11,041 matches
-
restructurarea relațiilor de securitate ale SUA cu Japonia și reducerea prezenței militare americane în regiune vor oferi un mijloc eficient pentru creșterea stabilității regionale. Mai mult, comportamentul asertiv al Chinei nu trebuie privit întotdeauna ca decurgând dintr-un revizionism chinezesc agresiv. Politica SUA poate, la rândul ei, să trimită un mesaj neclar către Beijing și să genereze o reacție negativă, implicând că și America trebuie să-și asume o parte din responsabilitate pentru perioadele în care relațiile nu au fost bune
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în Orientul Mijlociu pentru a asigura independența Kuweitului și a-și proteja interesele de securitate în regiune. Nu ne surprinde că acest fapt este foarte controversat și că a făcut ca mulți actori locali din regiune să considere America o putere agresivă și imperialistă. Există un contrast foarte puternic între acest tipar și evenimentele din jurul sfârșitului Războiului Rece. Dezintegrarea Uniunii Sovietice se pretează într-o mai mică măsură unei explicații convenționale la nivel de sistem. Realiști structurali proeminenți, inclusiv Waltz, acceptă în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Bucuria vieții amoroase efective începe să scadă, până rămâne numai veleitatea fără împlinire. Dar înțeleptul trebuie să-i învețe și pe alții să se bucure de ce au și să nu se întristeze din vina lipsurilor. Există un tip de mizantropie agresivă, care urăște și condamnă bucuria, frumusețea, plăcerile vieții. Bucuria trebuie salvată. A fi serios nu însemnă a sta tot timpul încruntat, ci a-ți oferi posibilitatea să te bucuri cu adevărat. Să ne bucurăm din plin, pentru că, la urma urmei
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
lucruri de spus? Nu. Emisia sonoră compactă maschează un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar mizând de multe ori pe zvon. Atâtea zvonuri s-au trezit pe la ferești, Că nu mai știi de unde vin, anume. Și undeva, într-un pridvor de mânăstire, Un glas nesigur și subțire Uitat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în chip intim este îndeobște total. Identificarea cu setul de limite al fondului intim-străin se face în mod spontan și tocmai această identificare este temeiul agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii: excluderea a tot ce cade în afara determinațiilor mele. Pentru că tot ce cade în afara acestor determinații continuă să rămână în perimetrul identității mai vaste numite "om". Oricât aș fi de diferit prin constelația celor douăsprezece elemente ale fondului intim-străin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tăinuită și făcută tocmai sub încredințarea pecetei tainei, când ceea ce a fost ticluit cu gândul să rămână ascuns este dat pe față, lichelele nu se căiesc, ci se grăbesc să dea explicații, de obicei extrem de sofisticate sau, mai rău, devin agresive și acuzatoare. Dar să ne întoarcem la lichelele mele de dinainte de '90. Așadar la bună parte dintre colegii mei de Institut. Cu ce se ocupau ei? De pildă cu înscenarea unor "procese". Te invitau la o ședință anuală, de "bilanț
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu recunoașterile până la Vidin. Din Constantinopole se vestește asemenea că, până ce turcii vor fi adunat destule trupe, se vor mărgini numai la defenzivă. Altfel guvernorul Bosniei anunța populațiile de sub administrația sa că sârbii ar fi fost bătuți, oriunde au fost agresivi, la Vidin, Nissa, Sibnița, Novi-Bazar, Visegrad și Bielina și ar fi pierdut mulți oameni și mult material de război. Iar guvernorul pașalâcului Novi-Bazar vestește că sârbii, în număr de 4000, la încercarea de a lua tortul Eske-Kilici, ar fi fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rusiei. Notăm însă că aceste știri le aducem după Neue Freie Presse, care e inamică mișcărilor slave. Corpul principal al muntenegrenilor, comandat de principele Nichita, au stat mai multă vreme în nelucrare la Graliovo, acuma însă asemenea pare a deveni agresiv. Acuma armia principală e la Kernița, din districtul Gațko, unde a ocupat forturile mici de