5,357 matches
-
f.sp. spinaciae Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă a frunzelor începând cu cele bătrâne. Pe vreme secetoasă și caldă, plantele se ofilesc și pier în scurt timp. La scoaterea plantelor din sol, se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă plouă, plantele încearcă să-și revină prin formarea de noi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
caucazian sunt lăsați liberi. Vin spre noi și, iată, mă bucur de prietenia lor sinceră, adevărată. Porci mistreți, viței, vaci, cai și chiar o căprioară, m-au făcut să uit pe ce lume mă aflu. „Totul a început când o bătrână ne-a dăruit un cocoș, aici la mănăstire. Când a aflat că a murit, ne-a mai adus un cocoș și o găină. Eu văzusem păsări frumoase, dar nu știam de unde se procură. Asta până în ziua în care am ajuns
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
nimic care să mai amintească măcar de un Montaigne, Balzac, Baudelaire sau Proust!, m-am izolat În cămăruța mea de pe rue de l’Abbe Groult, În al XV-lea, colț cu fermecătoarea și vechea rue du Commerce (În piesa mea Bătrâna doamnă și fluturele, scrisă acolo, se află o scenă inspirată de cel mai vechi bistrou de pe această stradă, ținut de două femei bătrâne și fermecător șleampete, cu prețuri ridicole, dispărut de atunci, bine’nțeles, și Înlocuit cu un bistrou fals
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Venea din "adâncuri etnice", o vechime pe care și-o afirma cu mândrie și o deslușea și la Eminescu (despre care s-a fabulat că ar fi de obârșie... bulgară, orientală, armeană, suedeză, sârbă!): "copil al unei rase nobile și bătrâne" (În Nirvana), get-beget românești. Și, în fond, "românitatea nu este o categoric biologico-etnică, ci una spirituală", adaugă Theodor Codreanu. Cel care a fost acuzat de dispreț față de români, "ultimul ocupant fanariot", scrie cea mai curată limbă română, oferă opere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe de o parte, Europa hiper-corecților, a celor care propagă libertăți de orice natură, culminând cu libertatea totală a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și interferență a omogenului cu eterogenul. Suntem avertizați, ceea ce Nicolae Ceaușescu numea societate socialistă multilateral dezvoltată s-a transformat într-un timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îngrozit ca un sex! Halta Hălăucești, parfumat pe telefonul mobil, de partea cealaltă a spătarului, plec la muncă, ajung mîine seară! departe și aproape în anul 1978, adresa lui undeva pe aici, întîmplarea iluminării și-a suportat-o un Buddha, bătrîna a trăit întîmpinat, blîndă la zîmbet, ie, tradiționalii sîni căzuți, în vorbă cu una mai tînără, nume de drame asumate cu copiii pe la București, la care ducem gențile, urcată de la haltă și coborîtă să iau acceleratul de la stația orașului Roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în tine, al lui Zburligă? lasă, vom afla noi! somn și oameni, spațiile libere și mi-e teamă, oamenii sînt renunțare, în sfîrșit episodul controlului militarizat, de unul singur, apostrofare per ansamblu să se dea picioarele jos! nu insist, cîteva bătrîne lăsate dormind, călugărul pleacă la fel de grăbit, îi mirosea, trage moșul ghebul uriaș din rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din staționarea prelungită, mecanicul o fi adormit de nu mai pleacă din Beclean! vinovata de obezitate propun explicații, așteaptă alt tren! așa sărim cu toții spre vorba bună și înțelesul cuvenit, chiar dacă neplăcut, profilul dorit îl găsisem în piața gării Cluj, bătrîna edentată, gura pungă, dar cu ochii curați, tenul trandafiriu, fruntea distanța de la orizont la discuția politică, aproape de Năsăud stau, unde tot satul votează cu Năstase! viaduct nepus în folosință, ocolesc pe alături, coadă la barieră, ramificația spre Deda dovadă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frig, țiganul cu acordeonul s-a așezat, refren și carte de vizită la toți Of, viața mea! în pantofi îți vine să stai pe vîrfuri, făcut ghem, ora 1,30 în contul vieții debitor, că afirmă ca formă de