7,924 matches
-
constant în favoarea autonomiei, chiar și în cazurile în care exercitarea deplină a drepturilor fundamentale ale persoanelor care aparțin Bisericilor a fost refuzată. Este foarte interesant de observat că într-o evoluție paralelă cu cea a Curții, care a început să argumenteze în favoarea autonomiei Bisericii întemeiată pe art. 9, doctrina a început să elaboreze justificarea pentru non-aplicabilitatea normelor privind drepturile omului la organizații religioase, fără a se baza pe modul în care Curtea a dezvoltat jurisprudența sa. Argumentele erau bazate pe separația
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
baza pe modul în care Curtea a dezvoltat jurisprudența sa. Argumentele erau bazate pe separația dintre Stat și comunitățile religioase, lipsa de competență în a interveni în disputele religioase și respectul față de opțiunile religioase individuale sau colective 230. S-a argumentat că pluralismul presupune recunoașterea unei sfere non-statale, unde entitățile religioase și individuale sunt libere să aplice propriile standarde într-o direcție care se abate de la etosul societal predominant 231. În SUA, sensul autonomiei religiilor drept barieră în aplicarea drepturilor fundamentale
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
se referă asemeni celei vechi la parohii, ci la "Biserica Ortodoxă Veche, cu toate parohiile sale". În conformitate cu Legea din 2007, o parohie a Bisericii Ortodoxe Vechi nu poate exista independentă de Biserică. Părintele Mirolubovs și alți credincioși ai RGVD au argumentat în fața Curții că nicio autoritate publică nu ar putea interveni pentru a determina identitatea confesională a membrilor unei comunități religioase împotriva voinței lor. Curtea a decis că intervenția autorităților într-un conflict în interiorul RGVD, având ca rezultat faptul că părintele
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Cu toate acestea, Curtea a făcut o aplicare incorectă a acestei directive, bazându-se în mod explicit pe a cincea expunere și nu pe o dispoziție din ea, iar acest lucru a dus la o concluzie greșită. Guvernul român a argumentat că refuzul de a înregistra solicitantul ca un sindicat este generat de interferența cu art. 11, dar această ingerință este justificată, fiind prevăzută de lege, a urmărit un scop legitim și era necesară într-o societate democratică. Guvernul a afirmat
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a confirmat decizia Adunării Mitropolitane. Reclamantul s-a plâns în fața Curții că nu a fost audiat în mod corespunzător și că aceasta este o încălcare a Art. 6. Conform Curții, transferul preoților parohi este o chestiune la aprecierea Adunării Mitropolitane, argumentându-se astfel împotriva existenței unui drept protejat de art. 6. Curtea concluzionează că Biserica Evanghelică Luterană "are dreptul de a-și administra propriile afaceri" și "este independentă în chestiuni ca cele ale numirilor de preoți și serviciul ulterior al acestora
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Recunoaste elementele de limbaj muzical în operele audiate. 2. Diferențiază interpretarea vocală de cea instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se manifestă dezinvolt în cadrul orelor de educație muzicală și-și formează deprinderea de a-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL- vechi joc oltenesc, se joacă cu brațele încrucișate la spate, cu brațele pe umeri ca la sârbă sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
care propune spre protecție micile vietăți, pădurea etc. Miniaturale, picturile sale cu farmecul întoarcerilor către excursii școlare pline de peripeții, cu aplicații pe îndelete, când se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai din autenticitatea cu care argumentează vocația sa de biolog dincolo de ceea ce înseamnă biografia profesională.”( Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65) Bîscu Leonida 1969 Olar Născută la 24 martie 1969, localitatea Horezul, județul Vâlcea. Studii: Liceul profil mecanic din Horezu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
categoria socială din care face parte și care îl proiectează reprezentativ și autentic în fiecare expoziție la care participă. Descoperirea, prin fiecare tablou, a unui adevăr trăit, a unui colț de lume numai de al văzut in trecerea prin anotimpuri, argumentează despre personalitatea sa artistică a cărui poetică distinctă îmbogățește repertoriul atât de divers și de nuanțat al artei naive românești.” ( Vasile Savonea) Mugur Constantin 1932 - 1997 Pictor Născut în anul 1932 la Arad. Studii: Pantofar Debut artistic - 1965 Bibliografie și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
