9,186 matches
-
Paradis de ocazie (Cuibul) (1979), Arta prezicerii pe termen scurt (Omul nu-i supus mașinii) (1980), Jolly Joker (1983), Un suflet romantic (1984), aceasta din urmă replică, întrucâtva, la Jocul de-a vacanța, piesa lui Mihail Sebastian. Foarte ancorat în actualitatea socială a momentului, dar nu întotdeauna deschis unor semnificații mai generale, carență la care se adaugă concesiile făcute opticii oficiale, teatrul său intră după 1989 într-un con de umbră. Perimate sunt mai cu seamă dramele (Nu ne naștem toți
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
străine. O încercare - parțială - o constituie volumul Studii de literatură comparată (1981). Mai multe linii de forță organizează subteran această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
se încing discuții. Subiectele sunt de toate felurile, dar ponderea o dețin cele politice. Unii interlocutori fuseseră, după 1989, în închisoare (ca și autorul însuși), dar nici unul nu dezvăluie ceva din această experiență, și, în genere, nu abordează chestiuni de actualitate concrete. Toți emit, în schimb, reflecții asupra situației de după prăbușirea comunismului. În aserțiunile lor critica se îmbină cu autocritica. „Ăștia”, guvernanții de azi, „sunt iresponsabili sau hoți”, pe când ei, foștii, erau numai orbi. Reflecția-pivot a textului aparține unui fost ministru
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
alt timp - un „băiat liniștit”, căruia „bunica-i dă pe frunte, blond, părul la o parte”. „Copilul ce-a fost” este, icoanele gravate în simțirea lui prind viață, trecutul nu e perceput ca trecut, ci e o permanență, o incoruptibilă actualitate. Acordând celor dispăruți adorația cu care sunt înconjurați sfinții, poetul preface plaiurile argeșene într-un panteon, le preschimbă într-un spațiu sacru. Intrând „în codri ca-n biserică”, zările Goleștilor sunt „altare largi suflate în aur preacurat”, Florica e o
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
97-121; Micu, „Gândirea”, 456-491; Pop, Transcrieri, 65-76; Ungureanu, Contextul, 68-103; Pillat, Itinerarii, 3-62; Sorescu, Interpretări, 133-139; Cristian Livescu, Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Martin, Paranteze, 169-196; Adam, Planetariu, 83-111; Dumitru Șerban Drăgoi, Ion Pillat, București, 1984; Ornea, Actualitatea, 140-144; Anghelescu, Vedere, 245-285; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 214-220; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 168-188; Mircea Martin, Ion Pillat - tradiționalism și modernism, RL, 1990, 13; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 19-36; Ion Vlad, Ion Pillat și natura formelor literare, TR, 1991, 13
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
afirmând că preferă să respecte spiritul unui autor, al unei opere, sunetul special al fiecăreia, ceea ce presupune studiul aprofundat, asumarea personalității scriitorului avut în vedere. Oricum, tălmăcitorul reușește variante de o fluență armonioasă, bine cizelate, care nu și-au pierdut actualitatea stilistică și expresivă. SCRIERI: La judecata zeilor, București, 1913; Dincolo de iubire și de moarte, București, 1915; Magdalena, București, 1915; ed. București, 1993; Strigoii, București, 1920; Spre fericire, București, 1921; ed. București, 1991; Visătorii, București, 1925; Se-aprind făcliile, București, 1935
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului realist, relativ conservator ca tehnică, a romanului lizibil, fără inovații tehnice ostentative, fără excese experimentaliste, însă modern prin substanță, un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic, și trimite la modelul american, în ipostaza lui accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
temele principale - armata și dragostea -, rețin atenția și alte teme ori motive: moartea și frica de moarte, violența, oroarea de sordid și derizoriu, prietenia, solidaritatea ș.a. Să crești într-un an cât alții într-o zi, tot un roman de actualitate și despre tineri, pare mai puțin consistent, dar face loc modalității picarești și umorului, iar Sfârșitul bahic, cu acțiunea plasată în anii ’50, în toiul „obsedantului deceniu”, reconstituie istoria recentă. Anticipând într-un fel Galeria cu viță sălbatică, romanul lui
