6,712 matches
-
Am fost foarte atent la viața taților noștri. Am reținut esențialul din ea: frica, încăpățânarea, și-o brichetă lăsată pe cutia contorului electric, în caz că se ia curentul. Privirea bătea departe, printre CC și Palatul Regal. Dincolo de galerii, la intersecția cu bulevardul Dacia, plutea Cazinoul, transformat de comuniști în teatru și sală de rock. Urcai pe Știrbei-Vodă și, în vârful pantei, dădeai cu capul de Ateneu, mare cât o minge de baschet. Sub minge, veghea Eminescu, șubred, cu capa de Superman flambat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se taie sonorul. Strigătele astea mute, fără ecou, s-au prelungit peste oameni, clădiri și ani până târziu, în decembrie ’89. La „Revoluție“, am stat cuminte acasă, ca toată lumea; se transmitea la televizor. Sau n-am stat, am ieșit pe bulevarde, m-am alăturat mulțimii din inerție și curiozitate, nu mult, vreo jumătate de oră, până au apărut tanchetele. În timpul ăsta, am strigat și eu niște lozinci, m-am lăsat pe vine și i-am strâns de braț pe cei de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ce-i Mona Lisa Overdrive?“ „Un roman al lui Gibson.“, m-am lăudat. Cu asta chiar mă ocupam, aveam o teză de 700 de pagini, zăcea în facultate. „Acolo apare o interfață între minte, computer și realitate. Un soi de bulevard virtual, semi-real, semi-digital: Mona Lisa Overdrive.“ „William Gibson, inventatorul cyberspațiului?“ „Și-al punctelor nodale. Ăla cu deformările din istorie și exploatarea lor în scop comercial.“ „Deci, ar trebui să știi ce-i o furtună neuromagnetică.“, mi-a zâmbit Mihnea. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ce, eram lăsat în pace. De pe Kärtner, după lanțul de cafenele Starbucks, se ieșea direct în Ring, în piațeta Operei. Clădirea părea în renovare, împachetată în plase gri de protecție, cu emblema municipalității. Din piațetă, strada cădea în benzile unui bulevard circular, ce aduna toată circulația Vienei: mașini, tramvaie, autobuze, taxiuri, biciclete și, pe banda întâi, câteva zeci de calești pornite de la Dom. Turiștii săreau de peste tot, năvăleau spre orice mijloc de transport, manevrând umbrele și hărți fleșcăite de ninsoare. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Acolo lucrez, deci mă plimb toată ziua prin oraș...“ „Bineînțeles. Dar fac pariu că n-ai ridicat privirea din pământ. Ai remarcat cablurile de pe stâlpi? Colacii suspendați la cinci metri înălțime? Firele care trec dintr-o parte într-alta a bulevardelor? În loc de cer, dai de sute de mii de benzi electrice. Magistrale de informații: alt oraș. Și-acum, ia zi-mi, aici vezi ceva?“ Mi-a făcut semn spre geam. Cei doi bătrâni cu câinele plecaseră, nici nu-i zărisem ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca o partidă de Silent Hunt cu miliarde de mutări în cyberspațiu. Tranzacțiile se derulau departe de ochii lumii (uneori, chiar departe de mințile care procesau imaginea adusă de privire în creier), într-o zonă fluidă, a nimănui, la intersecția bulevardelor reale și neuronale. Traficul creștea cu fiecare epocă, negocierile se purtau cu fiecare mutare, participanții își luau marfa și plecau mai departe, încărcați cu punctul nodal câștigat și cu poveștile pe care primiseră dreptul să le construiască de-aici, exploatându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și băut dinții de aur, și un fost sublocotenent, evident adversar și concurent, prin meserie și menire, al domnului de dimineață cu pumnii; pe fostul sublocotenent nimeni din bandă nu-l cunoștea; îl adunaseră de pe stradă, pe partea însorită a bulevardului Nevski Prospekt, unde-i oprea pe trecători și, în stilul lui Marlinski,33 cerea pomană sub pretextul subtil că și el „dădea câte cincisprezece ruble, la timpul său, celor care-i cereau“. Cei doi concurenți își arătară de la bun început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
