6,925 matches
-
donatorul și primitorul au structuri diferite ale allelelor proteinelor respective. Sunt recunoscute de limfocitele T numai în asociație cu antigenele HMC, mecanism cunoscut sub denumirea de „recunoaștere asociată”. Asocierea cu antigenele majore din clasa I-a va fi urmată de activarea limfocitelor T citotoxice (Tc) care prezintă pe suprafața lor antigenul CD-8, în timp ce asocierea cu antigenele HMC din clasa a II-a activează limfocitele T helper (TH) care au pe suprafața lor antigenul CD-4. Răspunsul imun umoral specific apărut prin intervenția
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
specifici), împotriva antigenelor donatorului. Acești anticorpi, apăruți în urma unei imunizări anterioare (transfuzii, transplante, naștere), pot fi decelați printr-un test de compatibilitate directă în prezența complementului între celulele donatorului și serul primitorului. Datorită fixării anticorpilor la nivelul celulelor endoteliului vascular, activării complementului, sistemului kininelor și declanșării "cascadei" coagulării se produc leziuni endoteliale și tromboze care vor afecta microcirculația grefonului. 2. Respingerea acută este observată după o perioadă de timp variabilă (zile, săptămâni) în care funcția grefei a fost normală și este
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de biopsie arată infiltrat limfocitar sau eozinofilic important, leziuni endoteliale cu infiltrat inflamator dispus perivascular, tromboze în microcirculație sau necroză. La început limfocitele T aderă la celula non-self și interacționează cu antigenele de histocompatibilitate majore sau cu cele minore. Prin activarea limfocitelor sunt sintetizate limfokine, din care cele cu rol de stimulare a macrofagelor (MAF, MIF, MCF) vor determina prin activarea acestor celule sinteza de citokine. Interleukina-1 (IL-1) activează limfocitele TH prin fixare pe receptorii acestora și declanșează sinteza de interleukină-2
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
La început limfocitele T aderă la celula non-self și interacționează cu antigenele de histocompatibilitate majore sau cu cele minore. Prin activarea limfocitelor sunt sintetizate limfokine, din care cele cu rol de stimulare a macrofagelor (MAF, MIF, MCF) vor determina prin activarea acestor celule sinteza de citokine. Interleukina-1 (IL-1) activează limfocitele TH prin fixare pe receptorii acestora și declanșează sinteza de interleukină-2 (IL-2) care stimulează proliferarea și maturarea celulelor T. Datorită unui mecanism de feed-back pozitiv apar noi receptori pentru IL-2 pe
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
activează limfocitele TH prin fixare pe receptorii acestora și declanșează sinteza de interleukină-2 (IL-2) care stimulează proliferarea și maturarea celulelor T. Datorită unui mecanism de feed-back pozitiv apar noi receptori pentru IL-2 pe celulele TH amplificând răspunsul acestora și determinând activarea și proliferarea celulelor TC care vor distruge celulele care au pe suprafața lor antigenul specific împotriva căruia au fost orientate. Sunt de asemenea secretate și limfokine care acționează asupra limfocitelor B determinând proliferarea și diferențierea acestora, precum și sinteza de anticorpi
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
cursul unor probe sportive, etc. (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Jeanneret et al., 2007, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). • Pompa musculară Descrisă pentru prima dată de Richard Lower în 1670 (Bergan, Pascarella, 2007) pompa musculară intervine în activarea circulației venoase profunde a gambei și apare în urma contracției musculaturii locale la mers, având un rol esențial în întoarcerea venoasă. S-a stabilit că în mers debitul sanguin în venele profunde ale gambei crește de 20-30 de ori deoarece contracția
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rezistenței și diminuarea permeabilității capilare. Oligomerii procianidolici (Endothelon) protejează proteinele fibrilare de degradarea enzimatică, crescând rezistența peretelui și scăzând permeabilitatea capilară. Agenții hemoreologici Pentoxifilinul are efect de creștere a deformabilității hematiilor, ceea ce imbunătățește fluxul în microcirculație, reduce adezivitatea leucocitelor, inhibă activarea neutrofilelor mediată de citokine și reduce eliberarea de radicali liberi produsă în timpul degranulării neutrofilelor. Pentoxifilinul este utilizat ca un adjuvant în tratamentul ucerelor venoase crescând rata de vindecare și ameliorează simptomatologia clinică. Acidul acetil salicilic în doză de 200-400 mg
