6,796 matches
-
viață dobândită. S-a dovedit practic că vulnerabilitatea la factorii stresori se remarcă atât la persoane ce prezintă de personalitate, charismatice, pronunțate, cât și la cele ce înclinate a ceda mult mai ușor în fața presiunilor externe, ieșind în evidență o ambiție nemăsurată, nerăbdare, dorință de competitivitate sporită, implicare profesională majoră. Pentru a combate efectele negative ale stress-ului psihic, cel mai important ca impact asupra organismului uman, care afectează deopotrivă și managerii și angajații, I.B. Iamandescu<footnote Iamandescu, I.B. - Psihologie medicală, Ediția
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Collier ., David Dollard , Globalization, Growth, and Poverty, Editura World Bank and Oxford University Press, Washington D.C.,2002, p.121; footnote> Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
etc.; -eurema de asociativ-combinatorie realizată de inteligență, imaginație, memorie, inconștient, etc.; -eurema energetico-stimulatorie în cadrul căreia conlucrează pasiunea, sentimentele, motivația, interesul, curiozitatea, forța proceselor nervoase exprimate în tipul de activitate nervoasă superioară, efortul intens și de lungă durată, voința, curajul, trebuințele, ambiția, plăcerea de a descoperi ceva nou, etc.; -eurema critică realizată de gândirea analitică, de funcția critică a inteligenței și conștiinței, etc.; -eurema de obiectualizare a imaginilor la care conlucrează elemente ideativ-perceptive și motorii. 5. 1.Eurema de acumulare și comprehensiune
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, voința (capacitatea de efort), curajul (cutezanță), dorința, ambiția, etc. Creativitatea se desfășoară din punct de vedere psihofiziologic, pe un tonus cerebral ridicat, care generează și întreține starea de continuă concentrare, dirijată de voință. O voință puternică este generatoare de potențe creative: “Aproape fiecare dintre noi poate să-și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
doar atitudini și comportamente creative, ci s-au îmbunătățit relațiile interumane, scăzând numărul elevilor respinși sau cu tendințe de izolare. Elevii cei mai creativi și-au îmbunătățit imaginea în grup, ei fiind desemnați drept lideri, iar ceilalți și-au crescut ambiția de a-și spori performanțele. Normele grupului creativ au fost interiorizate de către elevi, ei făcând apel la acestea și în alte situații, în afara activității antrenamentului. Pe parcursul antrenamentului creativ elevii au început a-și schița un plan de dezvoltare a carierei
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură intelectuală, ci mai ales constituie o pregătire pentru înțelegerea adevărurilor divine, ținta ultimă a căutărilor sufletului nostru. Cultura laică joacă și rol de podoabă a spiritului: pomul nu numai că poartă roade, dar este împodobit și cu frunze
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală cât și pentru echilibru psihic. Ambițiile materiale dau satisfacții limitate. O dovedește realitatea că în lipsa educației religioase și în condițiile unor relații familiale șubrede, fiii unor oameni foarte bogați își părăsesc căminele, încep să se drogheze, recurg chiar la sinucidere. De aceea, cei care au cercetat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare care duce la un mod aparte de a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care, după preconizata încheiere a războiului, avea să o reprezinte expansiunea sovietică 2. De altfel, însuși Winston Churchill, unul din artizanii conștienți ai hărții europene postbelice, realiza atunci, formal neputincios, și conchidea totodată, poate cinic, că „era firesc să crească ambițiile rusești: comunismul sălta capul în spatele frontului sovietic, vuind de bubuitul tunurilor. Rusia devenea mântuitorul, iar comunismul, Evanghelia pe care o aducea”3. La rândul său, reputatul istoric Peter Calvocoressi aprecia și mai tranșant că „ofensiva rusească a dus URSS pe
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
timpului un spațiu al intersecțiilor unor mari culturi, civilizații și religii (Creștinismul și Islamul), precum și al ciocnirilor de interese. Importanța ei geostrategică este deosebit de mare, aflându-se între două continente, Europa și Asia și având pe țărmuri state cu mari ambiții teritoriale: Uniunea Sovietică și Turcia. Acestea au încercat fiecare să transforme Marea Neagră într-un lac intern. Avantajul părea să fie al Turciei ca deținătoare a Strâmtorilor, iar mai târziu ca făcând parte din sfera de influență americană. Scopul diplomației sovietice
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Turcia, am afirmat politica noastră clar și ferm. Grecia și Turcia au devenit subiectul unor grele presiuni din partea Uniunii Sovietice și deși ambele aveau variante de a rezista, acum aveau nevoie de ajutor. Turcia fusese de-a lungul anilor obiectul ambițiilor ruse. Comuniștii continuau dorința Țarului și încercau să obțină controlul asupra ariei ce împiedica Rusia să iasă în Mediterana. Stalin deschisese subiectul Dardanele la Potsdam, dar Atlee și eu i-am tăiat-o ferm prin principiile ce decurgeau din Conferința
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Cum era de așteptat, Kremlinul a concentrat trupe semnificative pentru a apăra granița caucaziană, ceea ce a redus numărul trupelor care ar fi putut ataca Europa Centrală concomitent. Chiar și cu alăturarea Greciei și Turciei, Alianța Nord Atlantică era departe de ambițiile sale de securitate. Administrația Eisenhower a proclamat doctrina „massive retaliation” (contraatacul masiv). Aceasta era o strategie ce se punea în aplicare într-un eventual conflict împotriva Uniunii Sovietice și a aliaților săi, care s-ar fi transformat rapid într-un
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
reprezentat de-a lungul timpului un spațiu al intersecțiilor de civilizații (Creștinismul și Islamul) și al ciocnirilor de interese. Importanța ei geostrategică este deosebit de mare, aflându-se între două continente (Europa și Asia) și având pe țărmuri state cu mari ambiții teritoriale: Rusia și Turcia. De-a lungul istoriei acestea au încercat fiecare să transforme Marea Neagră într-un lac intern. În epoca contemporană avantajul a fost de partea Turciei ca deținătoare și gardian al Strâmtorilor, iar mai târziu ca făcând parte
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
brusc, fără regrete. Peste câtva timp veți fi fericit. Dacă veți proceda treptat, veți deveni sclavul celor câteva țigări zilnice, așteptând de fiecare dată următoarea țigară. Deci, cu hotărâre, gata, e un capitol încheiat, sunteți un tip cu voință și ambiție. Felicitări.