rândul lor atârnă de comitete {EminescuOpXII 144} de politiciani de profesie, formate în fiece centru de județ. Aceste comitete își împart toate în familie. Ele creează din banii județelor burse pentru copiii patrioților trimiși în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri județene pe unde patrioții au câte un petec de moșie, încît toată munca publică, fie sub formă de contribuție, fie sub cea de prestațiune, se scurge direct ori indirect în buzunarul unui patriot. Partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt și trei coriste cari au fost surprinse de foc și au căzut sufocate. O actriță [î]și îmbrăcase tricul și astfel a fugit în stradă și de aci acasă cu birja. La 1 oră. Mii de oameni stau pe bulevard (Schottenring ); și privesc la foc. Teatrul arde încă. La 2 ore. Flăcările consumă ultimele resturi de materii combustibile din interiorul casei. Până acum s-au găsit în teatru 16 cadavre arse cu totul, încît erau numai de câte una sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește în Ulise viziunea din poemele „integraliste” într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria dimineții”, „sângele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o legătură de vase comunicante, încât subiectul apare deplin integrat evenimentelor ce îl asaltează de pretutindeni, antrenându-l
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează în deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atâtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei de dimineață, marile bulevarde, spitalul, bazinele de înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor natale sunt, alături de cele anterior menționate astfel de nuclee în jurul cărora gravitează „particulele” imagistice, într-un spectacol ce nu pare nicicând a se epuiza. „Veacul mediocrității” își
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și în Brățara nopților, obsesia deschiderii atât de marcată la nivelul construcției imaginilor, apare fortificată și prin structurarea ansamblului textual în secvențe având ca obiect mereu alte spații și momente (strada, „ora ceaiului”, lectura gazetei, piața de legume, spitalul, oglinzile, bulevardele, terenurile de tenis, peisajul carpatin etc.; munții, tipografiile, bibliotecile etc.), ce alcătuiesc acele „trasee” invocate în detaliul imagistic al „reportajului liric”. Fiecare dintre aceste verigi ale lanțului imaginativ oferă câte o nouă „viziune descuiată”, într-o succesiune pe care trimiterea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care s-a plimbat de nenumărate ori. Axa istorică este reprezentată de o serie de monumente simbolice, poziționată pe o linie transversală perfectă și care împărțea Parisul în partea de Vest și partea de Est. Această axă istorică începe de la bulevardul Champs-Élysées (a cărui construcție a început în anul 1616, inițiată și sponsorizată de Maria de Medicis, n.n.), se continuă cu Palatul Tuileries (unde a locuit Ludovic al XIV-lea pe perioada construirii palatului Versailles, n.n.) și cu o serie de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosința Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domnească din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pașcanu, fost sediu al Primăriei Iași. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de înființarea Universității numită, Universitatea din Iași, din anul 1860, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Mihăileană, prin Decretul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Un șir lung de taximetre într-o piață animată. Hamalul profită că sunt străin și-mi cere o taxă înzecită. Mașina pornește în goana mare spre Bd. de Sebastopol. Privirile mele curioase și avide așteaptă minuni și întâlnesc numai un bulevard ca toate, cu palate și prăvălii ca pretutindeni, cu o mișcare obișnuită. (Liviu Rebreanu, Metropole) 1.Ilustrează două trăsături ale textului memorialistic. 2.Explică prezența exclamației din titlul fragmentului: Paris! 3.Motivează scrierea cu inițială majusculă: Bd. de Sebastopol. 4
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Streisand), Doi pe un balansoar (regia Robert Wise), Așteaptă până se întunecă (regia Terence Young, cu Audrey Hepburn), Anna celor 1000 de zile (regia Charles Jarrott, cu Richard Burton, Geneviève Bujold), Ultimul domiciliu cunoscut (regia José Giovanni, cu Lino Ventura), Bulevardul romului (regia Robert Enrico, cu Lino Ventura, Brigitte Bardot), Creierul (regia Gérard Oury, cu Jean-Paul Belmondo, Bourvil), În arșița nopții (regia Norman Jewison, cu Sidney Poitier), Clanul sicilienilor (regia Henri Verneuil, cu Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura), Mayerling (regia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ioanide (1980) 192-193, 241-242 Bijuterii de familie (1958) 61, 68 Binecuvântați animalele și copiii (Bless the Beasts and Children) (1971) 188 Blow‑Up (1966) 178, 188 Brigada lui Ionuț (1954) 61, 68-69, 76, 91 Buletin de București (1983) 234, 247 Bulevardul romului (Boulevard du rhum) (1971) 188 Bună seara, Irina (1980) 244 Burebista (1980) 192, 