4,796 matches
-
spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stârnind praful. Vorbea destul de bine greaca, copta, armeana și ebraica, precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dând chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Giganți înfloriți în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
latină, limbă pe care o stăpînea cu o fluență papală și În care nu se bîlbîia. Mai devreme sau mai tîrziu, preparatorii demisionau, din disperare sau din teama că băiatul era posedat și că le turuia invocații demonice În limba armeană. Unica speranță a domnului Aguilar era ca serviciul militar să-i preschimbe feciorul Într-un bărbat de ispravă. Tomás avea o soră cu un an mai mare ca noi, Beatriz. Ei Îi datoram prietenia noastră, Întrucît, dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
conosc. Apoi sunt nedumerit unde mă aflu de fapt, pentru că am văzut niște târgoveți care nu vorbeau limba noastră, ci una necunoscută mie. Apoi, fiule, ai nimerit taman pe Ulița Armenească, iar acei târgoveți despre care mi-ai vorbit erau armeni, pentru că pe ulița lor greu se avântă vreun turc... Am văzut apoi un negustor care vindea o licoare dintr-o putinică, turnată într-un polonic...N-o fi bragă, părinte? Ai nimerit-o, fiule. Târgovețul despre care spui era un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ți se pare că a fost părăsit cam de multă vreme? Privesc plin de curiozitate. „De ce să fi fost părăsit acest loc?” Mă uit la bătrân. El îmi zâmbește candid și mă lămurește: Cred că îți amintești de faptul că armenii veniți la noi în Iași s-au așezat pe o singură uliță, care a și căpătat numele de Ulița Armenească... Îmi amintesc, părinte, dar nu știu unde bați. Ei... Acum ai să afli noutăți despre Târgul Armenesc. Cu asta nu m-ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Târgul Armenesc. Cu asta nu m-ai srprins, părinte, pentru că știu zapisul din 1668, întocmit de bătrânii Târgului Armenesc. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile cu acest loc, părinte. Dacă-i așa, atunci să auzim povestea! Din zapisul bătrânilor armeni se vede treaba că ei au regulile lor după care se conduc, iar bătrânii sunt cei care veghează ca acestea să fie împlinite. Uite ce spun ei: „Adică noi, bătrînii tîrgului din Iași, armenii...și alți tîrgoveți, toți armeni, făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să auzim povestea! Din zapisul bătrânilor armeni se vede treaba că ei au regulile lor după care se conduc, iar bătrânii sunt cei care veghează ca acestea să fie împlinite. Uite ce spun ei: „Adică noi, bătrînii tîrgului din Iași, armenii...și alți tîrgoveți, toți armeni, făcut-am acesta al nostru zapis să hie de mare credințe la mîna Mariei, giupîneasa lui Vasilie neguțitoriul, precum i-am vîndut un loc de casă împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bătrânilor armeni se vede treaba că ei au regulile lor după care se conduc, iar bătrânii sunt cei care veghează ca acestea să fie împlinite. Uite ce spun ei: „Adică noi, bătrînii tîrgului din Iași, armenii...și alți tîrgoveți, toți armeni, făcut-am acesta al nostru zapis să hie de mare credințe la mîna Mariei, giupîneasa lui Vasilie neguțitoriul, precum i-am vîndut un loc de casă împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost a Simei armencei și cînd
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost a Simei armencei și cînd au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al beserecii, că alt pre nime n-au avut...Iar noi, bătrînii tîrgului, armenii, ne-am sculat cu toții și am căutat acel loc și l-am stîlpit cu semne...ca să să știe pre unde iaste și l-am vîndut Mariei giupînesei lui Vasilie și l-am împreunat cu locul ei să hie tot un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și l-am stîlpit cu semne...ca să să știe pre unde iaste și l-am vîndut Mariei giupînesei lui Vasilie și l-am împreunat cu locul ei să hie tot un loc...Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Tîrgului Armenilor ca să să creaze”. După cum vezi, armenii se simt aici ca la ei acasă, din moment ce locul unde s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca să să știe pre unde iaste și l-am vîndut Mariei giupînesei lui Vasilie și l-am împreunat cu locul ei să hie tot un loc...Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Tîrgului Armenilor ca să să creaze”. După cum vezi, armenii se simt aici ca la ei acasă, din moment ce locul unde s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță a armenilor și nu despre un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și l-am vîndut Mariei giupînesei lui Vasilie și l-am împreunat cu locul ei să hie tot un loc...Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Tîrgului Armenilor ca să să creaze”. După cum vezi, armenii se simt aici ca la ei acasă, din moment ce locul unde s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță a armenilor și nu despre un târg al lor. O dovadă în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pus și pecetea Tîrgului Armenilor ca să să creaze”. După cum vezi, armenii se simt aici ca la ei acasă, din moment ce locul unde s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță a armenilor și nu despre un târg al lor. O dovadă în plus ar fi și faptul că ulițele Sârbească, Rusească sau Ungurească au rămas doar ulițe... După ce mi-am spus eu această părere, bătrânul mă întreabă pe neașteptate: Tu știai că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arată unde se află „Chervăsăria gospod”, continuăm să urcăm pe Ulița Armenească. Abia acum bag de seamă că ulița începe să devie tot mai plină de chervane și harabale gemând sub povara încărcăturii. Ne apropiem de cele două chervăsării - a armenilor și a golăienilor - iar bătrânul îmi amintește de zapisul din 2 decembrie 1671 (7180), în care stă scris: „Adică eu Aishatîn, fămeia lui Bogdan armanul, și cu feciorii mei,...și fiica mea,...scriem și mărturisim cu acest adevărat zapis al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost cunoscută, mănăstirea lui Păun. Despre ea se vorbește pentru prima oară la 9 februarie 1671. Spuneai însă că a cumpărat case aici pe această uliță. Asta-i drept. Mai întâi a cumpărat două locuri de casă de la același Maxîn armean. Unul la 29 august 1669 (7177) și al doilea - la preț dublu - la 6 noiembrie 1669 (7178). Apoi, la 9 februarie 1670, cumpără de la Grigore pârcălab și fiica lui un loc de dughene peste drum de mănăstirea Barnovschi, lângă Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
