93,376 matches
-
și ați scris și alte cărți. Cum e să traduci Bachelard, Cohen sau Cioran, avînd ca fundal Proust? E o întrebare bună, ca de altfel toate întrebările pe care mi le-ați pus. Merge la o țintă anume. E într-adevăr un fundal această traducere proustiană; cred că dacă eram numai în ea mi-era mai greu. Și aici e un paradox: eram intoxicată într-un fel și poate nu reușeam să văd bine, să am o anumită distanță, necesară, totuși
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
punct de sprijin pentru traducător. Dacă am înțeles eu bine, fiecare mare autor impune o altă "tehnică" și, într-un anume fel, o altă "teorie" a traducerii. în palmaresul dvs. de traducător aveți autori atît de diferiți... Da, da, într-adevăr sînt niște tehnici. Sigur că sînt niște principii de bază pe care le regăsim. Deja am dezvoltat puțin ideea asta. Altfel de tehnică și alt fel de efort îmi cere traducerea lui Proust și alt fel traducerea lui Cioran. Bouvard
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
foarte nefericită, simțeam că nu sînt în traducere. Bouvard et Pécuchet mai are ceva, are niște ironii, foarte, foarte fine și care pot să-ți scape. Ele trebuie redate cu aceeași discreție, finețe. Totul ține de limbă, de limbaj. într-adevăr în funcție de fiecare autor ne construim o tehnică și o teorie foarte specifică. Cred că ați răspuns și la întrebarea care ar fi urmat și anume dacă există texte rebele la inventarea unei asemenea tehnici. Da, da. Eu cred că există
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
că nu exclude alianța cu criminalul Iliescu! Dacă tot a scăpat de oamnii de onoare din partid, poate să-și dea în petic oricât dorește, îngânat de purtătorul său de palavre, o obrăznicătură pentru care principiile sunt o marfă iar adevărul o flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la atotputernicul șef actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi fie dor
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
în varii situații de viață. Autorul uită cu competență și narcisism că nu o soluție sau alta - clamată și generalizată, ci dinamica însăși a situației terapeutice îl va conduce pe pacient către rezolvări autentice. Dacă psihanaliza, de pildă, reprezintă într-adevăr o cale de transformare complexă a personalității și de instalare a unui relativ confort psihic, atunci cu siguranță sunt contraindicate sau inutile propuneri, precum cele formulate în sumarul cărții lui Miller, fie cu vocabularul spectaculos al căutătorului de comori: Trăim
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
sau în trecut, obiectiv sau subiectiv, mai greu sau mai ușor. Totul se află pe undeva primprejur, în ograda asta. Distanțele sunt relative și iluzorii, și morții și viii, toate celelalte lucruri sunt în vecinătate, unele cu altele. Subiectivul este adevărul însuși căci el ne aparține în mod exclusiv. Ideile Ideile generale sunt sensibile. Ele apar la fel de neprevăzut ca și sentimentele. Ele nu pot fi programate ci doar căutate. Prezența lor nu poate fi decît constatată, - ființa lor capricioasă se revelă
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
cu toate că noua care suntem credincioși ne este de ajuns să credem prin religie că este un Dumnezeu și cp sufletul omenesc nu moare împreună cu trupul, cu siguranță că nu pare posibil să-i faci vreodată pe necredincioși să creadă în adevărurile vreunei religii și nici aproape în nici o virtute morală”. Cui se adresează de fapt Decartes? Se adresează în primul rând preoților, cititorul empiric, deoarece aceștia îl vor citi și înțelege pe masura așteptărilor lor. Celor care nu sunt credincioși, tot
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
a adunat și adună mărturii pentru un veritabil proces al comunismului, în care și jurații generațiilor viitoare să poată da verdictul corect, judecînd atît vinovățiile individuale, cît și contextul istoric. Cu fiecare nou număr, colecția revistei adaugă noi reliefuri complicatului adevăr, favorizînd o înțelegere nuanțată. Din nr. 31, proaspăt apărut, vă semnalăm în mod special un capitol referitor la Nicolae Ceaușescu, din Memoriile lui Mihail Gorbaciov. Micaela Ghițescu, cea care continuă cu admirabilă pricepere opera lui Banu Rădulescu, a ales și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
