7,605 matches
-
fiind aceste situații, copilul confruntă și conștientizează, din nou, influențele sale familiale. Din acest punct de vedere există câteva dimensiuni generale ale familiei și stilului ei general de existență, care se reflectă În acest moment al dezvoltării psihice - prin rezonanțe comportamentale și afective pe care le creează În personalitatea copilului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistente sunt relațiile afective pozitive de acceptare și căldură ale părinților (amândurora sau ale unuia dintre eiă față de copil, versus atitudinea de rejectie
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
copiluluiă de către părinți, sau variate forme de control (lejer sau ferm și severă. Combinația acestor 4 caracteristici - a distribuției (la unisonă sau inegale (de divergențăă la cei doi părinți față de copii - constituie o foarte bogată paletă de influențe și rezonanțe comportamentale și afective. Atitudinea caldă din relațiile cu părinții și dintre ei (acceptanta și Înțelegereă are În genere efecte pozitive. PĂrinții afectuoși și calzi pot fi de control lejer sau activ intensiv. Aceștia din urmă măresc dependența copiilor de ei. În
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocatională. Regulile grupului devin sursa generală a regulilor de comportament. Dezvoltarea unui cod comportamental specific, trebuie vazută ca o tentativă de câștigare a independenței, obligatorie statutului de adult și care merită Încurajată. Este util ca educatorul să-i antreneze pe elevi Într-un proces de coparticipare la stabilirea normelor orei, clasei, activităților comune din
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de forță și sentimentul de Îndoială, de descurajare, de scădere a stimei de sine. In unele situații au loc dereglări ale personalității ce se reflectă În comportament (cf.U.Șchiopu, E.Verza, 1989ă. Trăsătura esențială a adolescenților care manifestă tulburări comportamentale este aceea a imaturității psihice, fapt ce determină o adaptare dificilă la condițiile mediului și o slabă asimilare a experiențelor trăite sau cunoscute. In asemena cazuri personalitatea capătă o dezvoltare dizarmonică prin menținerea unui infantilism În planul comportamental. Comportamentul unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
manifestă tulburări comportamentale este aceea a imaturității psihice, fapt ce determină o adaptare dificilă la condițiile mediului și o slabă asimilare a experiențelor trăite sau cunoscute. In asemena cazuri personalitatea capătă o dezvoltare dizarmonică prin menținerea unui infantilism În planul comportamental. Comportamentul unor astfel de tineri este dominat de instabilitate, labilitate afectivă, impulsivitate, irasciblitate, brutalitate, Încapățânare, tendințe de negare a tot ceea ce apreciză alții, atitudini nonconformiste manifeste etc. De aici apar deseori conflictele cu familia și colegii, indiferență și neparticipare la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul esențial de diferențiere Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul esențial de diferențiere Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul adaptativ (individul acționează pentru Împlinirea scopului În ciuda obstacoleloră sau neadaptativ (repetarea comportamentului frustrant, nejustificat de realitateă. Pornind de la clasificările operate de Rosenzweig, Kendler ( care folosește criteriile succesului sau insuccesului În Învingerea obstacolului, persistența răspunsului comportamental și posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de adaptareă și Lazarus ( tendința de a reacționa direct - prin atac - și formele indirecte, defensive) și urmarind nu atât o clasificare descriptivă cât una care să permită explicarea dinamicii reacțiilor la frustrare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare, nemulțumite, fixe, care sunt resimțite de către ceilalți ca agresive. Privirile Încruntate pot exprima mai mult decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sociale, pentru a căror rezolvare este nevoie de uriașe investiții materiale și eforturi socio-profesionale. Pentru o mai bună sistematizare vom Împărți aceste surse În patru categorii: 4.1. Surse ce țin mai mult de individ, de conduita și reactivitatea lui comportamentală; 4.2. Surse ale agresivității În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
maturizare psihocomportamentală a copilului. In ceea ce privește bătaia, cei mai aderenți “teoreticieni” susțin că această metodă are o dublă valoare: retroactivă- durere fizică și morală resimțită pentru o cnduita greșită- și proactivă, adică inhibarea pentru viitor a unor asemenea acte comportamentale. Violență manifestată În cadrul familiei și, mai ales, asupra copiilor a atras mai de mult atenția specialiștilor care, la rândul lor, au Încercat să evidențieze structurile de personalitate specifice celor ce maltratează copiii, mecanismele și dispozitivele motivaționale care susțin asemenea forme
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
colegii lui au arătat că acei copii care au fost sever pedepsiti de către părinți pentru comportamentul lor agresiv se comporta mult mai agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa modele. Din acest motiv poate să cadă ușor sub influența unora negative, dar care se bucură
