14,167 matches
-
Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o minuție înfricoșătoare, s-a descoperit că acasă la Marcantoni dormea o saltea a cărei husă purta aceeași marcă. Ca să se ajungă la această revelație foarte importantă, s-au examinat cu o minuție nu mai puțin înfricoșătoare 300.000 de bonuri de comandă, facturile și borderourile de livrare ale magazinelor Treca și s-au audiat 1.200 de persoane. S-a determinat precis că dintre toți cumpărătorii de huse și saltele Treca, doar Marcantoni îl cunoștea pe Marcovici. Se merge mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
care: Ion Telescu, Costică Savici, Gerhard Richtter și Valentin Rahner, prietenii de joacă din Colonia Cehă. Cu mine a mers cumnatul meu, ca să vadă cum mă descurc. N-am avut probleme. Am fost internat în cadrul grupului școlar, am primit bonuri de masă cumpărate de cumnatul meu după care el s-a întors acasă. Eu am rămas să fac vizita medicală și să dau examenul de admitere. Sigur că nici nu m-am străduit să iau examenul. Tot mai speram că
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe alb exact ce spune Cristi Puiu într-un interviu în 2004, și anume că nu avem un Cinema, ci doar niște accidente (vreo cinci la număr), care sunt cu adevărat cineaști și fac uneori filme bune (alte accidente)... A bon entendeur, salut. Scenariu Din 1990, Uniunea Scriitorilor este condusă de Dinu Săraru. Din 1990, Uniunea Artiștilor Plastici este condusă de Sabin Bălașa. Din 1990, Uniunea Arhitecților este condusă de Anca Petrescu. Vi se pare scandalos ? Vi se pare absurd ? De ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
venind din Cartierul de Vest, trece pe la poarta ei. Știu că doamna Teona lucrează în combinat de mult, de vreo zece ani, dar eu n-am remarcat-o decît acum doi ani. Îmi căutam șeful, inginerul Ștefănescu, să semneze un bon de materiale și-l găsesc stînd de vorbă cu doamna Teona, pe alee, în fața secției. Don Șef, numai cu femei frumoase stați de vorbă, îi spun eu în glumă cînd rămînem singuri. Șeful, căruia toți îi spun Don Șef, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tine te-am salutat, rîde ea, observîndu-mi privirea. Vă rog să mă iertați!, eram preocupat de hîrtiile astea. E vreo decizie prin care ești dat din nou disponibil? mă întreabă doamna Teona rîzînd, arătînd cu privirea spre hîrtii. Nu. Sînt bonuri de materiale pentru o nouă instalație. Faceți cafea cu toată apa din cană? Da, îmi răspunde, subțiindu-și privirea, aș face dacă ar avea cine-o bea. Ți-ai băut cafeaua azi? Da, mulțumesc! De ce-mi mulțumești?! se miră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
închipui decorul viitoarei mele piese. Acțiunea se va petrece într-un birou ca acesta. Dar deocamdată totul e încă în fașă. Un muncitor a bătut în ușă, a intrat și s-a apropiat de inginerul Lupu, punîndu-i pe birou un bon de materiale. Inginerul Lupu se ridică de pe scaun, privește o clipă cele două dulapuri metalice din spatele său, se hotărăște să-l deschidă pe cel din dreapta, își plimbă degetul peste mulțimea de bibliorafturi înghesuite, scoate un biblioraft, îl deschide la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
său, se hotărăște să-l deschidă pe cel din dreapta, își plimbă degetul peste mulțimea de bibliorafturi înghesuite, scoate un biblioraft, îl deschide la un dosar anume, își ia pixul cu trei culori și începe să noteze în dosar cifrele de pe bonul de materiale. Așadar, mormăie el, scoți patru kilograme, aici mai rămîn treizeci și două, aici trec numărul bonului, aici secția, aici data... Gata, e-n regulă. Închide biblioraftul, îl pune la loc, semnează cu roșu bonul adus de muncitor, pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un biblioraft, îl deschide la un dosar anume, își ia pixul cu trei culori și începe să noteze în dosar cifrele de pe bonul de materiale. Așadar, mormăie el, scoți patru kilograme, aici mai rămîn treizeci și două, aici trec numărul bonului, aici secția, aici data... Gata, e-n regulă. Închide biblioraftul, îl pune la loc, semnează cu roșu bonul adus de muncitor, pune peste semnătură o parafă, apoi întinde bonul muncitorului care se înclină, mulțumește și iese. Pentru azi, se cheamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în dosar cifrele de pe bonul de materiale. Așadar, mormăie el, scoți patru kilograme, aici mai rămîn treizeci și două, aici trec numărul bonului, aici secția, aici data... Gata, e-n regulă. Închide biblioraftul, îl pune la loc, semnează cu roșu bonul adus de muncitor, pune peste semnătură o parafă, apoi întinde bonul muncitorului care se înclină, mulțumește și iese. Pentru azi, se cheamă că am muncit, zice ca pentru sine inginerul Brăduț. Stăm cu fundul pe scaune și citim lucrările altora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
