16,557 matches
-
paginile unui povestitor humuleștean care șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul trecea complet cu vederea construcția intelectuală viguroasă a creatorului nuvelelor care devenea în 1890 membru corespondent al Academiei Române. Efortul cercetătorului de azi e însă amplificat, în cazul lui Slavici, de absența unei consistente arhive de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este înainte de toate membru al acelei comunității și care va percepe lumea într-o manieră dihotomică, specifică alterității: cei care sunt parte a aceleiași comunități și ceilalți, străinii. Străinii sunt aceia care nu împărtășesc același discurs, care se legitimează prin apartenența la alte habitudini, mentalități și valori și cu care orice comunicare este imposibilă. Ca atare, străinii trebuie fie asimilați, fie excluși, "strategia coexistenței permanente" cu aceștia (Zygmunt Bauman) reprezentând o utopie. Postmodernismul își pune problema unei educații care să permită
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a conținutului, ca și cuvântul german Bildung sau sinonimul său latin cultura, care semnifică, pe rând, procesul formării, stadiul celui format, apoi conținutul formării și, în cele din urmă, întregul univers spiritual al formării, la care individul participă prin naștere, apartenență la o anumită națiune sau la o anumită sferă socială. Evoluția istorică a acestui univers al educației culturale culminează cu conștientizarea idealului de cultură". (Jaeger, 2000, p. 226) Practic vorbind, educația nu poate fi știință în sensul existenței unei teorii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
devenirii, erau tot atâția factori care îi împiedicau afirmarea. Va fi nevoie de Heidegger și Löwith, pe tărâmul filozofiei, și apoi de Borges și Kundera, pe cel literar, pentru a pătrunde până la capăt sensul eternei reîntoarceri și a-i dezvălui apartenența esențială la gândirea lui Nietzsche. La cumpăna dintre cele două secole și în primele decenii ale secolului XX, trăsătura operei lui Nietzsche care l-a transformat într-un autor atât de citit încât a ajuns să ocupe în inimile germanilor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și stabilitate 128. Durkheim a intuit importanța valorilor în construirea reprezentărilor sociale colective (cum sunt idealurile), în asigurarea sentimentului de apartenență socială la un grup sau o societate și în întemeierea solidarității sociale. Durkheim a corelat valorile cu normele sociale și cu funcționarea normală a societății, deschizând drumul folosit un secol mai târziu în dezbaterile privind conflictul dintre grupuri sociale diferite
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
scadă când prețurile se reduc. Cel care procedează în felul acesta nu este interesat doar de dobândirea unor bunuri și de folosirea practică a acestora, ci și de afirmarea distincției lui sociale. Comportamentul este unul ostentativ și caută să asigure apartenența la un grup sau o categorie socială exclusiviste. În întreaga lume există magazine de lux, unde produsele au prețuri exorbitante, chiar și pentru articole simple și mici, cum este o cravată sau o geantă (de pildă, la casa de modă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lipsa realizărilor economice"175. Dacă am analiza problemele economice ale acestor grupuri doar prin prisma valorilor și atitudinilor lor am putea forța concluzia că ele se opun progresului și modernizării, numai că, cercetări recente au arătat că trecutul socio-economic și apartenența la o clasă socială inferioară sunt cauzele reale ale decalajului economic de care suferă grupurile menționate. "Mai exact, familiile afro-americane nu sunt în posesia unui set patologic de valori care să le împiedice realizarea economică: disparitățile privind venitul și educația
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și stabilitate 215. Durkheim a intuit importanța valorilor în construirea reprezentărilor sociale colective (cum sunt idealurile), în asigurarea sentimentului de apartenență socială la un grup sau o societate și în întemeierea solidarității sociale. Corelându-le, totodată, cu normele sociale și punându-le în raport cu funcționarea normală a societății, Durkheim a deschis drumul folosit un secol mai târziu în dezbaterile privind conflictul dintre grupuri
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