248 Buzduganul cu trei peceți (1977) 192, 197-198, 224, 226 C Calculatorul mărturisește (1982) 234, 247 Cale liberă (1987) 234, 244 Camera albă (1964) 162 Canarul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spre știința astronomiei. Ca mărturie a acestor cunoștințe de astronomie, unul din cele 300 de schelete neolitice descoperite la Cernica a fost adus și expus, orientat ca și pe teren, la Muzeul Astronomiei de pe lângă Observatorul Astronomic al municipiului București, din Bulevardul Ana Ipătescu. * Monumente megalitice : STONEHENGE (Anglia), CARNAC (Bretania) Sunt orientate exact în funcție de echinocții și solstiții, ceea ce conduceau la efecte optice impresionante la datele respective. Astfel, dintre cele trei alei străjuite de pietre la Carnac, una e orientată precis în direcția
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
România fiind considerată de către investitori o „țară relativ stabilă”. Proteste ample au avut loc și împotriva exploatării gazelor de șist de la Pungești, împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, dar și la nivel local în orașul Iași, împotriva tăierii teilor de pe bulevardul central. Cu toate acestea, interesul românilor nu este atât de extins față de probleme de interes general. Un studiu INSCOP Research din 2013 subliniază că „românii, în contextul socioeconomic în care trăiesc, au preocupări și temeri legate de nevoi primare și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
imperiu, ci acele ultime limes dacice. Prin urmare, de la Piața Victoriei, de la noul Palat al Ministerului Afacerilor Externe - care va fi înlocuit confuz-pitorescul Palat Știrbey (o răzbunare regală pe un personaj drag Reginei Măria?) - și până la Școala de Război, un bulevard major, unul din multele preconizate, urma să străbată capitala României, flancat de colonade și pilaștri de felul celor (mai timpurii) de la Senatul Universității (azi Facultatea de Drept, arh. Petre Antonescu), sau de felul celei de la Palatul Victoriei însuși (arh. Duiliu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
celor (mai timpurii) de la Senatul Universității (azi Facultatea de Drept, arh. Petre Antonescu), sau de felul celei de la Palatul Victoriei însuși (arh. Duiliu Marcu)23. Și de ce nu? Au nu visau în acea vreme nume importante ale culturii românești ca bulevardele capitalei să fie monumental-marmoreene (Călinescu), sau, oricum, bordate de trotuare ascunse în penumbra colonadelor (Martha Bibescu 24)? Un București monumental, "eroic" se ridica în Stilul Carol II, cum se grăbiseră să numească lăudătorii vremii maniera locală a clasicismului epurat. Pandantul
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
să numească lăudătorii vremii maniera locală a clasicismului epurat. Pandantul său "civil" era însă Bucureștiul modern; unii cercetători, legănați de visări dulci și senine, încercând să îndrepte trecutul spre a-1 putea idealiza, îl numesc de-a dreptul modernist 25. Bulevarde, de felul celui numit Magheru/ Bălcescu astăzi, bordate de îndelungi block-haus-uri, apar în anii treizeci ca din pământ și dau seama mai degrabă despre un mod de viață al boemei aristocrației tinere decât despre vreun "proiect total, politico-estetic, de rescriere
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
piesa de rezistență a pieței: absida amplă a Ministerului Aerului, care va fi surpasat Calea Victoriei și Calea Buzești, oprind perspectiva îndelungă dinspre Arcul de Triumf/Șoseaua Kiseleff - principala arteră de acces în oraș, respectiv pe aceea dinspre Monumentul Eroilor Aerului/Bulevardul Aviatorilor. Această structură a pieței, căreia în versiunile postbelice îi va fi adăugată o dominantă de înălțime, un blocturn pe latura de sud-est a pieței, urma să fie respectată de proiectul din anii optzeci, care însă a desfigurat arhitectural ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
adâncească această problemă și să întocmească un studiu profund, așa cum îl cere și îl merită acest subiect. Aduc mulțumiri cititorilor pentru înțelegerea ce mi-o acordă. Autorul A. ANSAMBLUL MITROPOLITAN 1. CATEDRALA MITROPOLITANĂ Pe o arteră principală din inima Iașului bulevardul "Ștefan cel Mare și Sfânt", numit altădată "Ulița Mare" și făcând parte aici dintr un șirag de clădiri de preț pentru istoria, cultura și arta neamului, se află impunătoarea construcție a Catedralei mitropolitane, cea mai spaț ioasă clădire bisericească de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]