4,982 matches
-
Presa Bună, 1924, pp. 25-27). 320 Ibidem, p. 26. 321 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 322 Ibidem. 323 Ibidem, p. 168. 324 Ibidem. 325 Ibidem. 326 Criticând această situație, Jean Georgescu a afirmat: "un proverb politic românesc spune Pâinea se coace în cuptor, vinul fermentează în beci, politica se face la București" (Ibidem, p. 169). 327 Ibidem. 328 AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 24. 329 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația Generală a Românilor Uniți 331 Jean
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori diferite din roadele neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean, și caș și ouă coapte în spuză. Toate vasele erau de pământ. Apoi aduce un vas de vin tot din argilă și pahare făcute din fag unse cu ceară gălbuie pe unde sunt scobite. Nu trece mult și sunt aduse mâncărurile calde de la foc și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deportat erau cei care lucrau în bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure câteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea în lagăr și le cocea pe plită, împărțindu-le cu colegii lui înfometați. în mod similar, în ciuda accidentului grav pe care l-a suferit și a lungii perioade de convalescență, Hrușcă s-a considerat binecuvântată atunci când rușii au trimis-o să lucreze la grădină. în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acest punct de vedere și sunt acceptate ca atare chiar și de Bogdan Murgescu, deși acesta pare a fi, după cum am mai spus, cu precădere optimist. Concluzia lui, ca și a mea este că “în România condițiile nu sunt încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan Pârâianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași, 1998, 195 p. Cartea își propune, după spusele lui Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după ce deportările `ncepuseră deja `n Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die Geschichte einer Familie”, Das Schreckliche Jahr, 1945, Reschitza, 1997, p. 27. Interviu cu Maria Coc`rlă, luat de Cătălin Frangulea și Astrid Hamberger, 12 iulie, 2001, p. 1. Unii dintre ei au fost duși la primărie pentru a se `nt`lni cu ofițeri ruși, așa cum `și amintește un subiect: „ne-au spus să mergem `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mulți români și-au exprimat mulțumirea față de spiritul inventiv nemțesc. Mulți dintre deportați erau conștienți de soarta lor și și-au `mpachetat haine groase și o cantitate semnificativă de m`ncare. Interviu cu Sofia Magyari, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity: Polish Women in the Soviet Union during WWII, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, p. 18, pentru discuția asupra modului `n care femeile au fost afectate de deportare, și Jill Massino
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și Eugenia Huntingdon, The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului `n care erau celebrate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului `n care erau celebrate evenimentele religioase `n Gulag-ul sovietic, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului `n care erau celebrate evenimentele religioase `n Gulag-ul sovietic, pp. 229-231. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren. Ibidem, p. 63. Interviu cu Sofia Magyari, p. 4. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 41. Mărturiile femeilor deportate `n alte lagăre demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jolluck precizează că imaginea femeilor prest`nd munci grele era deseori șocantă și pentru bărbați, deoarece aceștia erau obișnuiți să le vadă implicate `n activități domestice (vezi op.cit., pp. 46; 67). Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Jolluck, op.cit., p. 130. Interviu cu Maria Coc`rlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe l`ngă creșterea rației de hrană, `ncep`nd cu 1947 cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șocantă și pentru bărbați, deoarece aceștia erau obișnuiți să le vadă implicate `n activități domestice (vezi op.cit., pp. 46; 67). Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Jolluck, op.cit., p. 130. Interviu cu Maria Coc`rlă. Interviu cu Hilde Stoinescu, intervievator - Jill Massino, 7 iulie 2003. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 3-4. Pe l`ngă creșterea rației de hrană, `ncep`nd cu 1947 cresc și remunerațiile, exist`nd chiar un spor de lucru la -0șC
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ncep`nd cu acel an, rația de hrană a crescut, salariile erau mai mari și, `n unele cazuri, chiar cazarea mai bună. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen Sachsen, p. 460 Radosav, Donbas, ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Geschichte eine Familie”, Das Schreckliche Jahr, p. 28. Unele femei au rămas `nsărcinate `n urma violului. Vezi Tief in Russland. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 64. Kroner, op.cit., pp. 49-50, 75. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Coc`rlă. Interviu cu Sofia Magyari. Baier, art.cit., p. 436; Radosav, Donbas, ed.cit., p. 66. Baier, art.cit., p. 436. Deoarece etnicii germani au fost implicați `n afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și `n agricultură, au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germani au fost implicați `n afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și `n agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Coc`rlă. Regine s-a căsătorit `nainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină 4.000-15.000 de mărci germane pe cap de etnic german v`ndut guvernului vest-german. Vezi Roman