patru kilograme, aici mai rămîn treizeci și două, aici trec numărul bonului, aici secția, aici data... Gata, e-n regulă. Închide biblioraftul, îl pune la loc, semnează cu roșu bonul adus de muncitor, pune peste semnătură o parafă, apoi întinde bonul muncitorului care se înclină, mulțumește și iese. Pentru azi, se cheamă că am muncit, zice ca pentru sine inginerul Brăduț. Stăm cu fundul pe scaune și citim lucrările altora, mormăie Graur. În tăcerea așternută, inginerul Luchian, un bărbat la vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe buze ca un preaplin al sufletului. Aș putea să strîng din umeri acest gest banal de modestie și să spun că așa s-a întîmplat, sau că numai astfel de căști erau în magazie atunci cînd am făcut eu bon, dar îmi dau seama imediat că un astfel de răspuns ar însemna pierderea întregului teren cîștigat. Dumneavoastră, o întreb, de ce ați ales dimineață pantofii aceștia? arăt eu spre picioarele ei. Pentru că se asortează cu îmbrăcămintea, îmi răspunde. Iar tu, rîde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
uită! exclam eu cînd întoarce privirea spre mine, îți stă de minune în costum de șantier. Bună, vecine! Lasă ironia, că-ți zic vreo două. Dă-mi zece lei, întinde mîna spre mine, să am cu ce-mi lua un bon la cantină dacă șefii se opresc să mănînce. Eu mi-am lăsat banii în birou și nici mîncare nu mi-am luat dimineață. Dar ce-i cu tine pe aici? o întreb, întinzîndu-i o hîrtie de zece lei. Nu vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eu în vorbă înainte ca secretara să dea un răspuns, e vorba de ceva urgent... Sînteți tovarășul fizician Vlădeanu? se aude întrebarea în interfon. Da, răspund prompt. Poftiți! Etajul doi, camera 21. Tovarășe portar, schimbă tonul secretara, faceți-i repede bon de intrare tovarășului Vlădeanu. Urc scările cît pot de repede, oprindu-mă cu sufletul la gură în fața ușii cu numărul 21. Bat, apoi intru. Bună ziua, tovarășe Vlădeanu! mă întîmpină secretara, ridicîndu-se de pe scaun. Sărut mîinile! îi spun, încercînd să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Irène, Ina, Alecu, Liana Slăvescu de la Studio 42 (vara Martei Grecianu) și Giurgea Negrilești. La un moment dat, violonistul care cânta singur romanțe anodine a început să cânte la vioară „Chevaliers de la Table Ronde, / Goûtons voir si le vin est bon“. Natural, m’am făcut de râs - era numai Irena și Liana Slăvescu - am plecat plângând. După masă, am mers la doamna Lemonidis, unde mi-au dat cafea neagră și 4 Philip Morris. Ea îmi va face și bulionul 80-100 kg
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și el că nu cârciumarul evreu era vinovat de „patima beției” de care suferea țăranul român, pentru că „orândarul” și „orânda” erau produse de circuitul economic descris de publicist. Adevăratul vinovat era pentru el moșierul român, care Își plătea țăranii În bonuri cu care ei puteau să-și cumpere rachiu din câr ciumă : „Proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau În rachiu” <endnote id="(129, p. 98)"/>. Câteodată, unele legi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au pusu șaoa ce are la Schitul Porcișeni unde maica sa este stareță, iar alta murgă Închisă dela Dobrovăț, județu Vaslui”. Ca și acum, hoții nu erau diletanți de vreme ce, prin percheziționarea infractorului Iancu Nedelcu „...sau găsitu două bilete albe (bonuri de vânzare a vitelor, n.n.) cu sigiliul comunei Tănacu, județu Vasluiului și arată că leau cumpărat În Docolina dela un individ numit Merlă, cunoscut În județu Vaslui și că acesta mai are și alte bilete de acestea. Odată cu Iancu Nedelcu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acest „T” Însemna „Bun de tipar” iar abaterea comisă de către șeful tipografiei și mai cu seamă de secretarul organizației de bază PMR de aici, putea fi considerată gravă, chiar dacă nu fusese vorba decât despre câteva banale carnete cu facturi, chitanțe, bonuri de consum, ș.a. La Teatrul de Stat, nu fusese decât ca spectator (fără să plătească bilet, normal) pentru a se distra cu: „Șeful sectorului suflete” de Alexandru Mirodan; „Pescărușul” de Cehov; „Gaițele” lui Chirițescu; „Sfînta Ioana” de B. Shaw, etc.