4,598 matches
-
în emisfera sudică, Pak are ocazia să studieze de aproape unul dintre bioți - o creatură asemănătoare unui crab, a cărui funcție pare a fi cea de gunoier. El este recuperat în cele din urmă cu ajutorul unei bărci trimise pe Oceanul Cilindric, în timp ce Rama începe să-și ajusteze direcția. Manevrele giganticei nave sunt interpretate de către mercurieni ca un act agresiv, conducătorii planetei trimițând împotriva sa - fără acordul Uniunii Planetelor - o navă cu un focos nuclear la bord. Locotenentul Boris Rodrigo este desemnat
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
la bord. Locotenentul Boris Rodrigo este desemnat de comandantul Norton să plece în spațiu, să intercepteze nava și să dezamorseze bomba, acțiune încununată de succes. Odată cu apropierea lui Rama de periheliu, toți bioții se grăbesc să se arunce în Oceanul Cilindric, unde sunt făcuți bucăți de ființe similare rechinilor. Luminile încep să pălească, iar Norton își dă seama că a venit vremea să părăsească structura cilindrică. Înainte de a pleca, mai face o incursiune într-un dintre orașe, unde spareg o breșă
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
Odată cu apropierea lui Rama de periheliu, toți bioții se grăbesc să se arunce în Oceanul Cilindric, unde sunt făcuți bucăți de ființe similare rechinilor. Luminile încep să pălească, iar Norton își dă seama că a venit vremea să părăsească structura cilindrică. Înainte de a pleca, mai face o incursiune într-un dintre orașe, unde spareg o breșă în peretele unei structuri. În interior găsește un fel de muzeu, în care întâlnește și o proiecție care ar trebui să-i reprezinte pe ramani
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
pentru faptul că reprezintă „o poveste astronomică scrisă de cineva care știe astronomie” și „demonstrează că principala componentă a științifico-fantasticului de calitate este epicul”. Romanul a fost recompensat cu următoarele premii: Interiorul lui Rama este în esență un gigantic peisaj cilindric cu caracteristici metalice, denumit de echipaj 'Câmpia Centrală', care se distinge prin dimensiunile sale: 50 de km lungime și 16 de km în diametru, la care se adaugă învelișul de 4 km grosime. Dacă cilindrul ar fi întins, suprafața internă
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
Rama posedă gravitație artificială grație mișcării sale de rotație de 0,25 rpm. Cilindrul este împărțit în emisferele 'nordică' și 'sudică', separate la mijloc de o suprafață de apă de lată de 10 km pe care astronauții o denumesc 'Oceanul Cilindric'. În mijlocul acestuia se ridică o insulă acoperită cu structuri similare zgârie-norilor, pe care astronauții o numesc 'New York' datorită asemănării cu Manhattanul. La capetele navei se află "Polii" Nord și Sud. Polul Nord reprezintă prova iar cel Sud pupa, deoarece Rama accelerează
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
Între timp, Rama II începe să se comporte tot mai diferit de predecesoarea sa, susținând ipoteza lui Shigeru Takagishi. Japonezul descoperă că principalele anomalii par a proveni din zona orașului New York - structura care se ridică pe insula din mijlocul Oceanului Cilindric. Expediția neautorizată pe care o face în această regiune se soldează cu dispariția sa. Cele trei evenimente regretabile - două decese și o dispariție - și manevrele efectuate de Rama pentru a ajunge pe orbita terestră îi conving pe oamenii de pe Pământ
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima etapă a evoluției așezării săsești, fără lărgire planimetrică, construindu-se doar o tribună de vest, susținută de patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceasta este susținută de cele trei capiteluri romanice datate unanim în prima jumătate a secolului XIII, conservate în corul bisericii. Cel mai mare dintre ele (având suprafața de 48x48 cm) e așezat pe un segment de coloană, puțin scobit
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
naturale cum ar fi expunerea la lumina soarelui - percepe numai semnale de schimbare, cum ar fi atunci când o persoană intră în raza de sensibilitate infraroșie (detecție) a senzorului. În fața senzorului propriu-zis - în distanța focală - se găsește o cupolă sferică sau cilindrică de lentile mici curbe convexe albe, din material plastic noros, dar este în mod clar în infraroșu transparent. Aceste lentile multiple colectează lumină în infraroșu. Lumina în infraroșu ajunge la senzorul propriu-zis care transformă această energie infraroșie în energie electrică
Senzor infraroșu pasiv () [Corola-website/Science/326751_a_328080]
-
XV-lea, moment în care au fost adăugate corului încă trei nivele din cărămidă. Soluția adoptată pentru susținerea caturilor superioare a fost construirea de contraforturi din cărămidă ce dau intuitiv impresia că sunt niște nișe terminate în arcuri semicirculare. Turnulețul cilindric are formă pentagonală începând de la jumătatea sa și adăpostește o scară spiralată. În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost construită incinta fortificată. Curtinele aveau o înălțime de 6-7 m (pe partea estică se mai păstrează ziduri înalte
