96,467 matches
-
nume ce duc după ele adjectivul "român". Un semnal, în acest sens, îl putem semnala și prin ceea ce au făcut cei de la Universitatea din Calabria, avînd în vedere Italia care, paradoxal, va fi prima țară din U.E. ce ne va accepta în totalitate, cît și celelalte universități din Roma, Pisa, Florența sau Padova, unde Limba și Literatura română au devenit obiecte de studiu intens. Și poate n-o să ne mai fie rușine să fim "oameni" ai acestor locuri, așa cum a afirmat
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
mai propriu, mai personal, cu mai multă importanță, încetând de a mai fi doar firul de nisip din grămada colectivității, iar societatea - societatea africană din perioada colonială - a început să se obișnuiască cu această nouă ipostază, încet, încet, s-o accepte și, pînă la urmă, chiar s-o cultive." Drept consecință, "africanul s-a putut înfățișa și a putut fi receptat și ca personaj literar, ca erou de roman". în prezentarea romanului negro-african, Constantin Carbarău apelează la lucrările unor prestigioși exegeți
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
și mai de aproape, ar trebui să ne speriem nu numai de ceea ce se petrece zi de zi sub ochii noștri, ci mai ales de cele ce ar putea să ne aștepte în anii ce vor veni dacă nu vom accepta realitatea cu luciditate și cu disperarea necesară. Ar fi timpul să ținem seama și de felul în care suntem priviți de alții. De fapt, cu cine ne mai înțelegem? Mai avem, oare, vreun prieten? Căci nici măcar Marea Neagră nu mai dă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
Ioan Pop La 1 ianuarie 2007, România fu acceptată ca membru "cu drepturi depline" al Uniunii Europene, prilej de euforie națională care, vreme de aproape un an, ținu loc de veritabilă pregătire pentru intrarea demnă și onorabilă în acest superstat pe cât de tare în principii, pe atât de slab
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
dezastrul pe care l-a reprezentat comunismul pentru România au intrat în panică (unii dintre ei au și stat ascunși în sate sau s-au refugiat în străinătate), ceea ce dovedește că aveau sentimentul vinovăției și, într-un fel, ar fi acceptat să fie judecați. În scurtă vreme, constatând că nu se întâmplă nimic, au revenit în spațiul vieții publice, ca politicieni sau oameni de afaceri, au distrus documentele care puteau fi folosite împotriva lor, au constituit rețele de sprijin reciproc, au
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
de îngrijorare privind drumul greșit spre care se îndreaptă dacă nu umanitatea, măcar societatea în care trăiesc a fost când - exemplul e banal - din școlile de șoferi s-au scos așa-numitele "ore de mecanică". În acel moment, șoferii au acceptat să fie simpli musafiri în propriile mașini. Când dispare interesul pentru ceea ce se află dincolo de aparențe, lucrurile se deteriorează galopant. Probabil că din punctul de vedere al industriei automobilelor apariția rețelelor de ateliere de reparații era o necesitate. Din punctul
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
Barbu Cioculescu A părăsi locul de baștină, vatra nașterii, în care nu se mai poate să stai, acceptând amărăciunea despărțirii, încercările exilului, când, pe deasupra plecarea însăși se consideră o crimă - iată o decizie de cel mai înalt risc. Cu atât mai vârtos când plecarea este o fugă sub nasul unei autorități pentru care vigilența e cuvântul de ordine
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
întregi. Îl priveam prin 1987 pe Mălaimare cu gura căscată. Dar știam prea puțin despre Jacques Lecoq sau Marcel Marceau. Implicit, înțelegeam prea puțin din performanța lui, din circuitul spiritual căreia îi aparținea. După douzeci de ani, Mihai Mălaimare a acceptat să revină pe aceeași scenă. Să închidă un cerc. Și să deschidă altul. După douăzeci de ani, după alte și alte experiențe umane și profesionale, după transformări firești ale trupului, ale minții, după trasee cu împliniri și dezamăgiri, Mihai Mălaimare
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
apărut și criticului: atomizat și derutant. Nu dă certificate de genialitate, dar nici nu face cuiva reproșuri grave. Toți scriitorii și toate cărțile sunt în egală măsură îndreptățiți sau îndreptățite să existe. Cu duhul blândeții, criticul îi înțelege și îi acceptă pe toți. Efectul e de oarecare uniformizare, nu tocmai propice pentru a da un relief al valorilor, dar parcă nici nu ar fi acesta scopul. Irina Petraș are entuziasmul și generozitatea lecturii. Personalitatea ei se manifestă în capacitatea de a
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