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rata de vindecare și ameliorează simptomatologia clinică. Acidul acetil salicilic în doză de 200-400 mg/zi duce și el la creșterea ratei de vindecare printr-un mecanism necunoscut. Prostaglandina E1 are efecte multiple care ar influența favorabil microcirculația prin reducerea activării leucocitelor, inhibarea agregării plachetare și inhibarea vasodilatației vaselor mici. Crește rata de vindecare a ulcerelor venoase și ameliorează simptomatologia. Mulți agenți farmacologici au fost utilizați local în tratamentul ulcerelor venoase, în această categorie intrând antibiotiotice topice, pudre sicative, agenți enzimatici
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului endotelial. Mecanismul exact al îngroșării intimei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din teritorii venoase diferite, iar comparația între cele două stadii - varice simple (sublotul 1), varice complicate (sublotul 2) a confirmat evoluția graduală a leziunilor, dinamica lor fiind în corespondență directă cu tabloul clinic. În boala varicoasă, leziunile endoteliale, caracterizate prin activare, degenerare și descuamare, expun componentele peretelui și accelerează evoluția modificărilor morfologice ale celorlalte componente. Pentru țesutul muscular neted al tunicii medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din pereții venelor varioase este însă un subiect cu multe necunoscute. Studiile orientate asupra modificărilor tisulare, celulare și moleculare ale peretelui venos au condus, recent, la formularea teoriei etiopatogenice moderne, imun-inflamatorii, a bolii varicoase, care pune accent pe mecanismul de activare a leucocitelor, afectarea funcției fibroblastelor și transformările calitative și cantitative ale matricii extracelulare (Bergan, Pascarella, 2007, Bergan, 2007). În acest context, obiectivul studiului imunohistochimic a fost reprezentat de analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale și celulare din structura peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
între diferite teritorii afectate. În mod concret, analiza calitativă și cantitativă a vizat: profilul structural și histoarhitectonic (de distribuție) al componentelor matriceale fibrilare, relevat prin intermediul colagenului I, III, IV și lamininei; profilul microvascularizației, relevat prin intermediul markerilor endoteliali (CD31) și de activare endotelială (VEGF, NOS); procesul de remodelare, relevat prin intermediul metaloproteinazelor matriceale (MMP2, MMP9) și a inhibitorilor specifici acestora (TIMP1); procesul apoptotic, relevat prin intermediul Bax; profilul histoarhitectonic (de distribuție) al mastocitelor - relevat prin intermediul triptazei mastocitare; profilul celular și histoarhitectonic (de distribuție) al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost utilizați în contextul studiilor de morfologie dedicate bolii varicoase. În venele varicoase, intervenția VEGF (eng. Vascular Endothelial Growth Factor - factorul de creștere endotelial vascular) și a NOS (eng. Nitric Oxide Synthase - sintaza oxidului nitric), prin prisma mecanismului de activare care poate determina angiogeneză de novo, a fost investigată exclusiv prin determinări ale nivelelor plasmatice (Hollingsworth et al., 2001, Howlader et al., 2004), și nu prin studii imunohistochimice. Pornind de la numărul limitat de cercetări asupra microvascularizației peretelui venos în boala
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 1999). Familia VEGF (Shinkaruk et al., 2003) include 5 molecule distincte cu structură de glicoproteină homodimerică: VEGF-A, -B, -C, -D, și PLGD, alături de receptorii tirozin-kinazici specifici: VEGFR 1, R2 și R3 efectul biologic al VEGF fiind mediat prin activarea acestor receptori, localizați la nivel endotelial (de Vries et al., 1992). Expresia VEGF și a receptorilor se corelează cu extinderea neovascularizației și, implicit, cu microdensitatea vasculară. Compararea transcripției genice în vene normale versus vene varicoase indică creștere transcripțională a VEGF
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
semnalate diferențe marcate și în raport cu prezența VEGF în cele două subloturi. Pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice, pe foarte puține elemente vasculare din peretele venelor simple, în contrast cu pozitivitatea intensă și extinsă a reacției în venele complicate indică, în mod cert, că activarea endotelială care se reflectă în proliferare vasculară se instalează în paralel cu progresia celorlaltor leziuni morfologice care caracterizează etapele evolutive ale bolii varicoase. Modificările morfologice semnificative ale microcirculației în venele varicoase, inclusiv cele trombozate, aduc în discuție implicarea lor în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase exprimând ambele MMPs la nivelul celulelor endoteliale, celulelor musculare netede și fibroblastelor, dar reacția endotelială la nivelul microvaselor adventiceale, în venele normale, fiind mai puternică, sub raport calitativ și cantitativ. Activatorii plasminogenului par a juca un rol important în activarea MMPs, ceea ce duce la fibroză la nivelul peretelui venos și formarea dilataților varicoase; aceste date necesită însă studii suplimentare pentru confirmare (Shireman et al., 1996, Badier Commander et al., 2000, Kosugi et al., 2003). Studii asupra stadiilor avansate ale bolii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