Biserica fortificată din Buzd () [Corola-website/Science/326815_a_328144]
-
de o linie albă. Blană labelor, cozii și regiunilor costale este mai lungă . Față de alte animale membrele superioare sunt întoarse spre înapoi și sunt prevăzute cu gheare puternice de 4-6 cm. Limba are o lungime de 60 cm și este cilindrica, nu prezintă dinți și are un simț al mirosului foarte bine dezvoltat. Furnicarii se hrănesc cu furnici și termite. Cu ajutorul ghearelor lungi și puternice pătrunde în mușuroaiele furnicilor și termitelor și cu limba lungă și lipicioasa capturează insectele. Sunt animale
Urs furnicar () [Corola-website/Science/325594_a_326923]
-
dedus că „cu cât un lucru este mai mare, cu atât cobora mai repede” și că obiectele de formă sferică erau trase în jos mai rapid. Spre deosebire de fratele său, el a abandonat nava și s-a legat de un butoi cilindric, până când marea s-a calmat și a fost salvat din valuri câteva ore mai târziu. Bătrânul îi spune povestea naratorului, fără nici o speranță că naratorul o va crede. Povestirea a apărut pentru prima dată în ediția din mai 1841 a
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
prezent se mai fabrică doar modelele echipate cu motoare de 50cc, ultimele variante de 100cc fiind produse în anii 2002. Modelul este foarte popular și unul dintre cele mai preferate de către pasionații pentru moped(scuter)-tuning. Număr locuri: 2 Capacitate cilindrică: 49cc, 100cc Tip motor: monocilindru în doi timpi Putere: 2,68 CP / 6500RPM (49cc) Cuplu maxim: 3,70 NM / 4500RPM (49cc) Viteză maxima: 45Km/h (limitat) Aprindere: CDI Sistem pornire: electromotor și pedală Sistem ungere: ungere separată automată (pompă de
Yamaha Aerox () [Corola-website/Science/325083_a_326412]
-
sau în alte structuri, scutind persoanele respective de depunerea unui efort fizic ridicat pentru a urca sau coborî. Ascensoarele folosesc, în general, energia electrică pentru a se putea deplasa, sau o pompă hidraulică cu fluid pentru a ridica un piston cilindric. Primul ascensor comercial din lume a fost instalat de compania de ascensoare Otis în magazinul universal E.V. Haughwout & Co. din New York, în martie 1857. După faza hidraulică, primul ascensor electric a fost creat de firma Siemens în Mannheim în anul
Ascensor () [Corola-website/Science/325131_a_326460]
-
specii aripele posterioare se termină cu o prelungire de forma cozii. În repaus aripele sunt ținute în unghi ascuțit față de corp . Larvele sunt de culoare verzuie, cu benzi întunecate pe părțile dorsale și laterale. Corpul poate avea aspect fusiform sau cilindric. Familia include aproximativ 4.000 de specii (1993), grupate în 567 de genuri și 8 subfamilii . Nu există multe date științifice despre diversitatea, răspândirea, ecologia și biologia hesperiidelor. Nu există un consens cu privire la statutul sistematic al diverselor taxoni, sau cu privire la
Hesperiidae () [Corola-website/Science/324774_a_326103]
-
milioane de ani în urmă. Actualmente, se întâlnesc pe toate continentele cu excepția Australiei, Antarcticii și a celei mai mari părți din Africa. O treime din speciile cunoscute se află în America de Nord. Salamandrele mature, de obicei, au corpul tetrapod cu trunchi cilindric și coadă lungă. Unele specii, precum sirena (Siren lacertina), au membrele posterioare reduse sau absente, ceea ce le conferă aspect de țipar. Pielea e lipsită de solzi, este umedă și netedă, cu excepția tritonilor, care pot avea pielea catifelată sau verucoasă și
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind pictura murală în interior și exterior, care se termină pe amândouă laturile înainte de fereastra dinspre nord. Parte cea mai de vest a tindei închide vechiul pridvor deschis, cu cei patru stâlpi fasonați cilindric. Vechiul perete de la intrare a fost demolat pentru lărgirea tindei, în prima parte a secolului 20. Demolarea peretelui de intrare a fost compensată de doi stâlpi puternici care susțin tălpile turnului. Odată cu mutarea intrării a fost mutată și pisania de la
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
de tip Riemman pentru zona din sferă considerată ca suprafață de revoluție. Există două diferențe esențiale între metoda folosită de Arhimede și ce din secolul XIX: O problemă rezolvată exclusiv în lucrarea "Metoda Teoremelor Mecanicii" este calculul volumului unei pene cilindrice, rezultat care reapare ca teorema XVII (schema XIX), în lucrarea lui Kepler "Stereometria". Câteva pagini din tratatul " Metoda Teoremelor Mecanicii" au rămas nefolosite de autorul manuscrisului și astfel ele sunt pierdute. Între ele, există un rezultat care dă volumul intersecției