natură, politică, administrativă, istorică • Trimiteri se pot face la viața culturală a orașului, personalități, școli etc. 3. ISTORIA ȘI DEVENIREA SIBIULUI (10 MIN) Obiective: • Stabilirea unor repere istorice de evoluție a Sibiului • Descoperirea interesului sibienilor față de propriul trecut și descrierea apartenenței istorice • Descrierea perioadei de regim comunist și surprinderea schimbărilor de după 1989 3.1. Pentru sibieni, cât este de importantă istoria Sibiului? • Sunt evenimentele istorice motiv de mândrie? • Se definesc sibienii în funcție de istoria lor? 3.2. Își cunosc sibienii istoria? 3
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sibienii își cunosc mai bine istoria decât oamenii din alte locuri? Cum explicați interesul sibienilor față de trecutul lor? • Gradul de cunoștințe despre istoria locală • Cunoașterea istoriei locului, a clădirilor, a evenimentelor • Utilizarea argumentelor istorice în explicarea unor situații din prezent • Apartenența și identitatea istorică 3.4. Ce s-a întâmplat cu Sibiul în timpul regimului comunist? • Identificarea principalelor schimbări • Abuzurile și nedreptățile regimului comunist • Influența doctrinei asupra vieții culturale • Politica regimului asupra relațiilor interetnice 3.5. Cum puteți descrie principalele schimbări produse
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Sciences. New York: Macmillan and Free Press, 1968, p. 527. 55 Învățarea și interiorizarea valorilor proprii unei culturi întemeiază apartenența la un grup sau o societate, crescând coeziunea socială, dar, în același timp, trasează la nivelul conștiinței colective o linie de demarcație dintre noi și ceilalți.. Mai multe detalii pot fi găsite în Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
social crima este acceptată, încurajată și chiar premiată în anumite situații, cum este războiul sau condamnarea la moarte (în țările în care există această sentință juridică). Patriotismul, de pildă, este o valoare întemeiată istoric și social, care consolidează sentimentul de apartenență națională și contribuie la creșterea solidarității sociale. 157 J. W. Santrock, A Topical Approach to Life-Span Development, NY: McGraw-Hill, New York, 2007. 158 A se vedea pe larg Philip Zimbardo, The Time Paradox: The New Psychology of Time That Will Change
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat cu elemente nesemnificative) privind profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională, de informațiile (foarte subiective) oferite de proprii copii sau de informațiile primite pe alte căi. În aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și coordonator sau mediator al învățării, el supervizează și intervine în antrenarea elevilor pentru respectarea formelor și a reperelor de organizare proiectate. În proiectarea, organizarea procesului de predare - învățare - evaluare, învățătorul valorifică particularitățile de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale elevilor. În acest sens, învățătorul trebuie să pornească întotdeauna de la cunoașterea copilului în ansamblul particularităților lui, de la experiențele, interesele, nevoile și aspirațiile acestuia. Învățătorul își însușește corect și aplică modalitățile de cunoaștere a copilului: realizează observații continue, în condiții
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
acestui lucru, cadrele didactice trebuie să găsească metode pentru a-i determina pe părinți să prețuiască și să împărtășească trăsăturile distinctive, tradițiile culturale, celebrarea unor evenimente și tradiții populare care îi pot ajuta să-și dezvolte sentimentul de identitate și apartenență la comunitate și școală. Parteneriatele școală - familie includ activități inițiate de educatori, părinți sau membri ai comunității. În forme diferite, ele reflectă șase tipuri de implicare a familiei (Epstein, 1990, 1992; Epstein și Lee, 1995, Epstein și alții, 2002): Tipul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
De ce pattern-urile identificate se manifestă în acest fel? Perspectiva pozitivistă, cantitativă a cercetării își propune următoarele ipoteze de testat: 1. atitudinile și practicile educative ale părinților sînt dependente de aspecte structurale ale familiei cum ar fi categoria socio-profesională de apartenență a părinților, nivelul de studii, socializarea primară realizată în mediul rural sau urban etc.; 2. pattern-urile de interacțiune dintre membrii familiei, precum și tipul de relații pe care le dezvoltă în raport cu spațiul social exterior sînt relevante pentru modul de implicare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