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
printre altele, pe prietenul copilăriei sale, Vasile Porojan, copil de țigan și rob al familiei Alecsandri, tovarăș de aventuri și fapte ștrengărești. La bătrânețe, poetul și-a amintit cu nostalgie timpul dispărut: „Poamele din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră căci amândoi știam a ne acăța ca veverițele pe vârfurile cele mai nalte ale copacilor roditori. Evrei nu mai Îndrăzneau a trece pe strada casei noastre din cauza sburăturilor de pietre cu care Îi Împroșcam”. Pietrele cu care Alecsandri
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de fetru În solnițe cu fluturi moi Sub masă, pe pătrunjel și țelini ca finetul Lângă oglinzi cu căptușeală groasă. Iar seara, durdulii și-n pielea goală Scăpați de haine ca de o tortură Să facem baie într-o portocală Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură. Vă place poezia? Mai doriți un argument? Iată încă unul, la întâmplare: O, azi sunt bucuros ca un cristal Fără cusur mi-s hainele de înger Mi-e fiecare nastur triumfal Încoronat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
imaginam că plecam din orașul Botoșani, doi prieteni, undeva, în Pădurea Raiului, și căutam locuri prin care, spuneam noi, a trecut haiducul Pantelimon. Mergeam cu sacoșă cu cartofi, să facem un foc, să-i punem în spuză, să mâncăm cartofi copți de noi în pădure. Era nevoia de a ieși, de a evada. Spunea Răzvan Vasilescu de curând, înainte de premiera filmului "Ana", că "Alexa Visarion nu navighează niciodată pe lângă țărm, caută depărtările." Da, a fost tot timpul nevoia de a mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trecut în dosar sub formă de întrebări și răspunsuri și, pe cealaltă jumătate, ancheta propriu-zisă, cu bătăi, înjurături și fabricare de minciuni. De obicei, autorul este mult mai subtil, investindu-și arta în povestire și lăsând fructele ei să se coacă aidoma roșiilor lui Ilie Cazane. Astfel, capitole întregi se derulează, aparent, din dorința de a lămuri o frază oarecare, dintr-un scrupul explicativ. Narațiunea se naște din digresiune, lucru evident din primul capitol, care începe așa: „Ilie Cazane s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
să-și dezvolte un adevărat complex de inferioritate și își va revărsa nervii pe te miri cine din lumea literară de la noi. Presupun și eu. Nu c-aș ști vreun asemenea cuplu de scriitori. COOLTURISME Colorata, acum e gata Mădălina COCEA În muzeul lucrurilor care au fost odată cool, Polaroidul ar primi probabil un loc central, undeva între walkmanțul cu casetă, MiniDiskul sau magnetofonul. De săptămână aceasta, Polaroidul a devenit chiar un locuitor oficial al muzeului inexistent, oficialii companiei anunțând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Marea Neagră nu este de azi, de ieri. Și nu e o chestiune care a pornit dintr-o prestidigitație politică. Este o permanență a politicii externe. Este o obsesie mai veche, este perfect motivată, prin circumstanță, astăzi. Dacă vreți, fructul e copt. Înainte putea să fie motiv de reflecție politologică. Cornel Nistorescu: Fructul e și luat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Cornel Nistorescu: România a pierdut ocazia marilor trasee energetice, România a ieșit din joc. Nu cumva cu acest Forum și cu politica noastră
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
se dovedea capabilă să bată la unison cu inima unui răzvrătit" e mai greu de închipuit, autorul Vieții la țară fiind, cum se știe, un conservator nec plus ultra, adversar al socialiștilor. O atenție excesivă îi acordă și N. D. Cocea "derbedeului de 17 ani", care-l invită la Terasă (Oteteleșeanu), unde îl cunoaște pe Coșbuc. Acum Peltz realizează un portret mai închegat. Poetul Firelor de tort era un "bărbat de statură potrivită, cu o privire tristă. Purta un fel de
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
că G. Topîrceanu, îi iubea "pe cei sărmani și umili, pe cei exploatați într-o proastă și nedreaptă orânduire" sunt afirmații care deformează sensul operei celor doi poeți. Inoportună este și adeziunea (subînțeleasă) a memorialistului la ideile lui N. D. Cocea (altfel, agent dublu al Siguranței și al Moscovei, potrivit lui Petre Pandrea) privind revoluția bolșevică. Sunt convins însă - ferm convins că pilda Rusiei revoluțioanre o vom urma și noi. " într-adevăr, numai că sub tancurile sovietice și teroarea stalinistă. Sunt numai
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
pentru c-a lucrat în străinătate? Au nu știe oare premieroșenia-sa că a fi membru al Europei înseamnă, între altele, și dreptul de-a munci unde ai chef și unde-ți găsești o slujbă? Ce fel de țară europeană ne coace Năstase, de vreme ce singurii români productivi sunt cei care lucrează în străinătate - căpșunarii din Spania, constructorii din Israel și spălătorii de mașini din Germania. Adică toți nefericiții cu-ale căror venituri se laudă el când vorbește de creșterea economică a țării
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru și, într-adevăr, pitpalacul turburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu care nu s-au copt încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
Să se fi alăturat țăranilor? Sau s-o fi înfruntînd pe sine? împăratul și-a trimis cele mai bune iscoade să-l caute. Fiecare s-a întors cu misiunea neîmplinită. Era un soare strălucitor în ziua cînd sosi pictorul. Se coceau cireșele. Norii de mai se buluceau unii peste alții de parcă însăși Sin-Lin, pădurea de Piatră, s-ar fi mutat pe cer. Absent, Liu trase spre sine o rămurea fragilă, atinse cirochinele de-un roșu pal al fructelor. La Curtea Morții
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]