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
propune să realizeze „o prezentare a celor mai recente fapte din domeniul politicii, literaturii, etc. [...] într-un mod cât se poate de obiectiv”, dovedind „curaj, cinste, precizie”, așa cum indică și cuvintele înscrise pe frontispiciu. Deși ponderea o dețin informațiile din actualitatea politică, se întâlnesc și rubrici de cultură generală, scurte articole de orientare culturală, semnalări de cărți și expoziții, articole omagiale dedicate unor scriitori. „Variété”, o pagină eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și a vedetelor sale, informații sportive, sfaturi practice
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
umbrela realist-socialistă. Când linia partidului se revizuiește, fatalmente unele cărți îi sunt retrase din circulație (Mărturii, Note din R.P. Ungară), iar cum majoritatea volumelor sunt și antologii din precedentele, sumarul tot mai rarefiat al ciclurilor reluate indică ultima grilă a „actualităților” partinice. Principala marcă „realistă” a reprezentat-o, timp de un deceniu, reportajul versificat, așa-numita lirică epică, pretinzând a capta „pulsul” vieții noi prin fabulații eroice. Atât temele zilei - priorități de partid în consolidarea regimului -, cât și modelele de vers
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
cu Al. G. Florescu), Frați de cruce (jucată în 1929), Printre artiști (1929), Menaj de artiști (1930), Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce este viabil în noile
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
martie-aprilie 1936 secretar de redacție devine Nae Ieremia, în comitet figurând și Eft. Mărculescu, apoi Ioan Ludu, Radu Prișcu, Victor Munteanu, Al. Popescu-Dorna, V. Marinaș ș.a. Rubrici: „Literatură, artă, critică”, „Recenzii”, „Note și încrustări”. La început sumarul cuprinde articole din actualitatea politică, socială (națională și internațională), economică, medicală, eseuri de psihologie și filosofie, apoi literatură, recenzii, cronica revistelor. Articolul-program, intitulat Noi avem ceva de spus, rezumă intențiile redactorilor: dorința de a „face literatură”, de a „publica articole și studii din diverse
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
informa opinia publică „corect și cinstit” asupra „tuturor problemelor ce guvernează viața sub aspectul lor multiplu - social, cultural, economic etc.” (Ion Baloșin, Rostul nostru, 1/1944). Aproape doi ani P. este preponderent informativă, se axează îndeosebi pe publicistica referitoare la actualitatea socială și politică și pe informații locale. Orientarea culturală în această perioadă se rezumă la pagina „Gând și slovă”, apărută sub îngrijirea lui Ion Antonie, care publică o seamă de studii de critică și istorie literară și atrage colaborarea câtorva
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
unora dintre ele - făpturi teratologice grotești, incarnări ale nebuniei diabolice. În afara unor texte ca acestea, al căror centru dramatic e plasat într-un spațiu de regulă închis, antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
analfabetismului (Toamna întunericului), conservatorismul revistelor de dreapta (Simple constatări), lipsa de îndrumare ideologică și critică și de fermitate în judecata de valoare, ceea ce trimite la concluzia că „e nevoie de un critic”. Se aduc în discuție și alte probleme de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu, Rabbi Haies Reful
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Anton Holban (Puiu), V. Scupra și Ion Silvian (fragmente din romanul Înfrângeri). Medalioane consacrate lui Liviu Rebreanu, Vladimir Cavarnali, Al. Rosetti, Artur Enășescu, Kipling sunt semnate de Paul Bărbulescu și M. Vlădescu, iar notele, redactate cu vivacitate, comentează aspecte ale actualității literare. M.Pp.