structura populației vizate (pe care ne-am propus să o analizăm exhaustiv) și cea a grupului care a răspuns efectiv la întrebările din chestionare. Utilizînd ca variabile de comparație datele cuprinse în cataloage și foile matricole (categoriile socio-profesionale ale părinților, apartenența de sex și reușita școlară a tinerilor) nu am constatat erori sistematice (non-răspunsurile s-au distribuit destul de apropiat unei selecții aleatoare). Referitor la validitatea instrumentului de recoltare a informațiilor (conținînd și itemi preluați din cel aplicat în Elveția), în cadrul pre-anchetei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în care se modifică ierarhia atribuită de părinți acestor obiective în funcție de: • nivelul resurselor socio-economice; • stilul de coeziune al familiei nivelul de autonomie al membrilor familiei, respectiv închiderea sau deschiderea grupului domestic spre spațiul social exterior; • identitatea copilului rangul nașterii și apartenența de sex. În cercetarea noastră am încercat să relevăm și importanța aspectelor mai sus amintite asupra performanțelor școlare ale copilului. 2. Tehnicile de influență utilizate de către părinți pentru a-și atinge obiectivele educative au fost împărțite în patru dimensiuni: • Controlul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
47 333 Media claselor V-VII 8.67 8.27 8.19 8.83 8,44 Număr de indivizi 39 47 30 19 137 Media test național 7.51 7.32 7.12 8.05 7,43 Se observă că apartenența la familiile de tip Asociație și Companional oferă o șansă în plus atît în ceea ce privește reușita în ciclul gimnazial, cît și la testarea națională. În tabelul 7.8 am relevat, deja, relația dintre reușita școlară a copilului și nivelul de studii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Companional oferă o șansă în plus atît în ceea ce privește reușita în ciclul gimnazial, cît și la testarea națională. În tabelul 7.8 am relevat, deja, relația dintre reușita școlară a copilului și nivelul de studii al părinților. Ne punem întrebarea dacă apartenența la categoriile desemnate de cele patru modele de coeziune familială nu este asociată cu nivele culturale diferite ale mamelor și taților. TABELUL 7.12. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de modelul de coeziune a familiei definită de către
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
125 11,5 72 11,5 47 13,3 337 12,0 Din nou familiile Asociație și cele de tip Companional sînt privilegiate, în sensul că ambii părinți au un nivel de instruire superior mediei. Pentru a putea opera cu apartenența la un anumit model de coeziune familială ca și cum ar fi vorba de o variabilă de tip cantitativ, am construit din nou variabile dummy care iau valoarea unu cînd elevul sau părinții lui aparțin unui anumit tip de familie și zero
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinții lui aparțin unui anumit tip de familie și zero în rest. Reușita școlară am transformat-o în același mod, valoarea unu fiind luată de elevii cu medii între nouă și zece. TABELUL 7.13. Corelațiile dintre variabilele dummy desemnînd apartenența la un model de coeziune și reușita școlară superioară Apartenența la unul dintre modelele de coeziune: COMPANIONAL BASTION PARALEL ASOCIAȚIE N Cor. N Med. N Med. N Med. Media gen. cl. 5-7 ≥ 9 329 0,169 329 -0,163 329
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în rest. Reușita școlară am transformat-o în același mod, valoarea unu fiind luată de elevii cu medii între nouă și zece. TABELUL 7.13. Corelațiile dintre variabilele dummy desemnînd apartenența la un model de coeziune și reușita școlară superioară Apartenența la unul dintre modelele de coeziune: COMPANIONAL BASTION PARALEL ASOCIAȚIE N Cor. N Med. N Med. N Med. Media gen. cl. 5-7 ≥ 9 329 0,169 329 -0,163 329 -0,084 329 0,106 Datele din tabelul 7.13
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
COMPANIONAL BASTION PARALEL ASOCIAȚIE N Cor. N Med. N Med. N Med. Media gen. cl. 5-7 ≥ 9 329 0,169 329 -0,163 329 -0,084 329 0,106 Datele din tabelul 7.13 confirmă dependența reușitei școlare superioare de apartenența la familiile de tip Asociație și Companional, chiar dacă nivelul corelațiilor este scăzut. Variabila desemnînd modelul de coeziune familială va fi folosită frecvent în analiza noastră ca o caracteristică interacțională a familiei, în tentativa de a depăși simpla asociere a unor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
100% Vom încerca, în continuare, să surprindem alte aspecte structurale ale familiei care sînt susceptibile de a fi asociate cu reușita școlară. Ne vom opri la componența grupului familial. Ne interesează, în primul rînd, relația dintre talia fratriei, rangul nașterii, apartenența de sex a copilului și reușita școlară a acestuia. După cum rezultă din tabelul 7.16, rangul nașterii copilului, surprins doar prin trei categorii datorită numărului mic de situații în care depășea această valoare, este legat de performanța școlară mai ales
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]