preț dublu - la 6 noiembrie 1669 (7178). Apoi, la 9 februarie 1670, cumpără de la Grigore pârcălab și fiica lui un loc de dughene peste drum de mănăstirea Barnovschi, lângă Ulița Cizmăriei. La 31 august 1670 (7178), Cârstea, fiul lui Baron armean, vinde vameșului un loc de casă tot aici. Și mereu așa... Mă opresc din vorbire în timp ce bătrânul zâmbește, dând din cap, ca și cum nu i-ar fi venit să creadă ce gânduri îi pot trece prin cap...În cele din urmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aud pe călugăr spunând ceva. Doar dreapta lui ridicată pare să însemne: „Domnul cu tine, fiule” Mă minunez de liniștea și pacea ce le împrăștie în jur fără nici o trudă. Ajunși la poarta mănăstirii, îmi arată un loc de lângă cimitirul armenilor: Locul ista l-a cumpărat Ilie Sturza vornicul de la popa armenesc Alexa și de la Dolca, femeia lui, și apoi l-a dăruit mănăstirii Bărboi. Numai că nefolosit, locul a fost împresurat de cei din jur. Așa se face că Maxim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se spune. Păi nu degeaba am vorbit noi de Târgul Armenesc. Și drept dovadă că sfinția ta are dreptate, am să amintesc zapisul din 1 decembrie 1769 al lui Carabet armeanul, în care se declară: „Adică eu, Carabet sîn Lohan armean cupeț...dat-am adivarat...zapisul mieu la mîna dumisale giupînului Vasile brașovan precum...am vîndut...un loc di casă ci este...pe Ulița Bărboiului, în Armenime”. Și mai scrie acest Carabet: „Așijdere, am mai vîndut dumisali...un loc de casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și niște scoarțe cu alesături aparte, ce nu par a fi de pe la noi. Și îmbrăcămintea oamenilor se deosebește de a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu felul de a fi al armenilor. Când te i sătura să privești la cele de prin armenime, să pornim spre ulița unde se vinde făina sau, cum i se mai spune, Târgul Făinei. Mă rezem de un gard și privesc cu nesaț la tot ce mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trebuie să îngăduie sfinția ta: Știu că la asta ești meșter. S-o auzim! Aș vrea să știu ce-i cu Arcăria asta? E o uliță aparte sau este o bucățică de loc din mahalaua Armenimii? Nu spuneam noi despre armeni că pe lângă că sunt buni negustori sunt și buni meseriași? Spunem. Așa că sunt și meșteri la arcuri. Iar Arcăria asta este așezată în capul dinspre Podul Vechi al Uliții Armenești. Ca să fii deplin lămurit, adu-ți aminte de un act
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Apoi cu împresurările locurilor altora sau locurilor obștești îi mare neorânduială. Uite că Scarlat Ghica voievod, la 8 octombrie 1757 (7266), trimite vornici de poartă să limpezească calea Podului Vechi și a ulițelor din jur. Aceștia adună „oameni buni mahalagii, armeni și moldoveni, oameni bătrîni...și alți oameni buni”.de la care au „aflatu precum c-au fost ulița veche de la Podul Vechiu dispre Păscărie, de merge pe din dosu pe lîngă crăcișma dumisali Aristarho vel vistiernic, pi la dial și ieșe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au „aflatu precum c-au fost ulița veche de la Podul Vechiu dispre Păscărie, de merge pe din dosu pe lîngă crăcișma dumisali Aristarho vel vistiernic, pi la dial și ieșe înspre poarta mănăstirii Golăi”. Și aici se vede că „dispre armeni s-au aflatu deschisă”, dar „dinspre locul mănăstirii Golăii s au aflat...închisă cu un grajdiu și o cuhnicioară (bucătărie), ce au făcut un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Iași cu svințiia sa părintele Nicodim egumenul mănăstirii Golia, cari au ieșit vechil (apărător) din partea egumenului de la mănăstire Bărboiu pentru un loc de casă de pe Ulița Podului Vechiu, ce-l stăpînesc armenii”. Am povestit și călugărului gândurile ce mă frământă, iar el îmi atrage atenția asupra faptului că egumenul Bărboiului, deși nu deține nici un document doveditor că locul este al mănăstirii, are curajul să-l ceară. Armenii însă au un act din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Uite cum nu se gândesc călugării la judecata Celui de Sus!” Și, cu voce tare: Uite pentru ce s-au judecat. Pentru palma ceea de pământ de colo - a rostit bătrânul, arătându-mi un petec de loc sterp, pe care armenii au avut case, le-au dărâmat și au început să facă altele, dar „egumenul de Băboiu nu îngăduiește”. Pe unde am umblat, am tot întâlnit felinare. Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de făclierii întâlniți în cele cărți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
israelite a orașului, cu magazine la parter, cu încăperi locuite la catul de deasupra, în care bătrânii își ștergeau ochelarii de sticlă ieftină, cu evlavia păstrării unor lentile de o limpezime extraordinară ale firmei Karl Zeiss din Jena; cu negustori armeni meditativi, ce-și încălzeau, iarna, degetele, ieșind din mănuși fără burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]