39,601 matches
-
că am putea călca peste o coală imensă de câmpie dictando, poligonul dificil de trageri hărăzit peniței. Fel de fel de năzdrăvănii. Cercetând la obârșie materia primă din care se face hârtia, aleile pământii de baloturi de vechituri pline de amintirea gropilor de gunoaie; trecând printre căpițele de putregaiuri, îndesate, presate în tăcerea cu ciment pe jos a marelui depozit de zdrențe, de cârpe, un maidan betonat, văruit, cu ferestre largi să intre cât mai mult aer; privind, sufocat, acest jalnic
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
scară omenească. Astfel că episoadele existențiale, independent de cadrul în care se desfășoară, pot căpăta relevanță. Aici intervine arta scriitorului: nu atât stilul lui, la care am de făcut obiecții, cât forța de a lucra cu materialul friabil al propriilor amintiri. Punerea acestora pe hârtie, departe de a fi o operațiune mecanică de arhivare, presupune creativitate literară și o coerență posibilă abia acum, în momentul scrierii. Umbrele fără chip, coloanele de aer, conturul de abur și siluetele cețoase sunt trecutul tremurând
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
hârtie, departe de a fi o operațiune mecanică de arhivare, presupune creativitate literară și o coerență posibilă abia acum, în momentul scrierii. Umbrele fără chip, coloanele de aer, conturul de abur și siluetele cețoase sunt trecutul tremurând, aproape destrămat, în amintire. În fumul unei cafenele sau în aburii alcoolului, figurile din jurul autorului-narator și liniile exacte ale unor scene rămase în urmă încep să joace, introducând o dulce confuzie acolo unde ar fi trebuit să avem lucruri clare: parcurse deja, încheiate, finite
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
desprinse parcă dintr-un jurnal, sunt și cele despre înmormântarea lui Ionesco, scriitor central în sistemul de valori al criticului - și subiectul nefericitei sale monografii care n-a putut să vadă lumina tiparului la timpul scrierii ei. De asemenea, capitolul amintirilor despre Europa Liberă, cu vocile și figurile de prim-plan ale instituției (se detașează cea a lui Vlad Georgescu) merită o atenție aparte. E una dintre puținele descrieri din interior, fără colportaj ieftin, senzaționalist, fără bârfă dâmbovițeană. Gelu Ionescu are
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
de orice iluzie a afectivității, al cărui principal inconvenient îl constituie oboseala inevitabilelor conversații de rutină, care îl însoțesc. De altfel, relația va fi ruptă cu aceeași indiferență cu care a existat. Nu întâmplător, inima dezabuza-tului inginer tresaltă doar la amintirea unui amor anonim și tarifat cu o prostituată. Ea este relația perfectă pentru vremurile noastre, marea lui iubire, chiar dacă (sau, pentru că) nu îi cunoaște nici măcar numele. Pornit ca un lunatic în căutarea frumoasei necunoscute (care înspre final se dovedește a
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
fond plebeu. M-aș fi bucurat să-l văd pe Ștefan Iordache distribuit în filmografia postdecembristă într-un rol pe măsura talentului său, iar dacă acest lucru nu s-a întîmplat, sunt atîtea altele care ni-l păstrează în nobilă amintire pe acest aristocrat al scenei. De teatru și de film.
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
personaj, dar povestirea fiind făcută la persoana a II-a, există o voce narativă formală - mai degrabă este vorba de autoscopie, transferată în modul de a privi lumea de către cineva din exterior), bunicul din partea tatălui. Altfel spus personajul își retrăiește amintirile, imaginându-și că acestea i-ar fi fost povestite de vocea bunicului. Tonul este cald, învăluitor, ușor sentimental, egal cu sine. Obsesia principală, laitmotivul amintirilor, este, cum spuneam, moartea tatălui. Autorul reține fiecare detaliu al neașteptatei tragedii, înmormântarea este descrisă
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
a privi lumea de către cineva din exterior), bunicul din partea tatălui. Altfel spus personajul își retrăiește amintirile, imaginându-și că acestea i-ar fi fost povestite de vocea bunicului. Tonul este cald, învăluitor, ușor sentimental, egal cu sine. Obsesia principală, laitmotivul amintirilor, este, cum spuneam, moartea tatălui. Autorul reține fiecare detaliu al neașteptatei tragedii, înmormântarea este descrisă în cele mai mici detalii, nimic nu este omis, de la gesturile și cuvintele celor prezenți până la gândurile proprii ale protagonistului în momentele respective. Maturul de
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
accentului la început de vers. Soluțiile fiind echivalente, este posibil ca ligatura M'au-fer- să-i aparțină tot lui Eminescu. Versul lipsește din numeroasele ciorne și versiuni anterioare publicării (din manuscrise) - dar să ne aducem aminte cum crea Eminescu, din amintirile lui Ioan Slavici: "În primăvara anului 1883, însă, el a început să se îndărătnicească și nu mai eram nici eu tot cel de mai nainte. Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile, și
