4,990 matches
-
caracter ușor acid. El are punctul de topire de ca 41 °C și punctul de fiebere de 182 °C. La temperatura camerei apare sub formă de cristale incolore care prin oxidare sau impurități pot avea o culoare roz până la roșu brun. Fenolul are un miros înțepător caracterisic aromat.In contrast cu alcoolii aromatici fenolii nu au caracter nucleofil de substituție, fiind ușor electronofil în poziția „para”, fenolul este de circa 1000 de ori mai activ ca benzenul. Sir Joseph Lister folosește
Fenol () [Corola-website/Science/304788_a_306117]
-
pe seama feldspaților din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul și cărbunele brun. Rocile calcaroase conțin cantități apreciabile de bioxid de carbon, cantitate ce a fost fixată în timpi geologici din atmosferă, acesta fiind una din explicațiile conținutului redus de CO al atmosferei Terrei, în comparație cu planetele vecine Marte și Venus.
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
le este o rocă sedimentara de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată prin carbonizarea (îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani in urma, prin două procese mai importante
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
serie de procese anaerobe, în primele faze se formează "turba". Prin migrația marilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din "cărbunele brun" rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifica, "huila" și în final "antracitul" care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
au fost acoperite cu sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din "cărbunele brun" rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifica, "huila" și în final "antracitul" care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zăcămintele de huila s-au format cu cca.
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zăcămintele de huila s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani in urma, constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. le brun este un cărbune mai tanar formându-se în perioada terțiara în urmă cu 2,5 - 65 milioane de ani. În tehnică, compoziția cărbunilor se exprimă parțial în elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) și sulf (S
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifica de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetata se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifica de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special "lignitul", care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
ritm că în anul 2003 (3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioadă de 203 ani. Rezervele de cărbune ale României, aflate în evidență națională la începutul lui 2007, sunt următoarele: huila 721 mil.tone; cărbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone. În anul 2011, cel mai ridicat consum de cărbune s-a înregistrat în Chină - 1,839 miliarde tone echivalent petrol (țep), SUA - 501,9 milioane țep și India - 295,6 milioane țep
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole printr-o vânare excesivă, azi prin cunoașterea importanței acestor animale în menținerea echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu râs, lup și ursul brun care sunt încadrate în grupa animalelor ocrotite, precum și la o vânare limitată a celorlalte animale carnivore vulpe, vidră, jder, și pisică sălbatică.Sunt de asemenea prezente și alte animale sălbatice ca și căprioara, cerbul, elanul, bourul, capra sălbatică, capra neagră
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune acide, cu un colorit roșiatic închis
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune acide, cu un colorit roșiatic închis în partea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune acide, cu un colorit roșiatic închis în partea superioară în stare umedă, cu fragmente de calcar, care înaintează în profunzime până la 200-500 metrii. Spre alocuri „terra rossa” evoluează spre soluri podzoloce roșii, unde folosință lor se raportează nu numai la
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
predominante fiind secara și ovăzul, dar și hrișca și cînepa, principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș, bine adaptată condițiilor aspre din această zonă. Oile erau duse vara la munte pentru pășunile bune pe suprafețe imense, iar porcii - rase primitive, asemanătoare celor sălbatici, erau mînați în turme la marginea satelor. Populația fiind rară și pădurile
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
și poate rezista la condiții climaterice nefavorabile. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii de Vest și Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura cuprinsă între 20 și 25 °C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie și culoare de la brună la galbenă. Calitatea acestei specii de cafea este mediocră. Maragogype. Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea orașului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre arabica și liberica. Este cafeaua cu cele mai
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
supravegheat de degustători. Prăjirea boabelor de cafea pe cale industrială se realizează în instalații speciale de prăjit boabele, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate automat. Temperatura optimă de prăjire este atinsă la 200-250 °C, când boabele prezintă culoarea de brun închis, asemănătoare lemnului de mahon. Caând se atinge punctul de prăjire dorit, boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid răcite până la o temperatură de 40-60 ° C. Răcirea se realizează cu aer circulant sau cu apă. Răcirea
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
-și crește puii sau este locul unde moare.Mărimea ursului atingând 2,5-3 m lungime (cap și trunchi) înălțimea la greabăn (umăr) fiind de 1,7 m, iar greutatea de 400-600 kg, acest urs fiind mult mai mare ca ursul brun, femela fiind mai mică decât masculul, acest dimorfism sexual observându-se și azi la urși.Madibula "ursului peșterilor" era bine dezvoltată, ursul fiind omnivor (consuma vegetale și carne), este reprezentantul tipic al animalelor din timpul glaciațiunii, urmele lui fiind găsite
Ursus spelaeus () [Corola-website/Science/305929_a_307258]
-
tigris") este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului "Panthera". Este cel mai mare reprezentant al subfamiliei "Pantherinae" și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar și cel brun). Dimensiunile unui tigru siberian la vârsta de 6 luni sunt comparabile cu cele ale unui leopard adult. Tigrilor le sunt caracteristice dungile de culoare închisă, amplasarea cărora variază de la un individ la altul. Corpul este adaptat pentru vânătoare, fiind dotat
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În mediu, masculii siberieni ating în lungime 190-220 cm fără coadă și 180-275 kg în greutate. Tigrii sunt printre cei mai impunători răpitori tereștri, cedând în fața ursului polar și celui brun. Lungimea corpului variază la diferite subspecii între 1,4 și 3,5 m, iar lungimea cozii — între 60 și 90 cm (110-115 cm la tigrii siberieni). Înălțimea ajunge până la 1,15 m. Un mascul adult cântărește, de obicei, de la 180
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]