5,493 matches
-
Gouveia et al., 2002, p. 340) au observat cum persoanele care se identifică cu calitatea de "a fi chinezi" (tradiționali) atribuie mai mare importanță valorilor confucianiste (precum onoarea, respectul colectiv) decît subiecții similari din Hong Kong. Chinezii consideră importante sentimentele de comuniune, utilitatea socială și acceptarea autorității, spre deosebire de australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Sosik et al., 2005). Unele studii timpurii sugeraseră deja că valorile colectiviste pun accentul pe comuniunea socială, pe scopurile grupului și armonie, în timp ce valorile individuale încurajează realizarea și succesul personal (Kluckhohn, Strodtbeck, 1961). Alte cercetări tematice similare au demonstrat că grupurile de muncă se dezvoltă în timp, iar indivizii colectiviști percep temporalitatea în mod diferit de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și locului. Riturile orgiastice erau celebrate esențialmente de către femei, care vedeau în vin o cale de a atinge un "extaz purificator al vieții", după cum scria Euripide, și căutau nebunia sacră care să abolească granițele personalității lor și să restabilească acea comuniune primitivă dintre om, animal și vegetal. Însă, chiar dacă această manifestare de veselie se apropia adeseori de delir, ea nu genera întotdeauna orgia. Fundamental rural, cultul devine din ce în ce mai citadin. Sub influența orașelor și a burgheziei urbane asociate comerțului cu vin, festivitățile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
locuit", în orașul Konstanz (conciliul va fi ținut între 1414 și 1418), împărtășirea credincioșilor se practică folosind doar ostia. De fapt, utilizarea liturgică a împărtășaniei sub forma vinului a încetat încă din secolul al XII-lea, interdicția acestui tip de comuniune fiind oficializată la conciliul de la Konstanz care a urmat Reformei. Observăm așadar că pe parcursul a opt secole catolicismul roman a mutilat, într-un fel, comuniunea simplilor credincioși, rezervând potirul doar preoților (și regilor). Justificările date acestei privări sunt decepționante (au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sub forma vinului a încetat încă din secolul al XII-lea, interdicția acestui tip de comuniune fiind oficializată la conciliul de la Konstanz care a urmat Reformei. Observăm așadar că pe parcursul a opt secole catolicismul roman a mutilat, într-un fel, comuniunea simplilor credincioși, rezervând potirul doar preoților (și regilor). Justificările date acestei privări sunt decepționante (au în vedere, în principal, rațiuni practice: probleme de conservare a rezervei euharistice, pericolul de a irosi Sângele lui Hristos conservându-l într-o cantitate prea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Paul al VI-lea (conciliul s-a ținut între 1962-1965), Biserica Romană a reintrodus accesul tuturor la potir, fără a preciza de altminteri limitele. Potirul s-a transformat și el de-a lungul timpului. Timp de aproape un mileniu, cupa comuniunii era făcută din lemn. Conciliul de la Reims, din 803, a interzis potirul din lemn în beneficiul celui din metal, care, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai prețios. Apoi, în 1215, al XII-lea conciliu ecumenic de la Lateran (al IV
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
celui din metal, care, de-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai prețios. Apoi, în 1215, al XII-lea conciliu ecumenic de la Lateran (al IV-lea conciliu de la Lateran), vorbind despre euharistie, proclama dogma "transsubstanțierii". De acum înainte, pentru catolici, potirul comuniunii este considerat a conține în mod substanțial Sângele lui Hristos. Al XIX-lea conciliu ecumenic de la Trento (1545-1563, cu întreruperi), conciliul Contrareformei, a reafirmat în mod solemn dogma transsubstanțierii: Dacă va spune cineva că în sfântul sacrament al euharistiei rămâne
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ochii noștri, pe Cuvântul Întrupat, pe care ei nu-L pot vedea". Trebuie observat că, începând cu sinoadele de la Ameria din Umbria (1595) și Majorca (1639), odată cu folosirea "purificatorului", o bucată de pânză albă care servește la ștergerea potirului după comuniune, vinul liturgic va fi exclusiv alb, pentru ca țesătura să-și păstreze mereu culoarea imaculată. Răspândirea creștinismului pornind de pe coastele însorite ale Mediteranei a făcut ca vița de vie să fie cultivată foarte departe de mediul ei natural: până la sfârșitul Evului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