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Teodor Vârgolici Cei pe care destinul i-a hărăzit să se nască sau să-și petreacă o bună parte a copilăriei și adolescenței lor în peisajul mirific al Brăilei, i-au purtat în cuget și simțire o intensă amintire, o nostalgie a trăirilor de odinioară în ambianța insolită a portului dunărean, în încântătoarele alei din Grădina Mare și Parcul Monument, a promenadei pe sub salcâmii de pe strada Regală. Mulți prestigioși scriitori, oameni de cultură și de știință, ca Panait Istrati
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
Valeriu Sârbu, Teatru la Brăila 1832-1915 de Maria Elena Teodorescu, Stradele Brăilei de Ioan Munteanu, Scriitorii brăileni de azi de Aurel M. Buricea. Cu puțin timp în urmă am avut prilejul să parcurg o nouă și remarcabilă sinteză documentară, intitulată Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre de Valeriu Avramescu, editată de Muzeul Brăilei și Editura Istros. Lucrarea are un specific aparte, mai puțin obișnuit. Așa cum precizează prof. univ. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, într-un cuvânt-înainte, lucrarea reconstituie Istoria
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
animalelor, mulsul vacilor, - Constantin le cântă -, treburile câmpului, instalarea războiului de țesut. În fața televizorului la care se aud știri în engleză despre un alt continent, despre o altă lume, Elena toarce lână din caier. Chipul ei luminat din interior reflectă amintirea, ea nu este, de fapt, acolo, ritmurile acestei lumi pentru care stau mărturie Constantin și Elena nu se acordă cu cele ale lumii noi față de care bătrânii manifestă o mefiență lipsită însă de ostentație acră. Firul vieții lor separă două
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
spiritul vremurilor, la spiritul substanței, la spiritul obiectului, la spirit pur și simplu. Inteligența vie, intuiția mereu proaspătă și o neobișnuită abilitate manuală sînt elementele fundamentale în construcția unui univers în care coexistă și se interpătrund culturi și civilizații, himere, amintiri și zădărnicii. în laboratoare fictive și în biblioteci borgesiene viața este reinventată prin mimetism, fantomele obiectelor sfîrșesc prin a fi obiectele însele, carcasele își recuperează conținutul, grafiile gratuite promit, într-o altă viață, dezvăluiri esențiale. IOAN Ștefan Câlția: pofta imensă
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
reparație, adaug lângă textele de rândul trecut poemul întoarcerea acasă, descoperit într-o scrisoare mai veche, din 8 noiembrie 2008: "Către sat plopii sprijină/ tremurând și subțiri/ fierbințeala amiezii/ pașii lipăie în praf/ că turme de cuvinte/ trec prin sita amintirii/ Copile asculta/ cum din lințoliul pădurii/ cresc apele repezi/ ce vor înecă nisipul luncii/ și rădăcinile uscate și arămii/ odată cu visele noastre/ într-o năvalnica creștere/ spre cantul de argint/ al nopților cu luna în pârg". Nădăjduiesc să continuați să
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
ascendența livrescă: "Ca să farmec odată o femeie, am dus-o la un meci/ de rugbi. Ne-am despărțit repede, cast și demn. Ca să mă/ împac cu alta, i-am citit o noapte întreagă Nasul/ lui Gogol. Într-atât mă inhiba amintirea lecturii lui Raicu, de pe vremuri, încât ceea ce i-am citit a tras-o la/ un somn bun pe-un colț de pernă, lângă umărul meu. Să/ citești la trei dimineața Nasul, singur, cu glas tare,/ ca o sfidare a somnului
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
o tânără a sfârșit tragic, după ce i s-a încurcat părul în volan, mi-a readus aminte de două cazuri asemănătoare, în urma cărora Stela Furcovici, actrița din Ecaterina Teodoroiu și balerina aproape același destin. Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea noastră că Ecaterina Teodoroiu și avea toate șansele să ajungă un nume în cinematografie. Regizorul Dinu Cocea a distribuit-o în trei dintre filmele sale de referință, "Ecaterina Teodoroiu", "Iancu Jianul Haiducul" și "Iancu Jianul Zapciul". La 30 noiembrie 2000
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
despre furat, nu pot să nu pomenesc un clip publicitar recent, transmis intens pe posturile noastre de televiziune: are umor, e ingenios și surprinzător, dar și puțin cam șocant. Se bazează pe o argumentație implicită, susținută în fundal de melodia Amintire cu haiduci a lui Valeriu Sterian (,Unde s-au dus? Cînd au apus/ anii de sus ai gloriei lor?/ Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele,/ Caii și flintele haiducilor?") și avînd în prim plan, pe ecran, textul: "Peste 30 miliarde