lui Maniu, dar nu se poate împiedica să nu observe că această retragere se produce mult prea tîrziu. În acest caz, remarcă și Cronicarul, ideea că mai bine mai tîrziu decît niciodată, nu se aplică. Sau se aplică prost. În ADEVĂRUL Cristian Tudor Popescu scrie un editorial despre problema drepturilor pe care le-ar putea căpăta homosexualii din care înțelegem cîteva lucruri. Editorialistul nu pare de acord ca acestora să nu li se mai aplice pedepsele știute, deoarece, prin reducere la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
drepturile pe care le-ar putea căpăta homosexualii prin abrogarea legii care îi trimite deocamdată la pușcărie ar putea duce la apariția unei puteri suplimentare în stat, puterea acestei minorități sexuale, deocamdată condamnate prin lege. Amestecînd lucrurile astfel, editorialistul ziarului Adevărul ar fi putut, la fel de bine, să se întrebe dacă nu cumva minoritatea care crede în OZN-uri nu poate deveni la un moment dat o putere ocultă în România, din cauza faptului că membrii ei se sprijină unii pe alții, oriunde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
unui imaginar film porno, atrăgând asupra sa fulgerele de mânie ale opiniei publice. Recent, un ofițer de poliție a vrut chiar să-l pună sub urmărire penală, dar lumea literară a reacționat cu promptitudine, luând apărarea poetului teribilist. Poliția, într-adevăr, nu are dreptul să se amestece în asemenea probleme, care țin de libertatea de exprimare și pot fi judecate exclusiv în plan estetic. Din nefericire, însă, în plan estetic "provocările" la care recurge tot mai frecvent Mihail Gălățanu nu prezintă
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o normalitate refuzată le impun în cele din urmă concluzia că binele comunitar nu constituie decît o iluzie între multe altele, și că, dacă există, nimeni nu pare dispus să riște ceva pentru el. Acest adevăr chinuit le încurajează tendința de dezrădăcinare, dorința de emancipare de sub tutela modelelor naționale și a ideologiilor adiacente, îi ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
Asemenea naratorului său, Saul Bellow este un scriitor evreu de succes, a predat la University of Chicago, a fost căsătorit cu o matematiciană de origine română, iar printre amicii acesteia, pe care Bellow i-a cunoscut, s-a numărat într-adevăr și Mircea Eliade. Filosoful Allan Bloom i-a fost cu adevărat foarte bun prieten, acesta a avut în realitate un iubit oriental, a dus viața extravagantă descrisă în carte și a murit de SIDA. Pentru publicul român textul va avea
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de mai jos sînt adunate pe tot parcursul ultimului deceniu și au apărut în publicații de tipuri și orientări diferite: "...altă marfă, alte prețuri! Măi să fie!" (Strada, 10, 1990, 6); "Măi să fie! Sediul central F.S.N. din nou jefuit" (Adevărul, 195, 1992, 1); "toate concurentele au răspuns: donații și construcții de case pentru săraci, orfani și handicapați. Măi să fie!" (VIP, 33, 1996, 5); "Măi să fie!" (Academia Cațavencu = AC, 23, 2000, 3). Celelalte mijloace sînt mai flexibile (se pot
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
5). Nu reproduc decît una: În comuna Cefa - era prin 1960 - o bătrînă nu vroia să se înscrie, deși avea doi băieți contabili. Nu știu cui i-a venit ideea să mă cheme s-o conving pe bătrînă să se înscrie. Într-adevăr, eu ocroteam pe bătrîna și-i trimiteam vara bilete pentru băi, iar cînd veneam la Cefa, ea aducea la medicul veterinar gogoși, că știa că-mi plac, iar vara pepeni din grădină. M-am dus la Cefa și am început
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
re)amintesc aceste atrocități cititorilor de astăzi ai României literare? Mai întîi fiindcă am vrut să întregesc imaginea țăranului român conturată în paginile citate ale revistei cu gîndul la cititorii avizați (i.e. potențialii scriitori). Apoi pentru că, avînd astăzi dreptul la adevărul întreg, pentru rostirea lui niciodată nu-i prea tîrziu. În fine, deoarece socotesc a fi sosit vremea ca astfel de mărturii zguduitoare să treacă din paginile unor cărți sau reviste cu tiraj limitat în manualele opționale de istorie și, de
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
lor (Ed. Paideia). Cronicarul s-a oprit asupra acestui punct din sumarul ce conține multe texte foarte bune (un interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între adevăr și metodă; încă un fragment, al 9-lea, din eseul lui H.-R. Patapievici, Note despre "omul recent"; Tortura politică în secolul XX de Ruxandra Cesereanu; Elita culturală română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman la o carte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