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
constituite că și segmentele din regiunea toracelui și anume din sclerite dorsale numite notum sau tergit, din sclerite ventrale numite sternit sau gastrum și din sclerite laterale numite pleure. La abdomen se găsesc următoarele orificii: Formă abdomenului poate fi diferită: cilindric, conic-cordiform, fusiform, etc., iar în secțiune transversala apare triunghiular, oval, rotund, în general turtit dorso-ventral. Abdomenul se leagă de torace în diferite moduri, deosebindu-se trei tipuri: propodeum, iar al doilea segment se îngustează mult anterior formând o gâtuitura (familia
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
Rândunica" a utilizat torpile clasice, care erau lansate din tuburi de lemn, fixate în bordurile navei. Făcând abstracție de atipicele "torpile pe școndru", aceste arme se pot clasifica, după cum urmează: Torpilele pot fi de mai multe tipuri: Torpilele au corpul cilindric alungit, lungimea de cca 6 m, diametrul de 30 ... 70 cm și greutate de aproape o tonă. Corpul este divizat în conul de luptă ce conține explozibilul, sistemul de propulsie, mecanismele de reglare și control pe traiectorie, coada cu cârmele
Torpilă () [Corola-website/Science/322664_a_323993]
-
de picioare), care a trăit în jurasic în estul României, în recifuri de spongieri. Denumirea a fost dată de Feldmann et al. în 2006, clasificat ca Malacostraca - Decapoda - "LPBIIIart-040, a carapace". Fosila a fost descoperită într-o structură de recif cilindric, cu diametrul de circa 30 m, care, în acea perioadă, era acoperit de apele oceanului planetar. Acest crab primitiv avea un corp plat și o lungime de numai 1,2 cm. Nu se știe cum se deplasa, deoarece nu avea
Cycloprosopon dobrogea () [Corola-website/Science/322719_a_324048]
-
în caz de vânt poate încetini manual telecabina la stâlpi (exemplu din telecabină aici-încetinește la stâlpul periculos-pilonul 6), bineînțeles prin comunicarea telefonică cu personalul din telecabină (exemplu aici-cu încetinire filmată de la stâlp). Stâlpii metalici sunt de forma spațială pătratică/cilindrica având fundațiile izolate. Structura statică este cea a unei grinzi cu zăbrele asigurate prin contravântuiri în x, pe toate parțile pentru a forma o structură spațială rigidă și compactă care să lucreze la eforturi uniform și unitar. De regulă picioarele
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
în cea din dreapta, telecabina Capra Neagră-Poiana Brașov. Se poate observa similitudinea cabinei și a stâlpilor metalici, tipic pentru firma constructoare HABEGGER THUN Elveția.Iar la telefericele firmei austriece LEITNER forma stalpilor metalici difera de cea a telefericelor elvetiene; avand forma cilindrica iar varfu in forma de <nowiki>"</nowiki>T<nowiki>"</nowiki>. În funcție de poziționarea stâlpului, acesta poate avea câteva role de susținere ale cablului tractor (minim 4) sau până la 15 role (cazul pentru schimbarea mare de pantă). Înălțimea stâlpului de asemenea variază
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
acestea erau marcate prin repere. Cuvântul care există în limbile moderne, milă, provine din sintagma latină "Milia passuum", ceea ce înseamnă „o mie de pași”, care corespund la aproximativ 1480 de metri. Piatra miliară, sau "miliarul", era, de obicei, o coloană cilindrică pe o bază cubică sau paralelipipedică solidă, înfiptă în sol la mai mult de 60 cm. Avea 1,50 m până la 4 m înălțime, 50 - 80 de centimetri în diametru și greutatea de peste 2 tone. La bază era scris numărul
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
o retragere de la linia bulevardului, cu intrarea principală ridicată pe un podium din trepte, ce-i conferă edificiului o monumentalitate sporită. Planul teatrului este rectangular, cu fațada îngustă perpendiculară bulevardului Ștefan cel Mare. În compoziția spațială a teatrului domină volumul cilindric al sălii de teatru, înconjurată din trei părți de balcoane, spațiile foaierelor și culoarelor, încununată cu o cupolă sferică. Fațada principală este soluționată monumental, cu un portic central situat în axa de simetrie, alcătuit din patru coloane ale ordinului corintic
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău () [Corola-website/Science/329653_a_330982]
-
cu cel al șoarecilor săritori ("Dipodidae"). Membrele sunt pentadactile (cu cinci degete). Degetele prevăzute cu gheare puternice. La formele acvatice pe picioarele posterioare între degetele se află membrane înotătoare. Formele subterane, bune săpătoare, au un aspect talpoid (de cârtițe): corpul cilindric cu gâtul scurt și aproape neobservat din exterior. Blana la cele mai multe specii este deasă și moale. Culoarea blănii este de obicei monotonă, pe spate de la brun-deschisă la brun-închisă. Abdomenul de obicei este mai deschis decât spatele. Uneori, pe mijlocul spatelui
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]