biserică, sfântul fiind astfel nevoit să stea cu fața la zid tot restul anului, ca un școlar pus la colț. III. Chefliul european Vinul ajunge "convivial" (de la latinescul convivere, "a trăi cu") prin intermediul celebrării religioase păgâne, iar apoi creștine, care este întotdeauna comuniune. Contrar obiceiurilor noastre, grecii nu consumau practic vin în timpul mesei, ci se reuneau special pentru a bea. Acesta este sensul literal al termenului simpozion, "a bea împreună", instituție tipic elenă prin care cetățenii își manifestau solidaritatea într-un mod vesel
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
en Bellevue Rață à la rouennaise Margaux J. Calvet, 1887 Găini de Bresse umplute la tavă Piftii de fazan de Saint-Hubert Salată Potel Șampanie Montebello Înghețată Brânzeturi Fructe Prăjituri Cafea Coniac sau rom Saint-James, 1884 Era banchet, dar era și comuniune. Banchetul culminează cu vinurle sale, este totuși un simbol al participării la o societate, la un proiect, la o sărbătoare (precum sărbătoarea primarilor, descrisă mai sus). Acesta se materializa într-o funcție socială care făcea din masă semnul apartenenței la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând faptul că, după un colocviu, un congres... sau un simpozion, participanții nu uită să bea împreună: după comuniunea întru cuvânt urmează comuniunea întru vin. 99 C. Salles, Les bas-fonds de l'Antiquité, Robert Laffont, Paris, 1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en paroles, colecția "Pluriel", Hachette, Paris, 1982, p. 93. 101 În Viețile celor doisprezece
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând faptul că, după un colocviu, un congres... sau un simpozion, participanții nu uită să bea împreună: după comuniunea întru cuvânt urmează comuniunea întru vin. 99 C. Salles, Les bas-fonds de l'Antiquité, Robert Laffont, Paris, 1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en paroles, colecția "Pluriel", Hachette, Paris, 1982, p. 93. 101 În Viețile celor doisprezece cezari, biografii critice publicate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Hainele fabricate de Levi Strauss, care se regăsesc în ținuta lejeră, va fi viitorul vestimentației în afaceri [...]. Chiar dacă este permisă doar o singură zi pe săptămână, ținuta lejeră ajută la eficientizarea dialogului între manageri și angajați, instalând un sentiment de comuniune, declara Mike Hand, manager general la NPD Group, o firmă de cercetare de piață care urmărește trendurile din industria vestimentară (The New York Times, 15 iulie 1994). Alyssia D. Adomaitis și Kim K.P. Johnson (2002) au comparat efectele ținutelor oficiale și neoficiale în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în obiecte, pentru a putea opera cu ele, iar simțul metafizic încearcă să le închege într-un tot, speriat de această secvențializare. * Unul din deliciile socialului îl constituie posibilitatea contemplării altor minți. Cred că de aici începe sensul tare al comuniunii. Dacă n-am avea posibilitatea înțelegerii celorlalți ca minți, ei fiindu-ne accesibili doar ca obiecte, am trăi sentimentul singurătății absolute. Faptul de a te simți neînțeles constituie o mică fisură în cadrul acestei comuniuni, fiind însoțit de un sentiment de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de aici începe sensul tare al comuniunii. Dacă n-am avea posibilitatea înțelegerii celorlalți ca minți, ei fiindu-ne accesibili doar ca obiecte, am trăi sentimentul singurătății absolute. Faptul de a te simți neînțeles constituie o mică fisură în cadrul acestei comuniuni, fiind însoțit de un sentiment de izolare. Poate că gândurile ne sunt făcute posibile de conștiința existenței unei "lumi de gânduri". * A avea o teorie despre modul în care funcționează ceva (a avea o teorie despre ceva este în parte
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
izbutim să constituim mecanisme de apărare ce ar putea fi activate de teamă. * Pentru sensul vieții proprii așteptăm întotdeauna confirmarea celorlalți, ori cel puțin a altora, deoarece niciun sens nu poate fi trăit fără martori. Acesta este adevăratul înțeles al comuniunii, din care ia naștere și posibilitatea comunității. * Reprezentarea politică are și un efect invers: cetățenii se pot regăsi în liderul carismatic însă, în același timp, vor prelua din trăsăturile personalitățile sale, aflați fiind într-o continuă nevoie de sens în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
altora? Corespunde acest eu dorinței lor de liniște și siguranță? Poate că ideal ar fi să-i șochez cu un chip neașteptat, care e în același timp al meu și al lor. În definitiv orice jurnal ascunde o speranță de comuniune, de regăsire a altora (măcar ca potență) în modurile personale de-a fi, așteptând parcă de la cititori confirmarea apartenenței autorului la umanitate. O teamă de singurătate, transfigurată cotidian sub forma unui recul față de societate, a izolării într-o "lume proprie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