la Gațko, care în vremea insurecțiunei îi serveau lui Mukhtar Pașa pentru a înlesni aprovizionarea cetății Niksici. O altă colonă de muntenegreni au ocupat Iarinic pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Concept vechi deja, a fost studiat îndeosebi de Olweus, care a realizat prima cercetare pe acest subiect în școlile norvegiene, pe un eșantion de 140 000 de tineri între 8 și 16 ani. El definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța dată acestui fenomen e determinată de impactul lui asupra climatului și reușitei școlare și de consecințele psihologice grave pe care le poate provoca. Acestea pot varia de la abandonul școlar, explicând importante probleme de absenteism
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere (Smith și Sharp, 1994, p. 2). Victima nu se poate apăra cu ușurință din motive pe care psihologii s-au străduit mult să le identifice: victima poate fi izolată, mai mică, slabă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2% sunt pedepsiți, față de 35,2% dintre cei puțin victimizați), băieți. Într-adevăr, fetele sunt mult mai frecvent victimizate în mică măsură, 41,6%, față de 23,5% dintre băieți. Am putea crede, prin urmare, că pentru unii "stilul de viață" agresiv este un element în construcția socială a personalității lor. E, poate, adevărat pentru o minoritate dintre acești elevi, dar ceea ce exprimă răspunsurile evocate aici este mult mai mult o teamă, o suferință și o retragere în sine decât o iubire
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Din acest punct de vedere, violența și dominația devin valori pozitive, deși ele distrug încetul cu încetul spațiul nostru istorico-social, întemeiat pe solidaritate și egalitate în fața legii. Se știe că lansatorii noii direcții amenință cu bazooka și comit acte mai agresive pentru același tip de pradă. Nu sunt ei oare, prin asta, agenții inconștienți ai pierderii simțului moral, provocată de "mercantilizarea" societății?". "L'ultra-libéralisme: première cause de la violence sociale", Pluriel, 2002. Problema delincvenței, și deci a violenței în școală, ar fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de comportament (Sanson și Prior, 1999). Studii longitudinale efectuate pe copii de la naștere până la vârsta de 8 ani au putut arăta că aceia care fuseseră "bebeluși dificili" (plângeau des, adormeau și mâncau greu) dezvoltau mai precoce și mai puternic comportamente agresive. Nu-i vorba nicidecum de a droga copii pentru a-i liniști! De exemplu, s-a demonstrat (Parent, Ménard și Pascal, 2000) că o intervenție simplă precum a le cere mamelor să-și țină nou-născutul pe burtă câteva ore pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violențelor din școlile cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea arată că factorii comunitari pot fi atât factori de risc, cât și de protecție. De exemplu, disponibilitatea armelor de foc este la fel de bine documentată ca și impactul rasismului ambiant asupra conduitelor agresive și a delincvenței (Hellmann și Beaton, 1986; Hawkins et al., 2000) sau sărăcia globală a unei comunități. În afară de variabilele economice și demografice, legate de excluziunea socială, o altă tentativă interesantă este aceea de a măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezultatele publicate, mai multe sinteze ne permit să ne facem o idee destul de clară despre programele eficace și despre condițiile de eficacitate (sau de ineficacitate) a acestor programe. Foarte frecvent, aceste sinteze abordează tema violenței, a delincvenței și a comportamentului agresiv în general, fără specific școlar (Surgeon General, 2004; Blueprints, 2005), dar, de câțiva ani, interesul lor pentru violența școlară a crescut. Nu e vorba doar de prevenirea violenței și a comportamentelor agresive în școală (Greensberg et al., 1999; Posey, 2000