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
pentru că o spunea el, a crezut că geniul constă în a descoperi prin intuiție faptele pe care nu ni le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute”. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
facă prieteni. Din punct de vedere afectiv-motivațional, în primele clase copilul învață sub influența adulților pentru a le face pe plac și a răspunde statutului de școlar. Ulterior, învățarea este impulsionată și de relațiile copilului cu alți colegi, percepute ca ambiție, cooperare și competiție. Apar motive intrinseci (plăcerea de a învăța, interesul pentru un anumit domeniu) care impulsionează și susțin învățarea. Acestea stimulează interesele copilului și dezvoltarea unor trăsături de voință, precum: hărnicia, perseverența, dorința de efort, etc. Trăirile afective ale
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
brusc, fără regrete. Peste câtva timp veți fi fericit. Dacă veți proceda treptat, veți deveni sclavul celor câteva țigări zilnice, așteptând de fiecare dată următoarea țigară. Deci, cu hotărâre, gata, e un capitol încheiat, sunteți un tip cu voință și ambiție. Felicitări.
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
pentru că o spunea el, a crezut că geniul constă în a descoperi prin intuiție faptele pe care nu ni le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
asigurarea continuității și a dezvoltării culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau nevoiți să deprindă activ și de timpuriu regulile unei existențe dure și, nu rareori, scurte. Prezența și acțiunea lor în contextele sociale ale epocii rămâne, în mod cert, subestimată. Decriptarea contribuției culturale a acestor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma unor tulburări de personalitate, copleșirea mamei de obligații profesionale, fie în urma unor ambiții profesionale, fie (din cauza) presiunilor materiale din familie lipsa de suport oferit mamei din partea relației ei sociale. În cazul unui părinte cu mai mulți copii, afecțiunea scăzută față de unul anume se poate pune în relație cu anumite caracteristici ale copilului: prezența
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cazul indivizilor care demonstrează în mod consecvent un anumit tipar de comportament în diferite situații sau momente, fără să existe, aparent, nici un motiv extern. Trăsăturile devin scurtături pe care le folosim pentru a descrie tipare comportamentale repetate. Folosim termeni ca ambiție, lene, dependență pentru a descrie caracterul esențial al indivizilor, bazându-ne pe observații multiple ale tiparului particular de comportament (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Competențe. Indivizii dețin percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vigilent al Inchiziției și al Bisericii catolice. El trăia în Olanda protestantă, țară de o mare toleranță religioasă, unde frica de tribunal sau Inchiziție era nejustificată la prima vedere. Singurul lucru care i ar putea scuza atitudinea, dezvăluind o mare ambiție, este scopul final pe care Descartes și-l propusese în legătură cu ideile sale, respectiv acela de a avea un impact și o pătrundere cât mai largă în cercurile savanților și oamenilor culți. Acesta a fost și motivul pentru care Descartes a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cele două cogito-uri, după publicarea Discursului asupra metodei și cînd Meditațiile erau “deja en chemain pour aller a Paris”. Ar fi incorect și naiv însă a considera afirmațiile din această scrisoare drept purul adevăr, dacă ținem cont de următoarele aspecte: ambiția lui Descartes a fost ca filosofia sa să fie predată în școli, ori a recunoaște că s-a inspirat din Augustin i-ar fi știrbit originalitatea și deci valoarea prin care această ambiție s-ar fi putut concretiza ; în al
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adevăr, dacă ținem cont de următoarele aspecte: ambiția lui Descartes a fost ca filosofia sa să fie predată în școli, ori a recunoaște că s-a inspirat din Augustin i-ar fi știrbit originalitatea și deci valoarea prin care această ambiție s-ar fi putut concretiza ; în al doilea rînd principiul de viață al lui Descartes: bene vixit qui bene latuit a fost cauza principală a dedicării Meditaților, doctorilor de la Sorbona și a transformării lui Augustin în patronul său ; prin această
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lectură a Cogito-ului ce pleacă de la subiectul transcedental, cum este cazul de pildă a lecturilor fenomenologice ale lui Descartes, va fi întotdeauna dispusă să separe în mod abstract manifestatul fenomenal, oricare ar fi acesta și substanța ca fundament, pe cînd ambiția lui Descartes era poate alta, aceea de a gîndi gîndirea, inventivitatea umană, mai curînd decât manifestatul. Descartes lasă să se înțeleagă că un sistem al libertății nu poate face economie de eul personal și că dacă încercăm să depășim subiectul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]