5,141 matches
-
deschide orizontul unui semnificabil, spune ceva înțelegerii noastre despre florile nevăzute care îl emană. Aici, într-adevăr, a intui înseamnă a nu vedea, a ști înainte de a gândi", spuneam în cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, ed. cit., p. 199. 10 Plotin, Enn. VI, 7, 32, în Enneade VI, Editura Iri, București, 2007, p. 337. "De aceea, când este menționată frumusețea, tu trebuie să eviți o anumită configurație și să nu ți-o reprezinți înaintea ochilor, ca să nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe ea, divinul nu se prezintă, ci se reprezintă" (Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007, p. 158). 13 "Timp de exil? Nu. Fugă prin ghețarii somnului? Nu./ Viermele durerii zvârcolit în mărul din rană" (XVI. Poporul nălucă, în ed. cit., p. 38); Și nu gândim la nimic. Prezent sau trecut/ Subțiat ca un cârd de cocori prin fruntea mea străvezie/ Nici așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ed. cit., p. 38); Și nu gândim la nimic. Prezent sau trecut/ Subțiat ca un cârd de cocori prin fruntea mea străvezie/ Nici așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 14 "Munți diafani. Munți limpezi. Dincolo de ei/ Ca niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în ed. cit., p. 51). 15 "Cunoașterea orientală desemnează o cunoaștere care în loc să fie reprezentativă a obiectului său și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 14 "Munți diafani. Munți limpezi. Dincolo de ei/ Ca niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în ed. cit., p. 51). 15 "Cunoașterea orientală desemnează o cunoaștere care în loc să fie reprezentativă a obiectului său și obținută pe cale discursivă, o necesitate logică, este prezență imediată, dezvăluire, intuiție a inimii sau a ochiului spiritual, pe scurt auroră ce răsare în suflet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
susținută la sesiunea Eranos 1966 și publicată în Eranos- Jahrbuch XXXV / 1966, în Henry Corbin, op. cit., p. 168). 16 "Cu ochii măriți ca niște păsări pe care nu le mai încape cuibul" (XV. Eu sunt acel fără odihnă, în ed. cit., p. 35); stare extatică ce definește suprasaturarea vizibilului prin care se zăresc formele epifanice ale invizibilului: "Auz și văz. Ochi plini de constelații,/ Și norii străvezii pe frunți, pe voce. (...) E-adevărat? Extaz să te salut/ Tărâm al liniștii" (I.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
definește suprasaturarea vizibilului prin care se zăresc formele epifanice ale invizibilului: "Auz și văz. Ochi plini de constelații,/ Și norii străvezii pe frunți, pe voce. (...) E-adevărat? Extaz să te salut/ Tărâm al liniștii" (I. Hotarul de fum, în ed. cit., p. 5). Este vorba de supraabundența "mărimii" infinite a principiului, de inegalabilul non-identității sale cu realitatea; "iar "marele" lui constă în faptul că nicio realitate nu este mai puternică decât el și că niciuna nu se poate pune la nivelul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 172-173. 57 Inscripție pe o frunză de viță, vol. Veghe, în op. cit., p. 143. 58 Doamne (1951), vol. Clepsidra, în op. cit., p. 216. 59 În cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, ed. cit., pp. 179-180, am interpretat poemul Clopotul (1955), din vol. Clepsidra, drept o astfel de ivire a sensului ca trup poetal al auto-revelării Vieții, ca logos al inimii rostitor în lucrarea Cuvântului a cărui transcendență urcă lăuntric. 60 Mai multă noapte
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
157. 72 Pentru Ioan Scotus Eriugena (în Expositiones Super Ierarchiam Caelestem S. Dionysii), în descendența cosmologiei dionisiene întemeiate pe problematica intermediarului, "orice piatră e lumină", prin lumină înțelegând (anagogic) icoana (imaginea) sau eidos-ul pietrei. Cf. Anca Vasiliu, Despre diafan, ed. cit., pp. 172-184. 73 CXC (36) (1955); Prizonierul (1951), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 288, 223. 74 La Plotin, frumosul având ca materie sufletul, aceasta este inteligența fără imagine în sine: "Ce imagine a ei s-ar putea concepe? Căci orice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru că orice cuprins este în fond o întindere a privirii". De aceea, "întinderea de substanță a poeziei depășește întinderea desemnată prin cuvânt: adică poeticul se arată ca fiind mai amplu decât puterea logosului" (Intrarea în infinit sau dimensiunea Eminescu, ed. cit., pp. 65, 67, 69). 4 Așa cum explică Platon formarea imaginilor în oglinzi: "focul chipului văzut se contopește, pe suprafața netedă și strălucitoare, cu focul privirii", astfel încât "părțile oglinditului și cele ale celui oglindit vin în contact invers", "lumina privirii, contopindu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Stănescu, Respirări, Editura Sport-Turism, București, 1982, p. 156). 9 Marină, vol. Măreția frigului, în op. cit., pp. 84, 85. 10 Spre semn, vol. Măreția frigului, în op. cit., p. 117. 11 Vol. Necuvintele (1969), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, vol. I, ed. cit., pp. 374-375. 12 Vol. Necuvintele, în Nichita Stănescu, op. cit., pp. 377-378. 13 În înfricoșătoarea singurătate a părăsirii: "Eli, Eli, lama sabahtani" (Marcu 15, 34). 14 Precum gândirea în imagini, în care cuvântul nu e rostit și înțeles decât în actul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în imagini, în care cuvântul nu e rostit și înțeles decât în actul prin care el e imaginat: Stadiul poetic este atins numai în momentul în care cuvântul poate fi imaginat, se confundă cu însăși imaginația" (Nichita Stănescu, Respirări, ed. cit., p. 166). 15 Vol. Noduri și semne (1982), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ed. cit., vol. II, p. 250. 16 Vol. Noduri și semne, în op. cit., pp. 263-264. 17 Diferența de vizibilitate a celor două stări constă într-o diferență