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept mari goluri decupate premeditat, în care sunt absorbite operele reale - adecvări cu mijloace și grade diferite la proiecte niciodată realizate integral. Remarcabil apare efortul de a discerne, de fiecare dată, elementele de actualitate strictă pe care scrisul prozatorilor discutați le conține, dar și acela de a le reimpune valoarea în condițiile în care aceasta este, nu o dată, pusă sub semnul întrebării. R. aduce în cercetarea literară o perspectivă sociologică proaspătă, dovedind cu mijloace
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
romanțios pe pragul unor iubiri pierdute. De o limpezime cristalină, lirica lui R. aduce miresmele pure ale unor spații agreste sacre, nealterate de surogate ale vieții moderne. Dar poetul însuși e un solitar, un sihăstrit în felul său, rezonanța în actualitate a versului asigurându-i-o meditația profundă asupra eternului uman. SCRIERI: Elegii sub stele, București, 1969; Somn de voevod, București, 1980; Planete de melancolie, Cluj-Napoca, 1986; Poeme-nserate, București, 1990; Poezii de mai demult, Cluj-Napoca, 1994; Partea mea de dragoste, Cluj-Napoca
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
retrospectiv și la neangajarea partinică a Proletkultului s-a bazat pe teza leninistă - din celebrul articol Organizația de partid și literatura de partid - a „celor două culturi”, burgheză și proletară, cu corolarele „valorificării critice a moștenirii culturale” și, în planul actualității, al „literaturii de partid”, ambele deopotrivă controlate de „spiritul de partid”. La noi, în primii ani ai literaturii dirijate, s-au manifestat două fenomene raportabile la p., adaptat între timp sarcinilor trasate literaturii de V.I. Lenin, I.V. Stalin și, mai
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
cerut vin roșu, București, 1955; Matilde Serao, Țara făgăduințelor București, 1970 (în colaborare cu Doina Derer-Condrea). Repere bibliografice: Ion Maxim, Înțelegerea și însemnătatea lui Titu Maiorescu, VR, 1979, 4; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1982, 47-51; Săndulescu, Portrete, 91-104; Ornea, Actualitatea, 59-72; Anghelescu, Lectura, 43-48; Ornea, Interpretări, 194-199; Ornea, Înțelesuri, 43-48. Al.S.
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu o exprimare limpede și atrăgătoare, R. a stăpânit cu succes arta radiofonică. În reportajele și emisiunile sale se comenta informația culturală, se stabileau conexiuni, se sugerau contexte. Totdeauna în actualitate, jurnalista a realizat interviuri cu un număr impresionant de personalități din toate sferele vieții sociale: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry Moore sau Marshall McLuhan, Henry Kissinger, Edward Heath, Christian Barnard, Louis Armstrong, Duke Ellington, Grigore Moisil ș.a. Între
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
Somerset Maugham, Pierre de Boisdeffre sau René Huyghe. Din 1972 colaborează cu Valeriu Râpeanu în special la publicarea unor ediții critice ale cărților lui N. Iorga, activitate ce are drept rezultat o operă solidă, cu meritul de a aduce în actualitate personalitatea unuia dintre marii intelectuali români. A prezentat, în emisiuni radiofonice, comentarii semnificative despre relațiile cu muzica ale lui Marcel Proust sau André Gide și cicluri de emisiuni consacrate memoriilor și corespondenței unor muzicieni - Francis Poulenc, Darius Milhaud, Albert Schweitzer
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
consemnată opinia lui Al. Macedonski, care consideră că singurul curent cu sorți de izbândă este cel al „bunului simț”, „în mijlocul căruia va scânteia minunea unei inspirări dumnezeiești”. R. mai cuprinde prezentări ale revistelor literare, semnalări ale aparițiilor editoriale, știri din actualitatea literară și culturală, cronica teatrală, cinematografică și muzicală, reproduceri de afișe cu spectacole de teatru, programele concertelor simfonice, epigrame, anecdote, ilustrații, publicitate, știri sportive. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, George Emil Botez-Rareș, A. de Herz, Zaharia Bârsan, Mihail Sevastos. M.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
George A. Rareș, G. Tăvala, Zaharia C. Buruiana, G. Tăcu (cu un fragment din românul Sacrificiul), Ștefan Stănescu, Pavel A. Macedonski, George Nedelcovici (cu un fragment din românul Amor și agonie) ș.a. În sumar figurează multe articole pe teme de actualitate literară, cronici, prezentări de cărți. Numeroase materiale au în vedere opera lui Al. Macedonski, din scrierile mai puțin cunoscute reținându-se poezia Doina sărăciei (3/1937), T.D. Răducanu se întreabă: Merită opera lui Macedonski o reabilitare?, iar Tudor Vianu oferă un
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]