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Foi volante propagandistice După cum s-a putut afla până acum, activitatea celor doi cenzori vasluieni (din care unul era șeful celuilalt) nu se limitase numai la cele două publicații („Rulmentul” și „Vremea nouă”) ci se extinsese și asupra chitanțierelor, facturierelor, bonurilor de consum, de transfer și de ce-or mai fi fost ele bașca revistele școlare sau literare sau a foilor volante editate cu diverse prilejuri. Precum se știe, ultimele „alegeri” avuseseră loc În luna martie a anului 1965 așa că, În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
etc.”. Milos, cenzorul a mai lăsat câte ceva din text la care a adăugat și propriile-i corecturi scriind cam așa: „Cu modificări și Îmbunătățiri substanțiale, articolul a apărut”. Petru (Petrache) Necula, unul din asprii cenzori ai publicațiilor, notelor de intrare-recepție, bonurilor de consum și notelor de transfer restituire ale diverselor unități economice sau bugetare vasluiene, și-a continuat intervenția asupra revistei școlare „Zorile” editată de Liceul „Cuza Vodă” din Huși și În „Nota de sesizări” numărul S.3/2 aprilie 1976
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce luase locul cu mare succes celei de deținut politic. Iată incredibila continuare a mârșavei diversiuni: „Tot În această discuție, Sofianu Gh. ar fi vorbit și despre faptul că a cumpărat de la cooperativa din Solești niște tablă pentru biserică dar bonul pentru decontare l-ar fi făcut pe o cantitate mai mare ca să-i <<pice și lui ceva>>.”. Cu toate că am spus și la Începutul acestui material de relația specială pe care autorul acestor rânduri a avut-o cu preotul Sofianu, reiterez
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
muncă bașca inventarul agricol, În anul 1961. Eu, am refuzat În sinea mea mereu ideea că un partid autodeclarat a fi al celor ce muncesc poate să trateze cu atâta dispreț tocmai muncitorimea (căreia-i „servise” cartele de alimente și bonuri pentru butelii) și așișderea țărănimea (căreia-i luase fără scrupule toată agoniseala făcând-o sluga statului și a băncilor creditoare) așa că am refuzat cu ostentație intrarea În rândurile sale. Fostul secretar de partid al IACM Vaslui poate să confirme afirmația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sale în informul masei. Dinamica este aceeași, una a dereglării rapor turilor constitutive. Am văzut cum funcționează acest reglaj în mai multe împrejurări, dinamica maselor, creșterea și descreșterea lor sunt descifrate cu mare acri- bie, în epocă, de Gustave le Bon în Psihologia mulțimilor ă1896Ă. Egalitarismul democratic a dobândit astfel profilul unui exces paradoxal, excesul îl constituie mecanismul procustian al unei normări a existenței : tot mai puțin pentru tot mai mulți. Simț enorm și văz monstruos : lupa și luneta Discuțiile asupra
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
capac - 1,33 $ large coffee plus T. V. A. care se adaugă la orice produs abia la casă. Prețul nu este inclus de la început și asta te derutează de obicei. Vezi un obiect cu 10 $ și te pomenești că pe bon este trecut cu 12 $. Aici am stat sorbind băutura care n-avea altă calitate decât că era fierbinte și... a, da!... că ne-a înlesnit abordarea unei toalete care era imperios necesară din cauza gerului care ne-a doborât. Aici am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stadioane și bune și rele, care astâmpără foamea de informație și care uneori sunt uitate după împăturirea ziarului! Inaugurarea unui nou lăcaș de cultură, la care am asistat sâmbătă, 17 septembrie 2005, când a fost tăiată panglica deschiderii Teatrului botezat BON TON. Cred că această lăudabilă inițiativă merită a fi subliniată pentru a se reține peste ani! Inițiativa unor inimoși tineri din familii de actori este demnă de toată admirația. Sămânța dragostei față de actul de cultură și, în speță, pasiunea pentru
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]