8,235 matches
-
precizat este faptul că această capacitate de a-l înțelege pe celălalt nu elimină nici sentimentul de superioritate și nici dorința de a impune propria identitate 457. Pentru Michael Wintle, adevăratele studii despre identitate sunt cele care abandonează conceptul de asemănare, pentru a considera identitatea din punctul de vedere al unei construcții "socio-psihologice, valorificată pozitiv și legată de credințele unui popor, grup, fiind de cele mai multe ori în strânsă legătură cu un loc și un anumit trecut"458. În acest sens, se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este privită în special din perspectiva procesului și mai puțin a structuralității, procesul de identificare fiind, din acest punct de vedere, "modul în care indivizii sau colectivitățile se disting prin relațiile sociale de alți indivizi sau colectivități (...) În cadrul vieții sociale, asemănarea și diferențierea sunt cele două principii dinamice ale identificării"460. Plecând de la ideile lui Erving Goffman 461 și Anthony Giddens 462, Richard Jenkins abordează identitatea din punctul de vedere al lumii umane, termen prin care alți autori definesc de fapt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la celălalt. III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală a unor factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu o poate atinge Așa cum subliniam, identitatea și alteritatea trebuie înțelese din punctul de vedere al interdependenței lor substanțiale, fiind termeni ai căror conținut se influențează reciproc. Dacă identitatea este asemănarea cu sine, de ce ar fi nevoie de sublinierea acestei asemănări dacă nu ar exista necesitatea diferențierii, a sublinierii unor elemente definitorii? Fiind legată de procesarea mentală a unor factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit context, fără a uita, evident, componentele sociale și culturale, identitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
invadatorii, de a aduce bunăstarea, în fond, de a arăta că poate fi depășită condiția umană, că eul nu se limitează doar la a fi același, identic cu sine, ci poate spera să iasă într-o nouă dimensiune în care asemănarea cu sine nu mai este valoare fundamentală în conturarea identității, ci asemănarea cu o entitate superioară, sacră. Astfel, se deschide o nouă perspectivă asupra identității și alterității prin care individul tinde să vadă în celălalt tot ceea ce nu poate fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi depășită condiția umană, că eul nu se limitează doar la a fi același, identic cu sine, ci poate spera să iasă într-o nouă dimensiune în care asemănarea cu sine nu mai este valoare fundamentală în conturarea identității, ci asemănarea cu o entitate superioară, sacră. Astfel, se deschide o nouă perspectivă asupra identității și alterității prin care individul tinde să vadă în celălalt tot ceea ce nu poate fi, dar de care are nevoie. Este momentul în care între eu și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
e una și aceeași, de exemplu, albul, dar în cadrul acestei forme admit o gradație un alb mai puternic față de unul mai mat -; ele se numesc asemănătoare din pricina unității formei lor. Se mai numesc apoi asemănătoare lucrurile care prezintă mai multe asemănări decât deosebiri, fie că e vorba de însușirile lor considerate pur și simplu generic, fie că e vorba de cele mai bătătoare la ochi. Astfel, cositorul se aseamănă cu argintul, întrucât e și el alb, iar aurul se aseamănă cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu pot ajunge la treptele superioare. Invers se po ate . Dacă analizăm puțin lucrurile, vedem că în esen ță această filosofie este asemănătoare cu mesajul creștin. Dacă acest mesaj n-ar fi fost distorsionat de-a lungul timpului, probabil că asemănarea s-ar apropia până la identificare. Și asta pentru ca avem de a face în esență cu același Adevăr! La începutul secolului XX a apărut teoria lui Charles Darwin despre evoluția speciilor. Lumea științifică a fost încântată. Dacă până atunci era valabilă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și fizică a unei ființe umane, reale sau fictive" (p. 428); f) paralela: "constă în existența a două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care se face asocierea, sub raport fizic sau moral, a două obiecte cărora li se arată asemănările sau deosebirile"; g) tabloul: "anumite descrieri animate de pasiuni, de acțiuni, de evenimente sau de fenomene fizice sau morale" (p. 431). Dacă, pentru P. Fontanier, descrierea, în general, "constă în a așeza în fața ochilor un obiect și a-l face