vremea unor fericiri apuse pentru totdeauna." Cerințe: 1.Formulează într-un enunț, ideea principală a fragmentului. 2. Explică atitudinea lui Castor care, singur, „se culcă pe partea dreaptă, lăsând descoperit locul inimii". 3. Cum îl marchează această experiență pe autor? Argumentează în două- trei enunțuri. 4. Imaginează-ți un alt sfârșit pentru întâmplarea dată, renunțând la nota de tristețe transmisă de autor. 5. Construiește două propoziții, exemplificând sensuri diferite ale cuvântului: inimă. 6. Găsește cuvinte cu sens opus pentru termenii: a
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
copaci de zahăr”, „câmp de cristal”, „iaz de oglindă”, „ și-n cuprinsul larg”, „uriașul policandru al cerului”, „ într-o nemăsurată sală de dans”, „ viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta”; 8. Scoate comparațiile din text și motivați rolul acestora. 9. Argumentează faptul că în textul dat, E. Gârleanu îmbină narațiunea cu descrierea. 10. Analizează gramatical primele trei substantive însoțite de adjective din text. 11. Găsește cuvinte înrudite cu adjectivul: „ oprit". 12. Realizează o compunere despre iarnă iarnă. Utilizează și expresii întâlnite
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc." Cerințe: 1. Explică cuvintele și expresiile date. 2. Formulează patru întrebări referitoare la conținutul fragmentului. 3. Povestește fragmentul dat. 4. Argumentează în două- trei enunțuri că este un text narativ. 5. Găsește cât mai multe expresii în care cuvântul „a lua" să aibă sensuri diferite. 6. Selectează din text substantivele la numărul plural. 7. Scoate din text substantivele însoțite de adjective
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Cerințe: 2. Selectează din text patru sfaturi pe care le dă poetul copilului. 3. Care sunt principalele lucruri pe care mama le-a făcut pentru copilul său? 4. Scrie în două-trei rânduri care sunt sentimentele poetului față de mama sa. 5. Argumentează că textul dat este un text liric (2-3 enunțuri). 6. Alcătuiește propoziții în care cuvântul „a întinde" să aibă sensuri diferite. 7. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul „cinste". 8. Alătură șase verbe potrivite expresiei „mâna mamei". 9. Continuă șirul cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
se petrece întâmplarea? c. Ce admira Heidi? d. Ce îi spune Clara Bălaiei? e. Cine a ajutato pe Clara să meargă? De ce? f. De ce erau emoționați copii? 2. Scrie câte o însușire potrivită pentru fiecare copil care apare în text. Argumentează alegerea făcută. 3. Alcătuiește enunțuri cu cuvintele „Heidi" și „pășune", în care să folosești virgula, două puncte, punctul și semnul exclamării. 4. Formulează propoziții în care verbul a cuprinde să aibă sensuri diferite. Precizează sensul găsit, în paranteză. 5. Analizează
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
organizată în cinci capitole, cărora li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și "realism radical" - pe care se bazează cele patru concluzii și întreaga mea argumentare pentru ele și - totodată - argumentez pentru politica terminologică și definițională pentru care am optat. În celelalte capitole pledez, pe rând, pentru fiecare dintre cele patru concluzii. În cuvântul de încheiere reamintesc, însumez și resintetizez punctele cheie ale argumentării de pe parcursul lucrării. Cele patru concluzii menționate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe rând, pentru fiecare dintre cele patru concluzii. În cuvântul de încheiere reamintesc, însumez și resintetizez punctele cheie ale argumentării de pe parcursul lucrării. Cele patru concluzii menționate pot fi sintetizate în concluzia generală că realiștii - radicali sau moderați - greșesc atunci când argumentează (și consideră că au bune argumente pentru teza) că filosofia politică nu este (doar) o diviziune a eticii sau pentru teza că ea ar trebui "scoasă în afara eticii"3, în sensul că nu ar mai trebui să utilizeze argumente bazate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că ar fi posibil să fie asociat unei astfel de concepții este G. A. Cohen. Asocierea lui Cohen cu o astfel de poziție ar fi, însă, negreșit, o uriașă nedreptate. E adevărat, Cohen este unul dintre filosofii politici care a argumentat pentru celebra sa concepție a dreptății sociale, egalitatea accesului la avantaje 8, exclusiv în termeni morali. Argumentarea