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abordează tema violenței, a delincvenței și a comportamentului agresiv în general, fără specific școlar (Surgeon General, 2004; Blueprints, 2005), dar, de câțiva ani, interesul lor pentru violența școlară a crescut. Nu e vorba doar de prevenirea violenței și a comportamentelor agresive în școală (Greensberg et al., 1999; Posey, 2000), ci de utilizarea școlii ca o bază pentru programe de prevenire (Durlak, 1997; Derzon și Wilson, 1999; Mihalic et al., 2002, Wilson, Lipsey și Derzon, 2003; Gottfredson, in Sherman et al., 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
efectul măsurat rămâne modest (Gottfredson, 2003). Unul dintre studiile cele mai complete și mai ambițioase este cel realizat în 2003 de Sandra Jo Wilson, Mark W. Lipsey și James H. Derzon pentru a măsura efectele programelor utilizate pentru diminuarea comportamentelor agresive și perturbatoare în școală. Această lucrare a compilat și tratat două sute douăzeci și unu de studii eligibile după criteriile științifice prezentate mai sus, studii care cuprinseseră aproximativ cincizeci de mii de indivizi, repartizați în cinci sute douăzeci și două de grupuri experimentale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantionului. Potrivit autorilor, există o evidență încurajatoare în programele studiate: "Diferența medie între pre-teste și post-teste pentru grupurile de intervenție și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-au implicat într-o dispută fizică la școală în anul școlar precedent [...]. Dacă estimăm că aproximativ 15% dintre elevi s-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
15. Mai trebuie notat că aici este vorba doar de o medie, iar consecințele celor mai eficiente programe pot fi mult mai importante. Din acest studiu pot fi reținute mai multe aspecte importante. Primul este că reducerea actelor și atitudinilor agresive este constatată în "grupuri cu risc", confirmând strategiile care bazează prevenirea pe o cunoaștere preliminară a publicurilor vizate. Cel de-al doilea este că, indiferent de program, modul în care e implantat în școală e cel puțin la fel de important ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediul familial. Tabelul 31 arată așadar care sunt direcțiile pe care le poate urma o echipă didactică fără să aștepte o schimbare a mediului social. Tabelul 31. "Ce funcționează în prevenirea criminalității" (school-based strategies) Strategii Criminalitate Abuz de substanțe Comportament agresiv Abandon, absenteism Intervenții centrate pe mediu Intervenții asupra școlii și în gestionarea disciplinei ● Intervenții pentru stabilirea normelor sau așteptărilor ● ● ? Gestionarea clasei ● ? ● Reorganizarea gradelor sau a claselor ● ● Intervenții centrate pe indivizi Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale prin metode cognitivo-behavioriale ● ● Promovarea self-control-ului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
despre violența în școală: "Politica dumneavoastră de formare a cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor legate de violență face necesare intervenții individualizate, intense; 5) valorizează formarea continuă, la locul de muncă, fiind conștienți că experiența singură nu este suficientă; 6) pot integra în practicile lor cunoștințele recente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei, de exemplu mai rău decât vecinii de peste Canalul Mânecii, și aceia totuși prea solicitați (Blaya, 2003)? Să amintim că problema gestionării conduitelor agresive nu este ceva suplimentar pe lângă meseria de dascăl, ci o parte a ei, chiar și mai ales când acesta n-o dorește. 7. Lipsa de formare este și un efect al politicilor publice, care adesea au fost mai mult reactive
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și Uniunea Sovietică avea nevoie urgentă de bani pentru reconstrucția țării, pe teritoriul căreia se purtase o mare parte din război. Dat fiind momentul acestei mișcări și lipsa unei consultații prealabile, guvernul sovietic trebuie să fi perceput această anulare ca agresivă. Chiar dacă Truman nu era un novice în treburile internaționale, era destul de dificil să ai înainte politica externă foarte personală a lui Roosevelt. Luînd literal declarațiile lui Roosevelt, el nu putea decît să se simtă dezamăgit și chiar înșelat de comportamentul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]