopul propus
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
au fost modificate prin adăugarea vizualizării și imageriei (Stanton, 1979, 1989Ă. Experiența abilității are de asemenea rezultate excelente în întărirea eului (Gardner, 1976; Diamond, 1981Ă. Pot fi de asemenea utilizate tehnicile destinate eliminării gândurilor și sentimentelor anxietante precum și acelea care „accentuează ceea ce este pozitiv” prin accesarea abilităților din trecut și a succeselor, ca de exemplu vizualizarea hipnotică a eliminării anxietăților și problemelor zilnice prin aruncarea lor într-un coș de gunoi imaginar (Phillips și Frederick, 1995, p.84Ă. O prefață excelentă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... 5 O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. În secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: hard-disk-ul informatic. În orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate să fie evaluate și în condiții de muncă reale pentru a putea fi realizate recomandări concrete și pertinente specialiștilor din resurse umane. În ansamblu, această cercetare accentuează ideea că este necesară introducerea anumitor caracteristici de personalitate în bateriile de teste de selecție pentru funcții sau situații în care performanța depinde de adaptabilitate. Bibliografie Barrick, M.R.; Mount, M.K.; Strauss, J.P. (1993), „Conscientiousness and performance of sales representatives: Test
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
than that of Parent or Child ones, as a consequence at individual level of relational model between state and citizen. Key words: public employee, ego state, transaction, anxiety. 1. Argument Activitatea funcționarilor publici din România suscită un interes tot mai accentuat pe diverse planuri din cauza nevoii de democratizare a relațiilor dintre cetățean și stat, a cărui interfață este tocmai funcționarul. Pentru a fi posibilă îmbunătățirea sensibilă a prestației angajaților din serviciile cu publicul, se impune cunoașterea cât mai completă a universului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
poate să nu stimuleze cererea de proiecte. Ce tip de antreprenor va dezvolta un proiect de tip EQUAL? Ce tip de lider poate promova proiecte de tip participativ în cadrul programului LEADER +? Pentru a se evita riscul ca fondurile europene să accentueze exagerat decalajele intersau intracomunitare, comunale, județene sau regionale (așa cum s-a întâmplat în unele țări din Uniunea Europeană), sunt necesare răspunsuri la astfel de întrebări, dar și o anticipare a reacțiilor comunităților locale la un program de finanțare sau altul și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiecte de mică infrastructură rurală, iar cei care nu s-au referit exclusiv la dimensiunea managerială au fost persoanele dintre proiectele mai noi, adresate comunităților miniere). În cel de-al doilea focus grup, din cei 13 participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ar consta în: a privi pe termen lung, a problematiza politicile și regulile existente, a te întreba dacă planurile și obiectivele propuse sunt adecvate, a verifica obiectivele relativ la conținutul realității, a te uita la lucruri neplanificate, cauze și asumpții, a accentua scopul proiectului, a efectua rapoarte în termeni de informații nou dobândite (R. Nollan, 2002). Argumente de acest tip sunt invocate în contexte social-politice și/sau economice foarte diferite; vezi, de pildă, G. Perret (2003) sau J. Pearce (2003). Model conceput
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În prezentarea ciclului proiectelor, principalele organisme care finanțează programe și proiecte de dezvoltare comunitară - Banca Mondială (Project Cycle, 2006), respectiv Comisia Europeană (Aid Delivery Methods, 2004) - plasează procesul de evaluare a rezultatelor unui proiect la sfârșitul perioadei de implementare și accentuează asupra necesității unui proces obiectiv, realizat de evaluatori externi. Pe de altă parte însă, ambii finanțatori derulează activități de evaluare și pe parcursul implementării unui proiect, în special la mijlocul perioadei de implementare. Potrivit documentului elaborat de Comisia Europeană, de exemplu, în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ca, de exemplu, în acele împrejurări când, fiind într-o puternică stare de depresie, sau de anxietate, persoana este „înclinată” să intre mai ușor în conflict cu semenii, să interpreteze diferitele situații concrete ca fiind frustrante. Frustrația, de asemenea, poate accentua sau genera conflictul cu semenii, mai ales atunci când starea de frustrație este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, ne justificată, a intenției răuvoitoare. Un bolnav de inimă, de exemplu, aflat în vizită la una din cunoștințele sale, poate interpreta invitația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rolului determinant al copilăriei, cu cunoscutele ei faze libidinale, - „revizioniștii”, mai întâi (ex. H. Hartmann, A. Kardiner, Anna Freud, K.A. Meninger, D. Papaport, F. Alexander), dar mai ales „reformiștii”, au respins teza rolului instinctelor filogenetice, a structurilor mentale înnăscute, accentuând importanța relațiilor interumane (H.S. Sullivan), a „nevoilor” morale și religioase (F. Fromm), sau rolul activității și influențelor sociale și culturale (K. Horney). Datorită în special „reformiștilor”, „freudismul” va evolua - spune V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