viziune despre teatru, înțeles ca spațiu al dialogului cu morții, ca spațiu susceptibil să-i primească în el pe morții care se întorc printre cei vii, să se confrunte cu întruparea lor în materialitatea vădită a scenei, altfel spus să accepte provocarea de a-i reprezenta. Căci "proba" reprezentării fantomei ca figură prin excelență a apariției unui invizibil în vizibilul scenei privește în mod direct esența teatrului, vizând deopotrivă statutul realității înfățișate pe scenă și statutul actorului. La baza proiectului meu
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
cu ochii mei cel puțin două cazuri de oameni morți pe un bulevard faimos al Capitalei, doborâți de caniculă, și alți oameni, la fel de români ca și bietele victime, trecând nepăsători pe lângă ei. E o dezinvoltură care ne-a făcut să acceptăm să fim batjocoriți decenii în șir de-o bandă de analfabeți plini de cruzime, care-și spuneau comuniști. Și tot ea ne face astăzi să avem reacții anemice în fața unei bande la fel de ticăloase, de escroci și hoți puși pe căpătuială
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
voturile la alegeri celor mai ticăloși dintre politicieni și să pretindă "discriminări pozitive". Așa că degeaba ne indignăm acum că lumea civilizată vede în orice român un nomad cu potențial de infractor. Pentru că asta suntem. Mult prea mulți dintre noi am acceptat să decădem până la acest nivel, autoghetoizându-ne, cu eterna speranță românească a căderii perei mălăiețe în gurile nătăflețe. Perele au căzut cât au căzut, deși, iată, de câteva luni, ele au din ce în ce mai des forma unor sticle incendiare.
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
mărturisirii respective, Z. Ornea a procedat la o verificare a informației, "cercetșîndț atent în 1971 și în 1986, colecția Evenimentului" (de la înființarea ziarului, la 1 februarie 1893, pînă în august 1893), dar rezultatul fiind negativ, a conchis: "Rămîne, așadar, să acceptăm precizarea lui Stere din mărturisirile citate mai sus." 7. Negreșit, în alte circumstanțe, meticulosul cercetător nu s-ar fi mărginit la "colecția Evenimentului". De data aceasta a făcut-o în virtutea unor "rezerve" pe care C. Stere le-ar fi avut
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
de Medicină, unde "a înregistrat izbînzi strălucite". Dar la Paris întîlnește un fost tovarăș, Handelsmann, zis Bronislawski, cunoscut între "siberieni" drept cel care a trădat grupul "Proletariatul". Juriul, instituit - la cererea prezumtivului vinovat - din emigranți polonezi de toate culorile și acceptat de Sawicki, hotărăște imposibilitatea de a da un verdict, în absența dovezilor, rămase în posesia autorităților țariste. Handelsmann-Bronislawski triumfă astfel, putînd invoca drept motiv real al acuzațiilor ce i se aduc ura personală sau/și antisemitismul. Pentru a înlătura acest
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
a lumii computerizate din România și din sud-estul Europei supraviețuieste din software Microsoft piratat. Deși pirateria ar putea diminua controlul monopolurilor corporatiste, există mereu amenințarea de a fi descoperit și amendat; de asemenea, pirateria nu contribuie la schimbarea mentalității care acceptă restricțiile aduse libertății ca norme și standarde șsic!ț. O alternativă reală la monopolul Microsoft nu este furtul prin utilizarea fără licență a software-ului, ci alegerea unor sisteme de operare și software care nu îți impun alternativa de a
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
preferențială și coruptă, a patrimoniului economic etatizat. Renunțarea brutală la "întreprinderile socialiste", sub presiunea economiei occidentale, a disponibilizat o imensă cantitate de forță de muncă ieftină care, din lipsa cererii pe piața internă, s-a orientat spre piețele muncii occidentale, acceptând orice condiții salariale. U.E. a realizat târziu necesitatea reglementării acestei abundențe de oferte ce dinamizau producția proprie asigurând creșterea economică, dar ridicau o multitudine de probleme de protecție socială, asigurarea muncii, satisfacerea necesităților de loisir etc. Spaima de "instalatorul polonez
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
inter-etnice din comunitățile Uniunii. Majoritarii îi percep pe migranți drept "corpuri străine" în colectivitățile lor unitare, iar aceștia se simt disprețuiți și dominați de comunități ce doar îi folosesc. Consiliul U.E. ar fi trebuit să caute soluții de integrare armonioasă acceptate de ambele părți ale ecuației. Efectele cazului Mailat, criminalul rom de cetățenie română din Italia se explică în mare prin aceste situații. Reacția dură a politicienilor (și cetățenilor) italieni față de românii aflați la muncă în peninsulă nu se datorează însă