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el e imaginat: Stadiul poetic este atins numai în momentul în care cuvântul poate fi imaginat, se confundă cu însăși imaginația" (Nichita Stănescu, Respirări, ed. cit., p. 166). 15 Vol. Noduri și semne (1982), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ed. cit., vol. II, p. 250. 16 Vol. Noduri și semne, în op. cit., pp. 263-264. 17 Diferența de vizibilitate a celor două stări constă într-o diferență de frecvență, nu de esență, "precum în cazul paletelor unei elice care sunt întru totul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu te scaldă"), întrucât ea înseamnă o smulgere din cunoașterea exterioară, o descojire și o golire treptată a straturilor realului, până la ceea ce se dă ca de sine cunoaștere "a miezului din gol" (Alegerea sâmburelui, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 172). 17 Posibilul se contractă în punctul de plecare în care totul se resoarbe înainte de a începe: "mâinile/ și trupul ți se topesc/ în neînceperea ta", "în frasinul nerăsărit/ al arcului tău:/ focul cât pumnul" (Imnul 46, în Sorin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se contractă în punctul de plecare în care totul se resoarbe înainte de a începe: "mâinile/ și trupul ți se topesc/ în neînceperea ta", "în frasinul nerăsărit/ al arcului tău:/ focul cât pumnul" (Imnul 46, în Sorin Mărculescu, Fluviul întâmplător, ed. cit., p. 11). Nu de o regresie spre neființă e vorba, ci de o înaintare intuitivă în arcuirea pe care se înscrie "săgeata luminii" ce își precede ținta. 18 Ca "o lamură spre sâmbur înnoptată" (Creșterea sărbătorilor, VI, în Sorin Mărculescu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de o regresie spre neființă e vorba, ci de o înaintare intuitivă în arcuirea pe care se înscrie "săgeata luminii" ce își precede ținta. 18 Ca "o lamură spre sâmbur înnoptată" (Creșterea sărbătorilor, VI, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 160). 1 Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, Editura Eminescu, București, 1974, p. 5. 2 Mikel Dufrenne, Fenomenologia experienței estetice, Editura Meridiane, București, 1976, vol. II, p. 228. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 229. 6 Ibidem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o altă geometrie - posibilă datorită virtuților creatoare ale imaginației" (Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972, p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972, p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 71. 21 Am putea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 71. 21 Am putea vorbi de un avantext în care rostirea e "strâns legată de procese pretextuale" (Maria Corti
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 71. 21 Am putea vorbi de un avantext în care rostirea e "strâns legată de procese pretextuale" (Maria Corti, Principiile comunicării literare, Editura Univers, București, 1981, p. 104
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Corti, Principiile comunicării literare, Editura Univers, București, 1981, p. 104) sau mai degrabă de un infra-text, "de o infra-realitate ascunsă, care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat" (Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, ed. cit., p. 12). 22 Ibidem, p. 72. 23 Poezie și modă poetică, ed. cit., p. 235. 24 Ibidem, p. 232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de un infra-text, "de o infra-realitate ascunsă, care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat" (Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, ed. cit., p. 12). 22 Ibidem, p. 72. 23 Poezie și modă poetică, ed. cit., p. 235. 24 Ibidem, p. 232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei" (ibidem, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat" (Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, ed. cit., p. 12). 22 Ibidem, p. 72. 23 Poezie și modă poetică, ed. cit., p. 235. 24 Ibidem, p. 232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei" (ibidem, p. 27). 28 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 88-89. Imaginea se naște
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei" (ibidem, p. 27). 28 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 88-89. Imaginea se naște din simplă asociație verbală, stabilește doar o relație între elemente cât mai disparate și - ca atare - tinde să jupuiască suprafața lucrurilor: valoarea ei se măsoară, în extensiune, prin gradul de alteritate pe care-o manifestă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca atare - tinde să jupuiască suprafața lucrurilor: valoarea ei se măsoară, în extensiune, prin gradul de alteritate pe care-o manifestă între lucrurile somate să ia loc în spațiul ei ideal" (ibidem, p. 88). 29 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 14. 30 Aici, "pretinsul Grund este Abgrund. Dar abisul pe care îl descoperim astfel nu e ca atare lipsă de fond, el e tâșnire a unei Hoheit", avânt nemărginit, apariție a unei înălțimi care susține totul (cf. Maurice Merleau-Ponty
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]