4,570 matches
-
sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de istorici ai secolului al XIX-lea. Realitatea este mai complexă și mai nuanțată. Galia celtică, în ajunul cuceriri romane, este o țară prosperă, deschisă influențelor exterioare, dar avînd și propria sa originalitate. În absența surselor celtice scrise, acest dinamism al Galiei independente se percepe mai ales prin arheologie și mărturiile artistice. Ne-ar place să cunoaștem mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Peninsula Armorica îi vede sosind pe primii bretoni alungați din insula lor (Anglia de azi) de alte popoare germanice, anglii și saxonii. Regatele barbare. Geografia politică a Galiei către anii 476-480, în momentul dispariției Imperiului Roman de Apus și în ajunul domniei lui Clovis, este foarte confuză, dar importantă pentru viitor. Din blocurile care s-au format atunci, care au triumfat sau care au pierit, avea să se nască întreaga noastră istorie națională și regională. Să lăsăm deoparte Armorica, regiune care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt și altele care, în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie, al dangătelor de clopote pe tot timpul nopții de Toussaint pentru a întîmpina sufletele morților, a buturugii arse în fiecare cămin în ziua de Crăciun și în zilele următoare pentru a proteja casa etc.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și temîndu-se de o nouă presiune fiscală, își găsesc aliați printre notabilii locali, amenințați în privilegiile lor și în puterile lor tradiționale. E adevărat că de îndată ce agitația populară se transformă în dezordine, acești notabili se desolidarizează de aliații lor din ajun și se alătură regelui, garant al ordinii publice. 17. Domnia personală a lui Ludovic al XIV-lea (1661-1715) Ludovic al XIV-lea își exercită puterea personală începînd din 1661. El se consacră în mod deosebit întăririi autorității regale și realizării
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
producției agricole să crească în aceeași proporție cu populația fără să se poată vorbi totuși de revoluție agricolă. Dezvoltarea producției industriale. Dezvoltarea producției industriale, mult mai importantă, nu este nici ea consecința unei revoluții industriale, care abia atinge Franța în ajunul Revoluției (într-adevăr, la această dată, singurele realizări comparabile cu ceea ce se petrece în Anglia sînt intreprinderea metalurgică din Creusot-Montcenis, cu fontă și cocs și mașini cu abur, forjele de la Hayange, în Lorena și minele de la Anzin). Alături de meșteșugăritul urban
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din 1760, ci a coloniilor antileze, mai ales Santo-Domingo, de unde Franța primește zahăr brut, bumbac, cafea, indigo și pe care o aprovizionează cu produse alimentare și meșteșugărești și mai ales cu sclavi negri obținuți prin troc pe coastele Africii. În ajunul Revoluției, Insulele, adică Antilele, ocupă un loc considerabil în comerțul exterior al regatului (document 1, p. 233). Creștere și societate. Nu toți francezii sînt în mod egal beneficiari ai acestei prosperități, care, de altfel, face loc, începînd cam din 1770
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
industria cauciucului la uzinele Michelin, aeronautica sau industria aluminiului pe care o favorizează avîntul hidroelectricității alpine. Industriile siderurgică și textilă rămîn totuși esențiale și locul atît de important al agriculturii, care își sporește specializarea regională, rămîne specific economiei franceze. În ajunul războiului, economia franceză apare echilibrată, bazată pe o monedă forte și un potențial considerabil. Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din urmă se înmulțesc. Ei formează, în anumite regiuni de munte, așa numitele maquis, îngroșate de tinerii care vor să scape de Serviciul muncii obligatorii (STO) în Germania. Represiune, bombardamente aeriene ale Aliaților, dificultăți alimentare crescînde, acesta este climatul în ajunul Eliberării. DOCUMENT Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943. " Da, poporul nostru este unit pentru război. Dar el este de asemenea și pentru refacere națională. Oamenii care își imaginează că după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Jean Lecanuet, 54,50%. Alegerile prezidențiale contribuie la polarizarea forțelor politice. Din candidatura lui Jean Lecanuet ia ființă Centrul democrat, din cea a lui François Mitterrand, Federația Stîngii democrate și socialiste (FGDS), care vrea să reunească stînga noncomunistă. În ajunul alegerilor legislative din martie 1967, FGDS semnează un acord de renunțare pentru al doilea tur cu comuniștii. Alegerile din 5 și 12 martie 1967 sînt marcate la primul tur printr-un puseu al candidaților care se reclamă din a V-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
continentul nostru, într-o acțiune periculoasă și pe care ea nu ar aproba-o. Charles de Gaulle, Discours et Messages, t.4, Paris, Plon, 1970, p,404-405. La 30 noiembrie 1965, în prima dintre cele două intervenții ale sale din ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale, generalul de Gaulle face un bilanț al politicii sale și definește orientările celei de-a V-a Republici: autoritatea șefului statului, creșterea economiei și a veniturilor, independența exterioară bazată pe forța nucleară, unirea Europei Celor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care le conduce pînă în mai 1981, la articolul 49-3, care dispune că textul propus este adoptat dacă o moțiune de cenzură nu întrunește majoritatea. Vii fricțiuni opun, în majoritatea guvernamentală, RPR și Uniunea pentru democrația franceză (UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a ne ocupa din nou de el. Deocamdată ne așteaptă alte treburi, mai urgente și cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru bietul cap este să ne rugăm cerului ca palancurile să reziste. în noaptea din ajun și în dimineața zilei următoare, Pequod plutise în derivă pe o mare care, prin petele ei răzlețe de „brit“ gălbui, trăda prezența în apropiere a unor balene normale, o specie de leviatan, pe care puțini s-ar fi așteptat să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strălucirea din Quito. Cu toate că stătea în mijlocul unui echipaj barbar și cu toate că rămînea, noapte de noapte, învăluit într-o beznă grea, care-ar fi putut sluji drept paravan oricărui hoț - fiece răsărit de soare îl găsea în locul unde-l lăsase în ajun asfințitul, căci fusese pus de-o parte și sfințit în vederea unui țel înfricoșător, iar marinarii, oricît de ușuratici ar fi fost de felul lor, îl venerau, cu toții, ca pe un talisman - talismanul Balenei Albe. Cîteodată, în timpul obositoarelor carturi de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta se datora magnetismului transmis inimilor lor de inima neînduplecată a lui Ahab. Bătrînul se plimbă un timp pe punte, cufundat în reveriile lui amețitoare. Deodată, însă, alunecînd pe picioru-i de fildeș, zări lunetele de vizare ale sextantului azvîrlit în ajun pe punte. Ă O, sărmane cîrmaci al soarelui și trufașule cercetător al cerurilor! Deunăzi te-am sfărîmat, iar azi compasele ar fi vrut să mă zdrobească, ele, pe mine. Așa, vasăzică! Dar Ahab e stăpîn pe forța magnetică. Domnule Starbuck
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
schimbară însa nici un salut, cum se obișnuiește în astfel de ocazii. Ă Unde era? exclamă Ahab, înaintînd spre celălalt. N-ai ucis-o! n-ai ucis-o! Spune-mi cum a fost? Ă Se pare că, spre sfîrșitul după-amiezii din ajun, în timp ce trei ambarcațiuni ale corabiei străine urmăreau de zor un cîrd de balene, ce le atrăseseră la o distanță de patru sau cinci mile de corabie, capul și cocoașa albă a lui Moby Dick ieșiseră pe neașteptate la iveală din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să-și fi împins, dușmanul ca într-un soi de țarc al oceanului, pentru a-l putea doborî mai lesne; acum, cînd se afla aproape de latitudinea și longitudinea unde își primise rana chinuitoare de altădată; acum, cînd întîlnise, chiar în ajun, o corabie care o înfruntase aevea pe Moby Dick și care-i confirmase, laolaltă cu celelalte corăbii întîlnite în drum, diabolica indiferență cu care Balena Albă își nimicea urmăritorii, fie că aceștia o atacau, fie că îi ataca ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unii dintre ei le încercaseră pînă atunci, nu numai că cedau în fața spaimei crescînde ce le-o inspira Ahab, dar se împrăștiau așa cum se împrăștie iepurii de cîmp la auzul bizonilor. Mîna Destinului le înhățase sufletele; iar pericolele cumplite din ajun, așteptarea chinuitoare din cursul nopții, goana oarbă și nebunească a corabiei spre ținta ce se depărta mereu - toate astea le făceau inimile să bată mai tare. Vîntul, care le umfla pînzele ca pe niște bărdăhane și care împingea corabia cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lunecară ca niște meteori pe punte, agățîndu-se de fungi și de straiuri, în vreme ce Ahab cobora el însuși destul de repede de la postul lui de observație. Ă Lăsați ambarcațiunile la apă! tună el, de îndată ce puse piciorul în noua lui ambarcațiune, pregătită în ajun. Domnule Starbuck, corabia îți aparține - nu te apropia prea mult de ambarcațiuni, dar ține-te totuși pe lîngă ele. Toată lumea pe mare! Ca și cum ar fi vrut să bage groaza în ei, atacîndu-i de data asta ea cea dintîi, Moby Dick
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine pe apă; și arăta mai puțin vlăguit decît în ajun. Dar, cînd fu ajutat să se urce pe puntea corabiei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine pe apă; și arăta mai puțin vlăguit decît în ajun. Dar, cînd fu ajutat să se urce pe puntea corabiei, ochii tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină singur pe picioare, continua să se reazeme de umărul lui Starbuck - primul care sărise în ajutorul lui. Piciorul de fildeș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă în clipa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Teachers (IUSDT) European Senior Organization SAMAK Internaționala Socialistă În concluzie, europartidul social-democrat primește atît actori partinici înrudiți din diverse instituții europene (UE, Consiliul Europei etc.) cît și reprezentanți ai diferitelor organizații social-democrate (ECOSY, SAMAK, IS etc.). 4.5. Concluzii În ajunul transformării din anii 1970, PSCE se prezintă, în esență, cu un profil îndreptat spre familia socialistă și social-democrată. În acest sens, sînt compuse în principal din partide afiliate din țările membre ale Comunităților Europene. Complementar, și IS are un cuvînt
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
va propune asumarea acestui rol electoral. Sub președinția lui Robert Potillon, Congresul de la Luxemburg adoptă Apelul către alegători 394 pentru primele alegeri europene, dat fiind că membrii UPSCE nu s-au putut pune de acord asupra unui manifest 395. În ajunul celui de-al doilea scrutin european, Congresul din 1984 adoptă primul său manifest 396. Rolul federației rămîne totuși slab în raport cu cel al partidelor membre. Dimpotrivă, miza este mare, fiind vorba de răspunsul la problema recesiunii economice 397. Într-un context
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de Investiții și a Fondului European de Investiții (FEI), precum și de "parteneriatul public-privat pentru finanțarea unui anumit număr de mari lucrări în cadrul rețelelor transeuropene". 8.4. Analiza mecanismului partinic descentralizat PSE a ținut o conferință a liderilor de partid în ajunul summit-ului european de la Luxemburg (noiembrie 1997). Liderii din PSE nu au luat în considerare proiectul de program al grupului de lucru. Consilierul politic pe lîngă secretariatul PSE, B. Tuytens, i-a propus președintelui Scharping să pună pe agenda reuniunii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
s-a "pregătit" pentru acest Consiliu European "extraordinar" privind locurile de muncă. Pentru a analiza dinamica acestei teme în PSE sub președinția luxemburgheză, am studiat două secvențe: grupul de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels și conferința liderilor de partid din PSE, din ajunul summit-ului european de la Luxemburg. Prima secvență a fost inițiată de lovitura de forță a PS francez, care a urmat victoriei electorale a acestuia în alegerile legislative franceze din iunie 1997. Ei au exercitat o presiune nu doar asupra instanțelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]