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
gîndirea. Drama este că, dacă gîndirea e amprentată de limbă, atunci fiecare popor gîndește în alt fel. Ba mai mult, dacă un om părăsește o limbă în favoarea alteia, gîndirea i se va modifica. Ipoteza, să recunoaștem, e problematică. Căci, dacă acceptăm că imaginația este facultatea primordială a gîndirii, cu alte cuvinte că a gîndi înseamnă a asocia imagini și nu a înlănțui cuvinte, atunci putem admite că există o gîndire care să fie desprinsă de matricea lexicală a limbii. Nuanțele și
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
În acest caz, traducerile țintesc doar crusta exterioară a hainelor lingvistice pe care le îmbracă intuițiile, dar nu privesc intuițiile. Toți avem aceleași intuiții indiferent de limba în care trăim, în schimb exprimările noastre poate fi radicale diferite. Dacă nu acceptăm această idee, atunci suntem siliți să admitem că există o amprentă etnică a gîndirii. Cîte limbi, atîtea moduri de gîndire. În acest caz, traducerile sînt zadarnice, fiecare tălmăcire echivalînd cu saltul dintr-o dimensiune a universului în alta. Limbile nu
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
fariseim și aroganță. Dacă mai au memorie, autorii comunicatului Patriarhiei ar trebui să știe că absolut toți românii (mai puțin securiștii și activiștii) au trăit într-un "context extrem de ostil". Dar unii l-au traversat cu demnitate, iar alții au acceptat să se înrudească cu Cel Necurat pentru a-și apăra meschina poziție socială. Marea majoritate a celor din fruntea Patriarhiei sunt oameni în jur de cincizeci de ani. Prima maturitate i-a prins, prin urmare - în afara celor care predau pe la
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
prin strategii care amintesc de formulele de intimidare ale Securității, să se sustragă acestui control - care, finalmente, nu este al CNSAS-ului, ci al fiecăruia dintre cetățenii români - trebuie să se aștepte la replici virulente din partea celor care n-au acceptat nici un fel de dialog cu instrumentele Diavolului comunist. Pretind ca, în numele salvării unor reputații oricum dubioase, să nu li se ia preoților români dreptul cerut de către ei enoriașilor: dreptul la mărturisire. Abia apoi poate urma iertarea.
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
e cu totul altceva decât idioțeniile spuse de profesorii și conferențiarii ajunși în aceste poziții prin magie politică. Dacă vrem altceva, și anume, să fim europeni competitivi, atunci e limpede că actualul sistem de învățământ trebuie schimbat. Dacă nu vom accepta că profesorul e un membru de elită al comunității, dacă respectul pentru notă, catalog și prezență vor fi considerate valori "învechite", discuția se poate opri aici. Nu cred că soluția e reintroducerea pedepsei corporale în școli - așa cum se cere tot
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
în accepția prea largă de contestare. Or disidență înseamnă contestare din interior. Și mai precis: contestarea din interior a unor norme de conduită oficial instituite. Scriitorii disidenți sunt așadar aceia care, la un moment dat, contestă ceva ce până atunci acceptaseră, intră în dezacord cu linia oficializată a grupului din care fac parte. Un dezacord exprimat public, bineînțeles, și nu în convorbiri particulare sau în pagini tăinuite de jurnal. Toți cei patru scriitori pomeniți mai sus ilustrează această categorie a contestatarilor
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
dar sunt comentatori, mai vechi sau mai noi, care nu fac un minim efort pentru a înțelege și ceea ce nu le convine. Ceea ce le răstoarnă sau le amendează tezele. Pe lângă detaliul savuros că tocmai unii dintre apostolii corectitudinii politice nu acceptă în ruptul capului că și preopinentul ar putea avea o fărâmă de dreptate, remarc un solipsism care trădează mai degrabă nesiguranța decât încrederea în sine. Cine pune bază pe propriile opinii și judecăți de valoare, pe scara de valori edificată
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
poate înregistra în mod corect, fără caricări și minimalizări, pentru că măcar unele dintre ele îi vor fi de folos. Îl pot ajuta ori nuanța. Pretindem că înțelegem totul literar, că laudele și obiecțiile noastre sunt întotdeauna întemeiate - și nu putem accepta, din partea altor critici, o rezervă, un contraargument, un punct de vedere diferit? Ceea ce mi se pare cu totul remarcabil în cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un punct fix, desfăcându-și și
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]