6,861 matches
-
proclamarea de către Adunarea Generală a Românilor din Provinciile Asuprite și din Regat a Consiliului Național al Unității Române, care urmărea informarea Apusului cu legitimitatea revendicărilor românilor, colaborarea cu alte naționalități din Austro-Ungaria, formarea unei legiuni pentru frontul aliat, alcătuită din ardeleni stabiliți În străinătate. Ca vicepreședinte al Consiliului Național al Unității Române, participă la o recepție În onoarea unor universitari români, iar În alocuțiunea sa face cunoscută participanților credința că Chestiunea unității politice a românilor din Transilvania și Ungaria cu cei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ale căror puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter; A. Dragnea, N. G. Ozolin; C. FlorescuN. Dumitrescu A. Predescu; Gh. Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Viteza, îndemânarea, rezistența și forța sunt cele patru calități motrice de bază, care în practică nu pot fi separate, fiind permanent într-o strânsă interdependentă și corelație. Viteza Viteza (în accepțiunea cea mai largă) se referă în principal la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
n.ns.); Ghiitan (Găitan, n.ns.) Manucevici, arman; Andronic sân Găitan, arman; Ghiorghi sân Andrei Bercu, el și Dutcovici; Danciu Bulgariu, posbil un etnic bulgar sau doar un grădinar localnic, după cum Ion Neamțu, el și Merindi ar putea fi un ardelean venit din vreun oraș săsesc, sau, poate, un autohton din ținutul Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
venit firesc. Pe timpul cât mă documentam pentru scrierea cărții despre “Divizia 13 Infanterie Ploiești, 10 luni în anticamera morții”, apărută în luna mai 2014 în editura PIM, am găsit date în documente și despre constituirea în Hârlău a Corpul Voluntarilor Ardeleni, format din prizonierii de război luați de ruși în timpul războiului, de la trupele austroungare în perioada august 1914iunie 1916. Acești prizonieri, aflați în mai multe lagăre de prizonieri din Rusia, au fost aduși la Darnița (un cartier a Kievului) unde sau
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Nu este o lucrare vastă, însă pentru locuitorii Hârlăului este revelația unei frânturi din istoriei acestui oraș, aflat la 630-a aniversare de la atestarea documentară (1 mai 1384). Colonel în retragere Miron Dumitru Hârlău 2014 1. Premizele constituirii Corpului Voluntarilor Ardeleni Primul război mondial, pe lângă lanțul nesfârșit de moarte, suferințe și nenorociri, a fost o oportunitate pentru românii majoritari din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova dintre Prut și Nistru, de a reveni la patria comună și a scutura jugul de veacuri a
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
din monarhia austro-ungară ca supuși, au fost obligați să depună jurământ de credință pentru monarhia austriacă și au fost trimiși pe front. Intrarea României în război la data de 15 august 1916, deschide calea oficială spre afirmare a voinței românilor ardeleni de a servi în România pentru eliberarea Transilvaniei. în august 1914 la începerea războiului, la o populație de 4 milioane de români aflați în Transilvania și Bucovina au fost încorporați în armata austo ungară 650.000 de români. Se observă
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
carne de tun” pe front. O acțiune premeditată de a diminua populația românească majoritară. Din aceștia, 80.000 au murit sau au fost dați dispăruți în luptă, 60.000 au fost răniți. Pe timpul războiului, se găseau peste 30.000 români ardeleni încadrați oficial în armata română ca ofițeri și soldați, iar alți 100.000 (alte surse precizează 120.000) se găseau ca prizonieri în lagărele rusești, 50000 în lagărele italiene, după ce fuseseră capturați sau dezertaseră în timp ce luptau în armata austro-ungară. Soarta
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
hrăniți, prost tratați. Mulți au murit datorită bolilor și condițiilor inumane în care trăiau. Abia după intrarea României în război în august 1916, soarta lor s-a mai îmbunătățit. Aceștia din urmă vor constitui grosul diviziilor și corpurilor de voluntari ardeleni ce vor lupta în armata română și în unități militare constituite aproape exclusiv din români din Transilvania. De menținat că unități constituite din voluntari transilvăneni au luptat pe frontul din Franța în compunerea armatei franceze și mai târziu americane, pe
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