trai, bătrîna mare delatoare, amănunte și amănunte, punctează etic, reia, gaz mai ai? Unamuno, orice bărbat este fiul femeii lui, avem 27 și 21 de ani, îi port de grijă să nu cadă! lămurește-le din picioare, el doarme cu fața în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în basme de familie, Fundătura deschisă la vest, total pe trei sferturi cuprinsul primăverii, Iclod 23 km, satul pe biserici, troițe, Valea Orman prima barză din an pe cuib, ciocul peste stîlp, o lucrează cu mașina de intervenție rețele electrice, bătrîna pe bancă la soare, troițele tot la trei case, pod peste Someș pentru Gherla. Ora 13,48, în stația Dej, osînda mai sus de piept! pînă aici cota apelor la inundațiile din 12-15 mai 1970, marcată memorial și placă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mult să mă deșir, cu piciorul la clanță, o apucă scărpinatul pe cotarlă, în capul vagonului privirea fixă, rucsac și mîinile cu plase, nu cedez nici sub căutături lungi, mă apăr mai bine, le iau pe-o singură mînă, bătrîna orelor trecute trece spre privată nu în papuci, ci în ciorapi, calc așa, sînt cu inima, picioarele umflate! pe Căutătură l-a luat nașul, prea se uita țeapăn, schimbă mimica în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
priponești și cu piciorul, trenul ascendent o trage în jos, fălcoasă ești! cu ceata de oameni bine hrăniți, zîmbești conductorului cu toți dinții, rumenă, fetița desface palma pe geam, stă pe culoar în picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
16,45, în personalul Putna Suceava, în gara Putna, vagonul-salon pe locuri de plastic, vărsarea de vorbe este motivul, cu obligatorie căderea în rezerve, să fii la două capete, cel la care ține lumea, cel la care te ții tu, bătrînele continuă cu impresii de la mănăstire, de ce e Ștefan cel Mare sfînt? a făcut copii la fetele ălea! și-l mai faci sfînt! ceata de țigani, albastrul spălăcit al ochilor șefului de tură, paleta cu care promiți plecarea în punctul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cald, părul bălan înnodat în cozi la fel, halta Bivolăria flori la șosea între garduri vii la cei mai mulți, rîsete în grup, fetele pe alese divergente în antropologia locală, galopează de apus peretele școlii în frescă de cavalerie ștefaniană, la soare bătrînele cu straie pe inventar de muzeu, în loc de opinci pantofi negri cu bretea, soare și de două fetișcane, ce știm noi de babe! arcuim spinarea, curtea de vilă prea multe betoane, trei țînci să vină repede spre tren, ceasul în fetișcane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
negri cu țărîna pe boturi, Pantof de Vară scoate piciorul și-l încălzește pe calorifer, ciorapul gros, de aia majoritatea nu lucrează în țară, își ia și copiii și pleacă acolo! duduind ca să tragă la garare personalul Adjud Pașcani, perorația bătrînei cînd să se ridice, stau într-un picior, dorm pe calorifer cu capul peste genunchi, ce apă este pe acolo, pe lîngă București? în condiții de luciditate poate să curgă orice, femeia la ieșire, dacă soacră-mea știa să numere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întîmplările luate ca atare, de care ne cramponăm din sentiment de real, cel mic și mai adormit, mă scutură să eructez, ce ai, ce ai? roșul costumului, și ești băiat! mielul îl ține țiganca pe stomac, avea și clopoțel, behăie, bătrîna sforăie, are baftă de unul liniștit, pe săraci îi aveți totdeauna cu voi! ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în difuzor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cînd aveam vîrsta voastră, la ora asta eram culcat! eu vă vorbesc dumneavoastră! în casă dacă mă duc, e frig, în spital, nu mă primește! am programare pe 11 ianuarie, o doctorițîcî, dacă îi zici doamnă se supără, dar de bătrînă, e bătrînă! să fii sănătos, băiatule, ia-ți viteză! te-am înregistrat, fii atent! că eu colind țara, moldovenii nu-s nimic! fumezi, cînd, o intrat starețul! te întreabă, fumezi? la noi nu se fumează! eu sînt tîmplar, patru copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Piața Palatului, de Sfînta Paraschiva 2007, ora 20,13. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT nu e nimic, ne scapă împiedicîndu-se de noi, corectitudinea condiționată unica ridicolă, umplem căciulile de zăpadă, zăpezile topite din greu, Țara Mutată pe Alb culmi cu vîrful Bătrîna pentru Munții Gurghiului, vîsle în văioage bat dealuri și munți, aval de Deda aer încețoșat cu două biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