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în limitele decenței. Oratorul poate, pe rînd, să realizeze portrete sau să traseze caractere, în funcție de ceea ce își propune" (p. 243). În fine, el completează Paralela cu Similitudinea care este "o paralelă între două lucruri, două obiecte considerate prin raportul de asemănare între ele; este deci un fel de comparație" (p. 246) Disimilitudinea care este "o paralelă între două obiecte diferite sau același obiect considerat prin prisma a două aspecte diferite" (p. 246). Dacă R. Barthes neglijează citarea acestor diferite tipuri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cît și apariției și dezvoltării sportului automobilistic. De cîtva timp, producătorii se străduiesc, pe de o parte, să sporească siguranța pasagerilor și, pe de altă parte, să lupte contra poluării atmosferice cauzate de gazul de eșapament. Să analizăm mai atent asemănarea care există efectiv între sistemul descriptiv și lexic, legate prin forma textuală a enciclopediei: dicționarul. Din punct de vedere strict textual, cuvîntului de intrare îi corespunde tema-titlu3, baza și obiectul descrierii. Cît despre definiția și exemplele din dicționar, ele constituie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a pînzei creată pe dată: NIMIC ALTCEVA DECÎT SALIVĂ PROPOZIȚII LĂSATE ÎN SUSPANS DAR AUTENTIC 1 ȚESUTE UNDE STAU CU RĂBDARE FĂRĂ NICI UN ALT PRETEXT DECÎT CEL AL APETITULUI MEU PENTRU CITITORI. Datorită acestor spuse, așadar, întocmai după chipul și asemănarea lui, trebuie să urzesc fraze destul de îndrăznețe care să fie parte din mine, dar și destul de solide ca să fac să-mi pară mersul pe ele destul de lejer; de care trupul meu, fără să le frîngă, să se poată prinde pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a lumii cuvintelor (autor, text, cititor) sînt coprezente și se întrepătrund de-a lungul textului: firul discursului său, etimologia text-țesut(e) (dar autentic țesute) etc. Golirea de sens a nomenclaturii este aici minimă, iar asimilarea metaforică sistematică (după chipul și asemănarea sa, trebuie să lansez fraze...). B. Exerciții de producție 1. Exerciții de contextualizare Principiu: se dă un context precis (situațional sa contextual) care va constrînge așezarea în text2. EXERCIȚIUL B.1. În clasă, doi elevi merg la fereastră, unul după
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textului, spațial sau temporal, punere în formă a propozițiilor descriptive...). 3. Exerciții de conceptualizare Principiu: manipularea cunoștințelor predate în ceea ce privește descrierea în scopul verificării competențelor lingvistice dobîndite [secțiune îngrijită de F. Revaz]. EXERCIȚIUL B.13. Comparați următoarele patru secvențe descriptive. Arătați asemănările și/sau deosebirile realizînd pentru fiecare structura ierarhică (= arborele descriptiv). (Pentru textul A, a se considera doar al doilea paragraf). Textul A [Sepia (Sepia officinalis) este o cefalopodă care are în jur de treizeci de centimetri lungime, care trăiește pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
până nu i se taie prisosul Și asprimile, Și numai așa se îmbracă chipul zugrăvit al unui rege. Și atunci, oricine admiră frumusețea chipului sau a tabloului, nu pentru că este din lemn, aur sau argint, ci pentru izbânda meșteșugului întru asemănarea cu originalul. Apoi cu multă băgare de seamă, grijă Și silință, fiind isprăvită lucrarea, e așezată ca o icoană vrednică de laudă. Iar deosebirea lemnului se trece cu vederea, chiar dacă se deosebește mult, pentru că admirația din partea celor ce se duc
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
care au stimă de sine scăzută, Părinții care nu realizează importanța pe care o au în educația copilului, Părinții care sunt mult prea copleșiți de nevoile de bază ale familiei. III.2. Rolul familiei și al școlii în formarea copiilor Asemănările și deosebirile dintre rolurile celor două instituții și modalitățile de îndeplinire a sarcinii educării elevilor sunt următoarele: FAMILIA ȘCOALA Este primul cadru de referință al copilului, mediu care se păstrează toată viața ca un punct de referință în comparație cu alte experiențe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele două forme esențiale ale creativității există și asemănări, în ceea ce privește unele aptitudini, dar și în privința dimensiunilor nonintelectuale. Aptitudinile solicitate de ambele forme ale creativității sunt: fluiditatea, flexibilitatea, sensibilitatea față de probleme, capacitatea de redefinire și de evaluare. Trăsăturile de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cunoștințe plecând de la altele deja fixate, iar pe de alta, face mai accesibilă înțelegerea fenomenelor complexe sau a noțiunilor abstracte. Modelarea și chiar analogia se folosesc și în cercetarea științifică, deși doar în etapele mai puțin elaborate ale acesteia. Analogia (asemănarea obiectelor, fenomenelor, noțiunilor) ca tip de învățare duce la concluzii și raționamente aproximative și la rezultate mai puțin riguroase, deoarece propune, fără a proba, că asemănarea manifestată între elementele analogiei se datorează unor cauze asemănătoare, existând deci riscul de a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și în cercetarea științifică, deși doar în etapele mai puțin elaborate ale acesteia. Analogia (asemănarea obiectelor, fenomenelor, noțiunilor) ca tip de învățare duce la concluzii și raționamente aproximative și la rezultate mai puțin riguroase, deoarece propune, fără a proba, că asemănarea manifestată între elementele analogiei se datorează unor cauze asemănătoare, existând deci riscul de a transfera de la un termen la celălalt proprietăți care de fapt nu există. Unele analogii sunt binecunoscute în fizică: analogia hidrodinamică a curentului electric ce consideră curentul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
un fluid ce se deplasează prin conducte, sau, suprafața liberă a lichidului asemănătoare membranei elastice, etc. Modelul fizic este un sistem, material sau teoretic, ce înlocuiește un alt sistem, mai complex, care trebuie studiat. Substitutul și originalul prezintă analogii pozitive (asemănări), sau negative(deosebiri). Modelul este o simplificare a originalului, ce mai reține totuși aspecte esențiale ale acestuia, neglijându-le pe cele nesemnificative, încât modelul să fie mai accesibil înțelegerii și cercetării. Prin modelare, gândirea elevilor este orientată spre descoperirea adevărului
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
modelul este o etapă intermediară între realitatea obiectivă, uneori foarte complexă, și o cunoaștere teoretică. Modelele ideale sunt reprezentări intuitive, care „seamănă” cu originalul, de exemplu reprezentarea orbitelor electronice din atom; pot fi modele și unele relații fizice, fără nici o asemănare cu originalul, cum este ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric, ce arată că fotonul incident este absorbit de electron, care astfel poate părăsi materialul. Modelele materiale sunt reproduceri substanțiale ale originalului, putând fi similare sau analogice; cele similare sunt identice
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
analizei, constând în unificarea mintală într-un întreg, a unor părți sau însușiri. Analiza și sinteza sunt operații mintale opuse: totuși, numai prin unitatea lor este posibil progresul gândirii în rezolvarea problemelor. b) Comparația este operația mintală de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre lucruri sau fenomene. Orice comparație se face pe baza unui criteriu, a cărui precizare clară este necesară. c) Abstractizarea este operația mintală prin care se desprinde o anumită însușire a unui obiect sau fenomen (fără a Ține
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea și identificarea, descompunerea și reunirea, legarea și dezmembrarea. Pentru ca
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
după care credeam că a fost creată. În România amară și cenușie a anilor '80 mi se părea un dar infinit apariția neașteptată a Soniei. Să nu crezi că acest model era un pat al lui Procust pentru ea! Nu. Asemănarea, bineînțeles, nu putea merge oricât de departe. Nici nu-mi doream. Era de ajuns doar să-mi sugereze, să nu ucidă delicatele apropieri. Era pro-fesoară de franceză, nu prostituată, și o sensibiliza asemănarea cu Sonia. Ne întâlneam adesea la biserică
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pat al lui Procust pentru ea! Nu. Asemănarea, bineînțeles, nu putea merge oricât de departe. Nici nu-mi doream. Era de ajuns doar să-mi sugereze, să nu ucidă delicatele apropieri. Era pro-fesoară de franceză, nu prostituată, și o sensibiliza asemănarea cu Sonia. Ne întâlneam adesea la biserică și în cimitir... Am înțeles însă repede că nu m-ar fi urmat la ocnă/pușcărie, deși trăiam în marea pușcărie care era România sfârșitului de secol XX! După 10 ani, de frică
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]