voluntari transilvăneni au luptat pe frontul din Franța în compunerea armatei franceze și mai târziu americane, pe frontul de la Salonic - Grecia, în compunerea armatelor franceze, în Italia în compunerea armatei italiene, în Extremul Orient - Siberia în cadrul Corpului II al Voluntarilor Ardeleni, la Mărășești, Mărăști și Oituz în compunerea armatei române. Sângele ardelenilor s-a vărsat pe toate teatrele de operațiuni militare din Europa și Extremul Orient rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
franceze și mai târziu americane, pe frontul de la Salonic - Grecia, în compunerea armatelor franceze, în Italia în compunerea armatei italiene, în Extremul Orient - Siberia în cadrul Corpului II al Voluntarilor Ardeleni, la Mărășești, Mărăști și Oituz în compunerea armatei române. Sângele ardelenilor s-a vărsat pe toate teatrele de operațiuni militare din Europa și Extremul Orient rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de ruși, transilvăneni și bănățeni care vor încadra Corpul I al Voluntarilor
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
s-a vărsat pe toate teatrele de operațiuni militare din Europa și Extremul Orient rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de ruși, transilvăneni și bănățeni care vor încadra Corpul I al Voluntarilor Ardeleni Ca urmare a declarării de către România a războiului în august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu și au început să dezerteze sau să se lase luați
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Majoritatea prizonierilor români se găseau internați în lagărul Darnița, cartier al Kievului. Au fost aduși aici 250 de ofițeri și 1200 de gradați din alte lagăre de prizonieri. Aceștia constituind nucleul de formare, pregătire și instruire a batalioanelor Corpului Voluntarilor Ardeleni. Numirea în februarie 1917 a locotenent colonelului Constantin Pietraru, delegat al Marelui Cartier Român, comandant al lagarului din Darnița, a dus la înlăturarea multor piedicilor din partea autoritaților civile și militare rusești în constituirea subunitaților de voluntari precum și trimiterea lor în
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
au recrutat 5000 de voluntari. Pentru informarea prizonierilor români, a publicului român și a opiniei publice internaționale, intelectualii din Darnița publicau un ziar săptămânal ROMANIA MARE. La 22 august 1917, după strălucitele victorii ale armatei române de la Mărășești, Corpul Voluntarilor Ardeleni primește un mai mare aflux de voluntari, detașamentul număra deja 30.000 de voluntari. Zilnic soseau în tabăra Corpului câte 200 de voluntari. Cu armament și echipament pus la dispoziție de guvernul rus, pe măsură ce se constituia un batalion, era trimis
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
număra deja 30.000 de voluntari. Zilnic soseau în tabăra Corpului câte 200 de voluntari. Cu armament și echipament pus la dispoziție de guvernul rus, pe măsură ce se constituia un batalion, era trimis în țară. Prima unitate militară de voluntari Voluntarii ardeleni fac apel la autoritățile române să fie acceptați în armata română și să lupte alături de aceasta împotriva inamicului comun. Din diferite motive, legate atât de autoritățile românești, cât și de atitudinea prea puțin binevoitoare a celor rusești, acestor cereri nu
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
cât și de atitudinea prea puțin binevoitoare a celor rusești, acestor cereri nu li se dă curs până în luna februarie 1917. La 23 februarie 1917, Ministerul de Război al României emite Ordinul nr. 1191 prin care se constituie Corpul Voluntarilor ardeleni bucovineni din Rusia. Ulterior, acest Corp se va numi Corpul 1 al Voluntarilor ardeleni-bucovineni, în urma formării celui de-al doilea Corp al voluntarilor, care va acționa în Siberia, pentru asigurarea siguranței căii ferate transsiberiene pe unde aliații trimeteau armament, muniție
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
1917 s-a anunțat oficial constituirea Corpului Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darnița, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu . Acest angajament, cu conținut de jurământ militar, sublinia hotărârea fermă a ardelenilor și a bucovinenilor de a deveni . De aceea, voluntarii ardeleni își asumă faptul că . Mai mult, pentru a evidenția cât mai clar scopurile pentru care intră în luptă ca parte integrantă a armatei române, voluntarii ardeleni emit un Memoriu-Manifest pe
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Rusia, cu sediul la Darnița, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu . Acest angajament, cu conținut de jurământ militar, sublinia hotărârea fermă a ardelenilor și a bucovinenilor de a deveni . De aceea, voluntarii ardeleni își asumă faptul că . Mai mult, pentru a evidenția cât mai clar scopurile pentru care intră în luptă ca parte integrantă a armatei române, voluntarii ardeleni emit un Memoriu-Manifest pe data de 5 martie 1917, cu următorul conținut: Acest document
