4,932 matches
-
derutarea publicului. La Bacău, la Animație, un tîmplar avea porumbei și-i vizita de două ori, pe zi. Directorul îngrijea și el o cățea (Jenița), care composta vizitatorii ce intrau, ca fraierii, în birou. Iar în WC-ul instituției trăiau... broaște! Pe scena Odeon-ului, într-un moment dramatic, a traversat rampa un șobolan; multă stăpînire de sine le-a trebuit actorilor, să se prefacă indiferenți!... (oricum, sala a scos un elocvent "Ooooohhhh!!!"). La Timișoara, un alt actor creștea papagalii din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ținem departe și să alungăm ispitele diavolului. Isabella turuie mereu că semeni cu copilul mort, tu n-ai cum să-ți amintești, cu un copil care a căzut în puț de l-au găsit peste o săptămână umflat ca o broască râioasă. Îmi e și frică să stau de vorbă cu ea și fac semnul crucii sub șorț. Maica Domnului ți-a vorbit și e musai să te-ajute, iar noi nu trebuie să ne lăsăm târâți în necazuri de ochii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
da, animale spurcate, dar au o omenie a lor și știu, când e cazul, să cânte și să recite poezii în străvechea limbă a Greciei. În felul ăsta îi întâmpina Tommaso pe temniceri dimineața când aceștia vârau ditamai chei în broasca gratiilor, ca să-i ofere ciorbă călâie. În clipele-alea își amintea de visele pe care le-avusese: nici vorbă de păianjen, acum erau vise aproape vesele: în majoritatea cazurilor se desfășurau în mica piață din Stilo și în câte-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
obținut rezultate similare cu copii de la 1 la 4 ani. Totodată Jones a utilizat metoda condiționării și pentru eliminarea fricii dobândite la copii. Dintr-un număr mai mare de copii autoarea a selecționat câțiva care manifestau frică față de iepure, șobolan, broască etc., animale față de care copiii nu manifestă în mod nativ, neînvățat, frică. Asociind animalul care producea frica cu alimentarea, atunci când copilului îi era foame, și cu apropierea numai treptată a animalului de copil s-a putut obține eliminarea fricii prin
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ce se utilizează și astăzi, pe baza modificărilor aduse (și care se numește cronoscopul Hipp). Helmholtz a utilizat timpul de reacție ca mijloc de mă surare a vitezei conducției fibrelor nervoase, în care scop a utilizat un nerv motor de broască, pe care la stimulat la o distanță cât mai mare și cât mai mică de mușchi, și a căutat să determine în fiecare caz intervalul de timp dintre stimulare și începutul contracției musculare. Fiziologul Olandez Donders studiază (în 1865-1866) timpul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în zbor de pasăre, o privire de sus în jos a realității în care formele de arhitectură se micșorează, se adună pe măsură ce se apropie de pământ. Ca un ecou al acestei priviri asupra naturii, există și așa-numita perspectivă a broaștei, o privire a formelor de jos în sus, de la suprafața pământului. Acestea se micșorează pe măsură ce se îndepărtează de pământ. * * * O altă modalitate de expresie este perspectiva în ochi de pește, în care rețeaua perspectivă este alcătuită din linii curbe, care
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
din nou, amintirile reînnoite ne vor ajuta să Înțelegem mai bine taina primei iubiri.) „O dragoste apusă e ca un vulcan: niciodată nu poți zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.” (O. Goga) Cheia la mine, și broasca la tine. (Armonia vieții de cuplu este În mâna celor doi parteneri și nu se obține decât În cadrul unor schimburi afective bazate pe Încredere reciprocă.) „O mare dragoste nu reușește să lege de tine ființa iubită dacă nu știi, În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ilie: Uite, se văd pietricelele de pe fund... Și-i adîncă totuși. Uite, uite și peștișori. Mina: (cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se văd pietricelele de pe fund... Și-i adîncă totuși. Uite, uite și peștișori. Mina: (cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia-i frunză. O frunză verde. Mina: Trebuie să fie rece apa. Ilie: Nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia-i frunză. O frunză verde. Mina: Trebuie să fie rece apa. Ilie: Nu cred. Doar e vară
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
are a face... Eu cred că-i chiar numai bună de scăldat. Nu ți-ar place să te bagi în apă? Mina: Eu nu știu să înot. Ilie: Ei și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scăldat. Nu ți-ar place să te bagi în apă? Mina: Eu nu știu să înot. Ilie: Ei și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd! Ia! Va să zică ții mîinile așa... picioarele înapoi. Nu, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna să țină minte zilele și anii o broască țestoasă! Octav: (înainte de a intra în cort) Da ca să nu mai fie nici pe-a mea, nici pe-a ta, eu zic să fie miercuri... Groparul: Perfect! Îmi place! (Octav intră în cort) S-a dus să tacă... Grea meserie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