sa pentru socialism ca ideal de organizare socială și politică este, de asemenea, în cea mai mare parte, o argumentare de factură morală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu este atent la "lecțiile istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", de vreme ce el acordă un rol crucial unor fapte esențiale evidențiate tocmai de astfel de discipline în formularea, legitimarea și discutarea problemelor legate de implementarea principiilor dreptății pentru care a argumentat?65 Sau de vreme ce el a fost un moralist parohialist, care a restrâns valabilitatea principiilor sale în cazul societății nord-americane și al celorlalte societăți cu tradiție liberal-democratică (și cu tradiție în satisfacerea anumitor condiții sociale și economice despre care a insistat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aceasta, moraliștii sunt cunoscuți (și - de obicei - criticați) tocmai pentru că nu "prescriu" niciun fel de comportament politic, nicio strategie sau plan detaliat de politici care să realizeze (fie și doar parțial) idealurile dreptății sau idealurile de organizare socială pentru care argumentează, rezumându-se de cele mai multe ori la precizări referitoare la necesitatea adaptării la context/circumstanțe a implementării și a identificării indicațiilor, implicațiilor sau recomandărilor (mai curând decât a "prescripțiilor") lor sau/și, uneori, la avertismente referitoare la inexistența unor "rețete generale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la educație, servicii de îngrijire medicală, locuințe decente etc.) - satisfac, fără îndoială, acest deziderat 72. Ceea ce îi diferențiază pe Barry, Dworkin și Roemer de realiști nu este, așadar, faptul că propun politici publice nefezabile, ci faptul că, spre deosebire de aceștia, ei argumentează pentru aceste politici în termeni morali: mai exact, în numele idealului lor favorit al dreptății (egalitatea oportunităților 73) și al imperativului (moral al) reducerii nedreptăților ce caracterizează societățile și lumea actuală. Nu doar Rawls, ci toți moraliștii au oferit sau oferă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale. Cea mai complexă argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge la valori și principii morale (sau, după cum le place să spună realiștilor, la valori și principii morale "pre-politice"). Ceea ce conferă plauzibilitate concepțiilor realiste este faptul că ele nu ne cer
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge la valori și principii morale (sau, după cum le place să spună realiștilor, la valori și principii morale "pre-politice"). Ceea ce conferă plauzibilitate concepțiilor realiste este faptul că ele nu ne cer să considerăm drept legitimă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nega validitatea conceperii lor ca valori morale [...] Argumentul realist este acela că putem să ne descurcăm și fără moralismul politic, i.e., genul de teorie politică ale cărei teorii sunt fundamentate pe principii și valori morale. Dar dacă realiștii încep să argumenteze că acele valori pe care le considerăm în mod tipic drept valori morale sunt, de fapt, valori politice, ei vor scăpa doar în virtutea unei simple definiții de adversarii lor, de vreme ce, în baza acestei strategii, nu se va mai putea spune
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitim să invoci o astfel de observație ca argument împotriva cuiva care susține că înțelegerea și justificarea moralistă a egalității politice sunt greșite sau, în orice caz, indezirabile? Este legitim, de asemenea, să invoci împotriva unui curent de opinie care argumentează că valorile și principiile morale nu reprezintă singurele criterii ale corectitudinii acțiunii indivizilor unii față de ceilalți, "argumentul" că toate valorile care guvernează "modul în care indivizii (sau grupurile de indivizi) trebuie să acționeze unii (unele) față de ceilalți (celelalte) ... trebuie numite
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt de obicei justificate prin apel la valori morale. De ce nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au observat chiar și unii realiști 20, prin recursul la principiul egalității umane fundamentale (principiul egalității de demnitate și respect). Iar situația nu se schimbă în niciun fel dacă, așa cum a insistat Edward Hall21, interpretăm cerința legitimării pentru care a argumentat Williams ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii politice. Și, la fel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]