excesivă, proximitatea municipiului, aștept și acum la cîntece de linie ferată, m-am spurcat la limbaje mai expresive decît vorbirea și i-o ișît înaintea lui, Costică că nu știu ce, ca să-i facă morală! că nu știu cum! iazul în stuf, ochii închiși, bătrîna ta cît știe, cît mai veghează, omul se cunoaște, nu-i trebuie să se afle nici din scris CFR, " Haos în CNSAS" titrează "Adevărul", ziarul "Ziarul", meteooo! pictograma sonor pe cîmpul Jijiei, bisericile închinate Maicii Domnului pe tot cuprinsul țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în cărucior, eu îl îngrijesc, mă uitam la dumneavoastră, vă vedeam că sînteți topită! se cunoaște omul cu necaz, mașină 1989, de atunci nici nu și-a mai văzut mama, treizeci de kilometri! el e din Moinești, o-ngrijește o bătrînă, te-ai mutat ca să ai liniște și ce scrii acolo?! nu știu! Valea Rece DJ 127B "Campioni europeni /Egalați de moldoveni / Poli Iași Steaua 1-1" în vinilinul canapelei, Lunca de Mijloc înainte să radă lama pămîntul fertil, rănile lumii sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cariată depresiunea în talveg, în rîpe fuga apei, șoimul nimerește în brazi, cîrtița le ia reperele constante, stafii în faptele abordate din mers, Toplița triunghiul ochi-mînă-creier ieșit pe gîndul mîinii, reia mituri, asigură obsesii, găina neagră, codul interpus agresiunii inteligibilul, bătrînele în codurile lor, mai ales cînd sînt pe maghiară, a doua care te descoperi și-ți prinzi părul în public, cere-i și ajutor, părul alb! Gălăuțaș cod să nu țină trecerile pe noi, acceleratul arc dinainte, aplecat din amonte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la mijloc, n-ai știut că poți muri? dar eu am știut, știam că trebuie să mă țin de bară! șinele ultimului vagon, ușa deschisă de Alex cu greu s-a putut închide, moarte în volubilitatea creșterii, era împotriva curentului, bătrînele nici nu înțelegeau, la Adjud se schimbase și sensul de mers, d-aghé sîntem la Zahăr, nici acolo, la Prefabricate! pe partea dreaptă, cum ți-am spus eu! mulțumim, vedeți că băiatul are tălpile degerate, bășici albe, gradul I, ghetele proaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moșului, au divorțat la bătrînețe, baba a murit prima! la Unguri băiatul popii din sat, degeaba a ieșit prin minune din meningita de la trei ani, la zece s-a înecat în Nistru! se umflă, mor și de bețîie, unul o bătrînă sugrumată! de unde probă ADN în sărăcia noastră! a vrut unul să vadă paternitatea, i-am spus cît costă! trei zile pe săptămînă la Ocnița, mai mult drumul, urgențele oricînd la telefon! să-i fac formele fără să-l mai văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu fratele mort la 74, eu îs ultimul din opt, 69, în fiecare zi la ștrand la Geoagiu, ape termale, întorsul fînului dintre porumburi, Aiud blocul în blocul blocurilor cu lemn de expresie omagiu pe martirii închisorii, soarele galben napolitan, bătrîna din Gura Arieșului, țara rarefiată în construct cultural, Luduș/Marosludos personalul spre Lechința Bistrița Nord, personalul de Războieni două vagoane suficiente și în general Ardealul funcțional pe bun simț, luna Bogata Mureșului, tînărul răspunde pe românește, căpița prinsă cu apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că lor, la o adică, n-au ce să le ia. Porcul este la coliba din Sărătură. Găini n-am decît două și nimeni nu le poate prinde, că s-au sălbăticit, se lăuda o pămînteancă. Vaca este a mamei. Bătrîna are peste optzeci de ani. O să se îndure să o ia la pușcărie? Ba bine că nu! Pe Moroșanu nu l-a luat? Da, dar el a cîntat "Trăiască Regele". Asta așa este. Cine l-a pus? Era beat, săracu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]