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
sublinia hotărârea fermă a ardelenilor și a bucovinenilor de a deveni . De aceea, voluntarii ardeleni își asumă faptul că . Mai mult, pentru a evidenția cât mai clar scopurile pentru care intră în luptă ca parte integrantă a armatei române, voluntarii ardeleni emit un Memoriu-Manifest pe data de 5 martie 1917, cu următorul conținut: Acest document premerge cu un an și jumătate Declarația de la Oradea, din 12 octombrie 1918, prin care se afirma public dreptul poporului român din Ardeal de a dispune
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
an și jumătate Declarația de la Oradea, din 12 octombrie 1918, prin care se afirma public dreptul poporului român din Ardeal de a dispune liber de soarta sa. La data de 13/26 aprilie 1917 se face cunoscut lumii manifestul voluntarilor ardeleni de la Darnița (cartier al Kievului), care spunea: La 18 mai 1917 comandamentul Corpului Voluntarilor Români începe pregătirile pentru expedierea în Moldova a primului eșalon de voluntari ardeleni și bucovineni. Pe 24 mai 1917 Corpul Voluntarilor Români este instalat la Kiev
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
La data de 13/26 aprilie 1917 se face cunoscut lumii manifestul voluntarilor ardeleni de la Darnița (cartier al Kievului), care spunea: La 18 mai 1917 comandamentul Corpului Voluntarilor Români începe pregătirile pentru expedierea în Moldova a primului eșalon de voluntari ardeleni și bucovineni. Pe 24 mai 1917 Corpul Voluntarilor Români este instalat la Kiev, iar a doua zi începe echiparea ostașilor și a ofițerilor, în condiții foarte grele, din cauza lipsei sprijinului autorităților ruse și a lipsei materialelor și a banilor. Astfel
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
1917. Pe 4 iunie 1917 voluntarii ajung în gara Chișinău, unde sunt întâmpinați cu un mare entuziasm de către populație. Voluntarii primesc aici un drapel românesc, drept mulțumire Victor Deleu, ofițer voluntar, răspunde: În ziua de 7 iunie 1917, trenul voluntarilor ardeleni, împodobit cu ramuri verzi și cu o mulțime de steaguri tricolore, intră în gara Iași. în semn de prețuire pentru aceștia, în gara din Iași îi așteaptă autoritățile civile și militare. Onorul este dat voluntarilor ardeleni în piața gării de către
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
iunie 1917, trenul voluntarilor ardeleni, împodobit cu ramuri verzi și cu o mulțime de steaguri tricolore, intră în gara Iași. în semn de prețuire pentru aceștia, în gara din Iași îi așteaptă autoritățile civile și militare. Onorul este dat voluntarilor ardeleni în piața gării de către un regiment de vânători din armata română, prezenți cu garda la drapel și fanfara militară. A doua zi, pe dealul Șorogarilor, voluntarii au depus jurământul. Au asistat la depunerea juramântului de credinta: regele Ferdinand I al
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
primului domn al României, Alexandru Ioan Cuza, voluntarii transilvaneni și bucovineni au participat la întâlnirea cu populația Iașului. Au fost momente de entuziasm cum rar se poate vedea. Iată cum descrie un martor ocular momentul sosirii primului batalion al Voluntarilor Ardeleni în gara Iași, colonelul medic Vasile Bianu în lucrarea “însemnări din Războiul României Mari” . Relatări similare au fost în toată presa apărută la Iași și Chișinău, în memoriile de război ale lui I.G.Duca, Nicolae Iorga, Octavian Goga și alții
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Iași, colonelul medic Vasile Bianu în lucrarea “însemnări din Războiul României Mari” . Relatări similare au fost în toată presa apărută la Iași și Chișinău, în memoriile de război ale lui I.G.Duca, Nicolae Iorga, Octavian Goga și alții. Corpul Voluntarilor Ardeleni la Hârlău Pe 5 iunie, unitățile Diviziei 13 Infanterie Ploiești care s-au refacut și pregătit pentru luptă la Hârlău, Deleni și Maxut, au plecat pe front și au înscris pagini de glorie eternă pe câmpurile de luptă de la Mărășești
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
pe front și au înscris pagini de glorie eternă pe câmpurile de luptă de la Mărășești și pădurea La Răzoare. Locurile de campare și de instrucție au rămas neatinse. încă de la început Marele Cartier General a planificat ca unitățile Corpului Voluntarilor Ardeleni, pe măsură ce soseau în țară să fie dirijate către Hârlău pentru constituirea pe regimente. Spre deosebire de ostașii Diviziei 13 Infanterie care au locuit iarna 1916-1917 în bordeie făcute în pământ, au murit peste 600 de tineri recruți de febră tifoidă și febră
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]