formă este caracteristică îndeosebi vârstei copilăriei când mica ființă umană constată cu durere — spune A. Adler — cât de puțin pregătită este, în comparație cu adulții, să răspundă adecvat cerințelor complexe ale mediului social. Acest sentiment al inferiorității proprii al copilului poate fi accentuat de o constituție fizică anormală (ex. debilitate accentuată, infirmități, boli congenitale etc.), de o situație economică și socială precară a familiei în care copilul trăiește, de o educație deficitară primită de copil etc. Depășirea „sentimentului de inferioritate” se realizează frecvent
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a produs-o, prin abaterea sa, părinților săi. În funcție, desigur, și de gradul de sensibilitate și particularitățile temperamentale ale acestui copil, dacă părinții respectivi nu vor căuta să-l înțeleagă, să și-l apropie, ci, dimpotrivă, îl vor brusca accentuându-i, în felul acesta, impresia de vinovăție pe care el și-a format-o, va rezulta un comportament aberant din partea copilului respectiv, concretizat fie dintr-o reacție de retragere exagerată în sine (de izolare de părinți, în ochii cărora nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de unele licăriri metalice, de coloana fugarilor, În special de un chip de femeie cu trăsături africane - ochi mari, linia fermă a frunții și bărbiei, degetele care Încercau să-i acopere privirea - din prim-plan, În tonuri calde, care Îi accentuau apropierea. Dar nimeni nu pune ce n-are, credea Faulques. Pictura, ca și fotografia, iubirea ori conversația semănau cu odăile de hotel bombardate, cu geamuri sparte, jefuite de tot ce avuseseră, pe care nu le mai puteai mobila decât cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o proprietate privată, a spus sec. Necunoscutul a Încuviințat, flegmatic. Continua să-l privească atent de la zece-doisprezece pași. Era corpolent, de statură mijlocie. Avea părul lung, de culoarea paiului. Purta ochelari. - Dumneata ești fotograful? Senzația de stinghereală i s-a accentuat. Individul spusese „fotograf”, nu „pictor”. Vorba făcea aluzie la o viață anterioară, și asta nu-i plăcea lui Faulques. Cu atât mai puțin venind din gura unui străin. Viața aceea n-avea nici În clin, nici În mânecă, nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aduc aminte. Celălalt zâmbea pe jumătate, Încurajator. - Străduiește-te, domnule. Din poza aia ai scos bani, și a arătat către turn cu un gest scurt. Poate că i-l datorezi ei. - Ăsta nu-i mare lucru. Zâmbetul celuilalt s-a accentuat. În stânga gurii Îi lipsea un dinte: premolarul de sus. Nici restul nu păreau În stare prea bună. - Depinde de punctul de vedere. Pentru unii chiar este. Vorbea cam rigid, formal. Părea că-și scotea vorbele și frazele dintr-un manual
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lavă - ca un sânge gros - al vulcanului În erupție. Vulcanul. Straturi geologice, geometria pământului. Balistica și pirotehnia unui gen diferit, poate, dar nimic străin de fotografia luptei de noapte. Cézanne văzuse limpede, a gândit Faulques. Nu doar faptul că verdele accentua zâmbetul ori că ocrul nuanța o umbră, ci, mai ales, forma de a privi În adâncurile acestei teme. Structura. A luat felinărașul și l-a apropiat de zid, observând asemănările deliberate dintre orașul care ardea pe deal și vulcanul roșiatic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
s-a pus pe pictat. Ecoul discuției cu Ivo Markovic conferea nuanțe noi peisajului circular care Îl Înconjura. Pe Îndelete, cu cea mai mare grijă, pictorul de război a aplicat gri payne neamestecat pentru coloana de fum și cenușă, apoi, accentuând baza cerului cu albastru cobalt mixat cu alb, a uitat de precauții și a marcat focul și oroarea cu tușe viguroase, aproape brutale, de lac stacojiu și alb, portocaliu de cadmiu și cinabru. Vulcanul Își sângera lava până la marginea câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picioare, tot cu ochii la Hector și Andromaca. A stat așa câteva clipe, apoi s-a apropiat de masă, a pregătit penelurile și vopselele și a Început să lucreze la acea parte a frescei. A mers de la Întunecos la luminos, accentuând lumina naturală care venea de la ușa deschisă - soarele intra acum pe ea, luminând interiorul turnului de la intensul dreptunghi auriu care se târa lent pe dușumea - pe lumina picturală, roșiatică, Îndepărtată, a vulcanului În erupție situat mai la stânga, de cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
parte și pe câmpul de luptă unde cavalerii se Înfruntau În lănci ori așteptau clipa intrării În luptă. Între aceste două lumini, În fund și sus, În culori răcite cu straturi de albastru și cenușiu și cu voalări albicioase care accentuau efectul de distanță, se Înălțau turnurile din sticlă și oțel ale orașului modern, noua Troie În fața căreia, În prim-plan, cu imagini de dimensiuni reale, fiul lui Priam și soția sa Își luau rămas-bun. Și pe tine, udă de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a ales altul mai lat și, amestecând vopselele direct pe perete, a trecut iar peste chipul lui Hector, aplicând alb și albastru peste siena, ca să Întărească racursiul din partea inferioară, după ce sfârșise de Întunecat umbra chiverei pe gât și pe ceafă. Accentua astfel aerul de duritate stoică al războinicului, tonurile lui reci În fața acelora calde, armonios gradate, ale trupului și chipului femeii, gestul resemnat, rigid aproape până la caricatura militară, al bărbatului supus regulamentelor. Păi, a șoptit iar pictorul de război, eu zic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]