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
două străzi. Cea mai mare parte a proprietății se află pe rua Alentejo - numele regiunii de la răsărit de Lisabona - și este de asemenea interesant de remarcat că la mică apropiere se găsește, pe aceeași stradă, un hotel cu numele "Lido"... Amintirea Bucureștilor persistă și după atâția ani pe aceste meleaguri îndepărtate. Numele regelui Carol este amintit pe o placă de la poartă - "Rei Carol" -, fără a se aminti însă de care monarh este vorba și al cărei țări. Gândul te poate duce
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
corpul ofițeresc nu este dureroasă. Dacă Journal-ul e scris în maghiară, franceză, germană, paginile după "lăsarea la vatră" vor fi consacrate proiectelor românești. Scriitorul vrea să se familiarizeze cu limba română. Vrea să învețe limba română . Se întoarce mereu la amintirile lui de acasă, încearcă să construiască (și) pornind de la ele. Nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie așezat pe hîrtie. Învață românește, începînd cu cuvintele, expresiile, fragmentele critice, paginile din cărțile contemporanilor. Se desparte de literatura maghiară (și) fiindcă trebuie să
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
totuși românii sunt slugi în țara lor."6 Horia ar fi trebuit să fie un personaj de vârf al operei rebreniene. Unul care exprima ordinea, dar și teroarea imperială. Analizînd statutul personajului principal din Ciuleandra, Ioana Em. Petrescu observă: "Treptat, amintirile biografice se ordonează în jurul unei obsesii ascunse, în jurul manifestărilor unui instinct al cruzimii, în care eroul nu se recunoaște pe sine, cel care "în treizeci de ani n-a avut să-și impute o scenă de brutalitate" . Instinctul apare ca
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
și-o onorează frumusețea jucăușă a valului? Așa cum istoria promite dezastrul, și se ține prea bine de cuvînt: "Cîtă întristare să vezi popoarele cu trecut mare cerșind un adaos de viitor!" Ceea ce nu le decade de tot din drepturile falselor amintiri: "Rînd pe rînd, am adorat și detestat multe popoare, dar niciodată nu mi-a dat prin minte să reneg spaniolul care mi-ar fi plăcut să fiu?" Ciudată mărturisire, pentru un om care pare amar. Dar care e în stare
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
o înfățișează Ghobadi, iar fata, hieroglifă dureroasă a violenței războiului ascunde un secret cumplit. Cei doi poartă cu ei un copil, al fetei, care este totuși prea tînără pentru a fi mamă, copil de care nu o leagă decît o amintire cumplită, violul soldaților irakieni. Fratele ei deține și el un dar încredințat de obicei celor blestemați, o capacitate de predicție pe care Kak Satellite o utilizează în momente cheie. Paranormalul nu este un subiect senzațional, nimic nu este mai puternic
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
regimul lor descriptiv-constatativ și care îmi aduc aminte de jurnalul, de asemenea remarcabil, al Tiei Șerbănescu Femeia din fotografie, vin la rând dialogul dintre Gertrud B. și Mariana Codruț și, respectiv, radiografia Sandei Cordoș, ambele foarte aplicate și sistematice. Cu amintirile și mărturisirile Gertrudei B. este atinsă și tematica, specifică, a vieții minoritarilor în lagărul comun. Cât am pierdut prin plecarea, mai ales după Revoluție, a sașilor din România! Până să ajungă cu familia în Germania Federală, această robace, modestă și
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
Roxana Covrig Premierul Victor Ponta a rupt pactul de coabitarea cu președintele Traian Băsescu. Sociologul Alfred Bulai a explicat ce semnificație mai are acest gest politic, de rupere a unei simple amintiri. "Pactul de coabitare a funcționat cât a funcționat și a devenit o simplă amintire. E campanie electorală, ne așteptăm să aibă critici. Domnul Traian Băsescu va fi un actor în această campanie electorală și probabil că va încerca să aibă
Victor Ponta a rupt pactul de coabitare cu Traian Băsescu. Semnificația gestului politic, explicată de Bulai by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81890_a_83215]
-
a rupt pactul de coabitarea cu președintele Traian Băsescu. Sociologul Alfred Bulai a explicat ce semnificație mai are acest gest politic, de rupere a unei simple amintiri. "Pactul de coabitare a funcționat cât a funcționat și a devenit o simplă amintire. E campanie electorală, ne așteptăm să aibă critici. Domnul Traian Băsescu va fi un actor în această campanie electorală și probabil că va încerca să aibă o voce mai puternică decât Cristian Diaconescu, care are o voce mai răgușită și
Victor Ponta a rupt pactul de coabitare cu Traian Băsescu. Semnificația gestului politic, explicată de Bulai by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81890_a_83215]