eului nostru. De aceea, lectura păstrează posibilitatea unor prietenii ce alunecă în forme de intimitate intelectuală (acea relație în care preiei o dimensiune din celălalt, urmând ca aceasta să devină o regiune a eului propriu). Aici începe forma tare a comuniunii. * Frumusețea epistemologiei este dată de faptul că te ajută să cunoști modalități ale cunoașterii, deschizând astfel posibilitatea detașării de cele în care te-ai cantonat. Este unul din instrumentele eliberării și, deci, a libertății. Libertatea începe așadar prin a ști
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
părea, jurnalul, această mostră de egoism împărtășit, este un puternic element de întărire a comunității, el făcând posibile forme ale împăcării cu sine mediate de cunoașterea altuia. Echivalentul său în viața cotidiană este destăinuirea reciprocă, ce deschide cele mai puternice comuniuni. * Nu am talent la dans poate și pentru faptul că o întrebare mă bântuie continuu: "Pentru ce?" Obsesia unor răspunsuri fundamentale nu face casă bună cu lejeritatea existenței. Exagerarea în această atitudine este de prost augur. Cum de nu mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ne suntem proprii stăpâni!) Oricâtă grijă am declara, ne purtăm față de Pământ ca și cum ar fi o jucărie dată de Dumnezeu. * Să ne bucurăm de toate sufletele cu care reușim să intrăm în rezonanță! Pe acest tip de legătură se bazează comuniunea, deschizându-se astfel posibilitatea comunității. * Sufletul nostru este plin de idealizări, acestea fiind fermentul imboldului de a continua să trăim. Ne ține în viață dimensiunea ideală a lumii, pe care reușim s-o generăm prin aspecte imaginare create ori împrumutate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
primul rând a lui Dumnezeu Persoană cu omul persoană, și istoria acestei articulări a relației personale are consecințe radicale asupra creației. Pe măsura trecerii vremii, lumea devine tot mai personalizată, tot mai asumată de persoane ca mijloc de adâncire a comuniunii între ele. Există un nemărginit proces în cunoaștere în măsura în care este un nesfârșit progres în adâncirea relației între persoane, și niciodată nu se poate pune punct în actul de cunoaștere. Mai mult, actul de înțelegere fiind atribut al persoanei care nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
într-o atitudine față de lume constantă, ci este implicată în relație, acesta poate însemna și eșecul autenticității experierii celuilalt, nu descrie un progres, ci are suișuri dar și coborâșuri. Poți ajunge să „pierzi” înțelesurile dobândite atunci când te îndepărtezi de experiența comuniunii întru care ai dobândit un anume rezultat în cunoaștere. Un aspect ce nuanțează sensibil modalitatea perso¬nală de manifestare a umanului este perspectiva creștină a ceea ce s-ar numi „natură căzută”. Omul nu se găsește în situația sa originară, deoarece
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
teologie, însemna pentru bizantin un discurs despre modul de manifestare ipostatic al existenței. Adâncirea meditației în istoria tradiției filosofice bizantine a însemnat mai ales o nuanțare progresivă a ceea ce înseamnă modul personal de experiere a lumii și de realizare a comuniunii între persoane. 6. Unu și Trei. Unu și multiplu Tradiția filosofică bizantină a fost, de la originea sa, pusă în situația de a formula propria înțelegere a dialecticii raportului unumultiplu plecând de la o înțelegere a numărului, care de la pitagorei, eleați și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantini a raportului între Unu și multiplicitate. Se impun și alte teme care implică acest raport, cum ar fi unitatea lumii, sau unitatea sufletului ori a intelectului. Ca exemplu, Theodorus II Lascaris, împărat al Niceei (1254-1258) scrie Șase discursuri asupra comuniunii naturale, în care dovedește folosirea unei noțiuni filosofice a naturii și care are ca obiect încercarea de a dovedi unitatea naturii în raportul său cu multiplicitatea lucrurilor. Totul este unu și în acest unu înțeles ca natură lucrurile particulare se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și care are ca obiect încercarea de a dovedi unitatea naturii în raportul său cu multiplicitatea lucrurilor. Totul este unu și în acest unu înțeles ca natură lucrurile particulare se divid, se disting și se distribuie. Există două moduri de comuniune între lucruri: xaxa ^uoiv (secundum naturam) și xaxa xpaoiv (secundum temperationem). Acest al doilea mod nu înseamnă o unire absolută ci o unire relativă a proprietăților elementelor în comuniune; este modul care diferențiază ființele însuflețite de cele neînsuflețite și le
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]