normală în dezvoltare, morfogeneză și homeostazia tisulară. În condițiile unor deficiențe de reglare, care determină perturbarea mecanismului de reparare al ADN-ului și modificarea ciclului celular, apoptoza contribuie la instalarea unor condiții patologice. Apoptoza este un fenomen multifactorial, produs prin activarea specifică a unei familii de proteinaze cisteinice intracelulare numite caspaze (Alnemri et al., 1996). Procesul apoptotic se poate realiza prin două căi diferite. Calea intrinsecă (calea mitocondrială, tip I) este reglementată de proteine apoptotice, membre ale familiei Bcl-2 și de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Deși nu au fost identificate diferențe semnificative pentru Bcl-x și Bcl-2, la nivelul venelor varicoase și, respectiv, normale, expresia imună concomitentă a Bax și a caspazei 9, în mod evident mai slabă în venele varicoase comparativ cu venele normale, demonstrează activarea apoptozei prin intermediul căii intrinseci, și susține astfel includerea apoptozei ca și posibil factor etiopatogenic pentru boala varicoasă (Ducasse et al., 2005). Calea intrinsecă implică eliberarea mitocondrială a citocromului C, determinată de diferiți stimuli, inclusiv niveluri ridicate de factori pro apoptotici
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
activități de sinteză și stocare a unor produse biologic active, ulterior eliberate prin exocitoză. Din punct de vedere chimic, granulele conțin substanțe denumite mediatori primari sau preformați: heparină (factor anticoagulant, lipolitic), histamină, condroitinsulfat, proteaze neutre (rol în clivarea proteinelor pentru activarea complementului și, consecutiv, în amplificarea răspunsului inflamator), enzime de tip triptază și chimază, aril sulfatază (inactivator pentru leucotrienele C, limitând răspunsul inflamator), β-glucuronidază, ECF, NCF, catepsină G. În plus, mastocitele pot sintetiza, din precursori ai acidului arahidonic membranar, leucotriene C4
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fragmenteze diferite componente matriceale ca elastina, colagenul IV, fibronectina și proteoglicanii extracelulari, și să activeze formele latente de colagenază - cu rezultat în modificarea arhitecturii peretelui venos. Alți mediatori (chimaza, elastaza, hidrolaza, enzimele oxidative, factorii chemotactici) pot contribui la maturarea sau activarea TGF-beta 1 (eng. Transforming Growth Factor - factorul transformant al creșterii), care poate menține sau potența, prin nivelul său crescut, lezarea tisulară (Taipale et al., 1995, Pascual et al., 2007). Deși aprecierile calitative susțin o creștere a numărului de mastocite în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele sunt recrutate la nivelul zonelor tegumentare corespondente teritoriilor varicoase, reglând reparația și remodelarea tisulară (Pappas et al., 1997). La nivelul tegumentelor gambei și coapsei din teritoriile varicoase, datele publicate indică o populație celulară mastocitară de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
latent, care participă la stocarea formei latente a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
inflamatorie câștigă teren în patogenia insuficienței venoase cronice (Schmid Schonbein et al., 2001, Nicolaides, 2005, Bergan, 2007), inclusiv prin demonstrarea prezenței și intervenției limfocitelor T în procesele inflamatorii care apar în timpul dezvoltării bolii ulceroase (Nicolaides, 2005, Ojdana et al., 2009), activarea lor fiind rezultatul creșterii cronice a presiunii sângelui venos (Bergan et al., 2006, Bergan, 2007). Subpopulațiile limfocitare T au funcții importante în generarea și derularea răspunsului imun-inflamator, limfocitele T4, CD4+, numite generic “helper” inițiind sau stimulând producția de citokine specifice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Bergan et al., 2006, Bergan, 2007). Subpopulațiile limfocitare T au funcții importante în generarea și derularea răspunsului imun-inflamator, limfocitele T4, CD4+, numite generic “helper” inițiind sau stimulând producția de citokine specifice, iar limfocitele T8, CD8+, numite generic “citotoxice”, intervenind în activare, supresie și citotoxicitate (Lanzavecchia, Sallusto, 2000, Romagnani, 2000, Romagnani, 2006, Zhu, Paul, 2008). Ca urmare a răspunsurilor imune realizate, rezultă - pentru fiecare subtip în parte - celule noi, caracterizate prin memorie imunologică, care vor asigura o protecție pe termen lung, viteza
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pe plan-filme 6,5x9 cm. Negativele au fost digitalizate prin scanare iar imaginile obținute prelucrate cu AdobePhotoshop. Tabelul 57 sumarizează timpii protocolului de prelucrare. 8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]