telefon... Gh. P. doi: (apropiindu-se de ieșire) Deci cînd ne mai întîlnim cu trecutul? Gh. P. unu: Păi... în viitorul apropiat... (Gh. P. doi iese; Gh. P. unu închide ușa cu cheia; își amintește că a lăsat cheia în broască, se întoarce, o scoate și o ia cu el) Deocamdată să ne ocupăm de prezent... Adică, mai întîi o chifteluță (o mănîncă) și o gură de vin..., numai una... că n-am voie... (bea din sticlă) Of, tare-i bun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în mitologie. Într-un poem, "Eu și vechii greci, cheamă modele și întâmplări exemplare; o recreează pe Venus, întrece broasca ce-l ținea pe Achile în lanțuri, îl învinge pe Chiron, îl întrece și pe Orfeu, dar nu realizează certitudinea depășirii de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică: se enunță decorul, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului este similară focului care înfierbântă "care aprinde și care farmecă inima lui cutare". Interesant este că, și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a spune, de a te îndoi, de a fi prezent, de a fi viu,) se fac simțite. Tensiunea se întețește retoric, ca la romantici în caligrafia ciudată a unor poeme ca "Descoperirea focului" sau "Claun": "Veniți, lume/ circul mare, de la broască la gorilă scheunatul, versul, vântul se plătesc la fel de bine,/ în treptată vindecare plânge silnica mulțime/ ei de ea îi este jale, ei de ea îi este silă.". Interesant este că poetul își suprapune existența cu cea a poporului; deci, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
autorul: "M-am înțeles îndelung, în ciuda anilor săi grei, și care nu pregeta să-ți povestească întîmplări din copilăria cuconașului Mihăiță un băiet tare năzdrăvan cum spune el într-o frumoasă vorbire moldovenească care "hălăduia pi coclauri, prindea păsări și broaște, din iazul de lîngă sat, prevestea vremea, suna din bucium în pădure", "umbla cu șerchii în sîn, dar mai cu seamă făcea cîntece și băsnea tare cu dor... pînă ce a venit vremea de s-a înstrăinat de aste meleaguri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se învățase a prinde șerpii cu mîna; îi aducea acasă și le da drumul pe jos, în bucătărie, ca să sperie pe o țigancă, slujnică; îi prindea iar și-i băga în boștera unui nuc bătrîn. Cînd afară se încălzea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de poetică a revoltei auctoriale ("Vino și spune un adevăr despre tine/ autor iconoclast incomod/ ai umplut lumea cu versuri amare/ scrib îndrăcit mică instalație de visat!" Mică instalație de visat), măcar să legifereze multiplicitatea internă ("Dar eu retras într-o broască țestoasă/ cu bătrânul rege petrec/ ne îmbătăm/ ne batem prietenește pe/ burtă ne scoatem unul altuia din cap/ gărgăunii./ Apoi fiecare îl numără pe celălalt/ și mereu ies mai mulți" Scenă). Această propoziție nietzscheană, rimbaudiană ș.a.m.d. mereu ies
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din această perspectivă, ultimul volum al poetei este un sensibil, complex tratat thanatologic de o profunzime cum greu se întâlnește în lirica actuală: floarea de amarylis, Pasărea-Moarte, capul "ca o meduză roșie" al lui Hipolit, Regina-Păianjen, măselarița, mătrăguna și mătasea broaștei, Vârcolacul anonim etc. tematizează aceeași obsesie a alunecării lente în vidul existențial. Nu puține dintre texte meditează pe mai vechiul raport Eros-Thanatos. Dragostea întunecată, care dă naștere și paradoxal ucide, este invocată câteodată, ca un etern Ianus bifrons ("O, dragoste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu răsuflet/ și trec prin carne prin suflet// Ca un blestem pe capătul crucii/ tocmai când nu te aștepți/ vin bursucii" (Vin bursucii). Ori pe Blaga, "fiul faptei" autohtone, devenit un ciudat călător prin înfrigurata Alaska (I): "Fiul mamei mele broasca dacă eram// Cât de tandru orăcăiam/ Cum mă cântau ce mă cântau/ Cei care mamă broască nu au// Palid copil al florii/ Pacea mi se strecoară pe sub pleoape// Căci fiul mamei mele broasca nu sunt/ Să mă târăsc pe pământ
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu te aștepți/ vin bursucii" (Vin bursucii). Ori pe Blaga, "fiul faptei" autohtone, devenit un ciudat călător prin înfrigurata Alaska (I): "Fiul mamei mele broasca dacă eram// Cât de tandru orăcăiam/ Cum mă cântau ce mă cântau/ Cei care mamă broască nu au// Palid copil al florii/ Pacea mi se strecoară pe sub pleoape// Căci fiul mamei mele broasca nu sunt/ Să mă târăsc pe pământ/ Să mă lipesc de pământ/ Să mă clatine vântul/ Să mă clatin sub vânt// Libertatea mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin înfrigurata Alaska (I): "Fiul mamei mele broasca dacă eram// Cât de tandru orăcăiam/ Cum mă cântau ce mă cântau/ Cei care mamă broască nu au// Palid copil al florii/ Pacea mi se strecoară pe sub pleoape// Căci fiul mamei mele broasca nu sunt/ Să mă târăsc pe pământ/ Să mă lipesc de pământ/ Să mă clatine vântul/ Să mă clatin sub vânt// Libertatea mă așteaptă la ușă/ Ca un animal mirosind a mosc/ Câine alb tăvălit în cenușă/ Dintr-o Alaskă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]