trăită, istorie povestită (Ed. Amarcord, 1997), avînd ca temă experiențele de viață ale deportaților în Bărăgan din 1951-56, și Lumi în destine (Nemira, 2000), cu mărturii despre relațiile interculturale din zonă - interesează și impresionează atît prin informație, cît și prin adevărul uman relatat nemijlocit, cu o autenticitate pe care doar banda de magnetofon o poate conserva. * Despre proaspăta carte de la Paideia, care n-a ajuns încă în librăriile bucureștene, aflăm din recenzia Otiliei Hedeșan că, fiind "o treabă nemțească", adică făcută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
care au trăit, de a se lăsa imortalizați ca într-un cadru de tablou în propria lor poveste, din care vor privi la fel de enigmatici ca dintr-o fotografie spre cei ce se vor grăbi să caute a intra în posesia adevărului lor lăuntric." Iar faptul că și-a ales ca temă germanii bănățeni nu e un oportunism dictat de discursul proeuropean, care sprijină ideea de interculturalitate, ci e "redescoperirea unei tradiții și valorizarea ei, în dauna unei morale a luptei oarbe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
tăcut. Că s-ar fi cufundat benevol într-o tăcere ce putea sugera multe: un examen de conștiință, regret, penitență etc. O tăcere ca o pauză între Rău și Bine, precum între două acte ale unei piese de teatru. Însă adevărul, inclement, este altul. Chiar dacă, din motive lesne de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor s-a rostit nu o dată, și încă apăsat. Dar nu cum ne-am fi așteptat, în sens autocritic. Nu printr-o
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
de sine. Și totuși e nesigur de scaunul pe care șade, face legi peste legi, își înmulțește paznicii, constrînge, înăbușe, țipă, combate fantome, exaltă virtuți de carton, vrea să fie adulat - dar toate strădaniile sale se pierd în gol, pentru că adevărul e în altă parte, în adînc, într-o realitate dramatică, amară, ce nu se lasă răstălmăcită". Ori această patetică dezicere de sistemul concentraționar, în tonuri drastice, echivalînd cu o incontestabilă concluzie: "Aș vrea să pot ieși măcar un timp din
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
tov. Dulea, a fost bun și el la ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-adevăr, preot, dar putea fi și activist, ca "tovarășul Tavi", din Caravana cinematografică. Preotul, tânăr, se numește Emilian Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată însă că una
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
înțelegem noi), se stinge. Nuvela a dat mari satisfacții optzeciștilor, prezentându-li-se ca o posibilă planșă didactică pentru lecția despre postmodernism. Ficțiunea care generează realitate, textul care se povestește pe sine, toate ideile fixe ale teoreticienilor postmodernismului par, într-adevăr, a fi ilustrate de Marea amărăciune. Valoarea nuvelei constă însă în altceva și anume în capacitatea autorului de a vedea irizația dragostei în viața unor personaje dintr-un mediu anost. Ele și-au inventat un joc livresc, dar puteau să
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
și principii - politice, juridice, etice sau filosofice - care sînt necesare transformării mentalității, instaurării democrației, a societății civile și a unui stat de drept: "schimbarea la față a României". Fără asumarea lucidă și responsabilă a trecutului (memorie) și a istoriei (justiție, adevăr și dreptate), trecutul nu va trece și va fi dificil să găsim o reconciliere personală și națională. Trecutul nu ne spune ce anume trebuie să facem, ci ceea ce trebuie să evităm. Deocamdată ne lipsește unitatea interioară și exterioară. Trăim în
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
teologia și metafizica... Cum a fost posibil? Iată o întrebare ce-mi revine mereu în gînduri. Geneza, cauzele primordiale (karma), manipularea conștiințelor prin informații parțiale sau greșite; instrumentalizarea unor concepte sau idei (ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea unor adevăruri pînă acum ascunse din interese politice, culturale sau personale... "Vreau să nu mor idiot", cum spunea Eugen Ionescu și nici să fiu un "idiot util", cum îi considera Troțki pe acei intelectuali care erau "compagnons de route". După 10 ani
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]