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a fost supus În afara mediului școlar. Semnalând cazul respectivilor adolescenți profesioniștilor (psihologului școlar, asistentului socială și autoritaților competente, pot fi luate măsuri de ajutor și de protecție care să vizeze Înlăturarea cauzelor abuzurilor și reducerea tulburărilor somatice, psihice și comportamentale induse prin violență; că o prevenție terțiară, ce are În vedere sprijinul direct adus adolescenților care manifestă comportamente agresive. Menționarea unor așteptări pozitive față de ei, dezvoltarea sentimentului de apartenență comunitară, exprimarea preocupării față de situația pe care o au și integrarea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Hippocrate există un jurământ al lui Maimonide, care stipulează profunda dăruire a medicului pentru sănătatea bolnavului. Prima versiune a jurămăntului maimonidic este descoperită abia în anul 1793. Maimonide are o înțelegere cognitivă a omului și încearcă să traseze cîteva conduite comportamentale, utilizând concepția sa filosofică. Este preocupat de înclinarea către rău a omului; o menționează în Teodicea, fapt preluat de Leibniz 9, în 1710. Răul conduce la imperfecțiune, cum o susținea încă Plotin 10. În Călăuza rătăciților, Maimonide scrie că răul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
foarte puțin deschiși informațiilor sau influențelor venite dinspre copii. Rolul parental este văzut ca fiind cel al șefului casei, al creatorului de reguli, care disciplinează și planifică. Deși pot simți afecțiune pentru copii lor, ea este rar exprimată verbal sau comportamental. Rareori apare dialogul sau negocierea, afirmațiile de tipul ,,Fac acest lucru pentru binele tău. Pe mine mă doare mai mult decât pe tineˮ sau ,,Vei face acest lucru pentru că așa spun euˮ, fiind frecvente. De obicei, părintele este rece și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
alimentat, adolescentul necesită cu 30% mai multă hrană decât adultul. Pe lângă asigurarea unui metabolism corespunzător vârstei Îhrană adecvată și variată, odihnă combinată cu program clar de timp liber și activități), este absolută necesară a treia componentă care să vizeze sistemul comportamental atitudinal al adolescentului, și anume prevenția, profilaxia Îdiscuții și acțiuni formale și informale care să-i dezvăluie problemele, situațiile posibile, experiențele, modificările biologice, psihice și conflictele inerente). Relația părinți - copii este una specială, deosebită, unică în viața unui om. Majoritatea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
unei familii. în cadrul familiei există două categorii de relații, pe verticală Îîntre generații, părinți - copii), pe orizontală, între membrii aceleași generații Îîntre soți, între frați). Este cunoscut faptul că agenții acestor relații Îbunici, părinți, frați) oferă o serie de modele comportamentale ce vor fi asimilate de către copii, în mod spontan, prin imitație. Factor educațional - familia - reprezintă primul pilon în formarea copilului. Astfel, mediul familial este cel care imprimă o mulțime de particularități și acțiunii educaționale. Acțiunea educativă a familiei vizează: fixarea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
o stare de insecuritate Îanxietate) atunci când în familie, părinții Își mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă, agresivă care descurajează nevoia copilului de comunicare sinceră cu părinții. Relația părinți - copii deține un rol deosebit în fixarea celor mai adecvate deprinderi comportamentale, cât și în asigurarea unei condiții psihologice normale. Studiile demonstrează faptul că în relație cu copiii, părinții dezvoltă două tipuri de comportamente, care se află din păcate la extreme: atitudine severă vs. îngăduință totală. Aceste tipuri de comportamente în familie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
de regulă, un climat prea încărcat de stimulente afective, fiecare părinte revărsându-și fără nicio rezervă întreaga lui afectivitate. Asemenea atitudini pot favoriza uneori conturarea la copii, pe măsură ce cresc, a unor comportamente deviante. Specialiștii nu au putut formula o rețetă comportamentală care să fie aplicată în mod nediferențiat de către fiecare părinte, însă, după opinia lor, în educația copiilor trebuie să existe între părinți înțelegere și acord în diferite probleme. Expresia ,, stil educativ” este utilizată într-un sens relațional, ea vizând natura
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții formulează reguli și controlează respectarea lor, dar nu le impun ci le discută
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
a plătit." Una dintre finalitățile legendei pare a fi fost aceea a justificării si transmiterii credinței folclorice. Actualizând dramele si întâmplările tragice consacrate în locuri și momente nefaste, colectivitatea, prin vocea naratorului, îl îndeamnă pe om să se încadreze codului comportamental comun, spre a· ocoli primejdiile. Legendele și povestirile pun în lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a se apăra pe sine și pe ai săi, de a veghea la conservarea unor principii vi,tale, descifrând anumite sisteme de valori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt certe 100%. Se acceptă un rezultat valid, cel cu încredere de 90%. c. Controlul - se controlează diferitele variabile care influențează comportamentul în experiment pentru a obține rezultatul dorit (vezi limitele etice ale unei cercetări). d. Explicația - descoperirea cauzelor schimbărilor comportamentale, trăirilor, proceselor. Putem controla, dar fără a explica. CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ Următoarele trăsături disting știința de celelalte forme de cunoaștere: (1) este empirică și permite verificarea empirică, (2) nu este normativă, (3) este transmisibilă, (4) este generală, (5) este provizorie. Cercetarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
personala - nu tot ceea ce trăim este valid în orice situație sau orice persoană. POSTULATELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE Cunoașterea științifică se bazează pe cinci postulate fundamentale sau enunțuri despre lume, al căror adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din științele sociale și comportamentale. James W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră, nu este creată de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]