5,558 matches
-
fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să se bată cu pumnul în piept, strigând „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”, din pricina slăbiciunii unui prieten al lui, grăbit să-l primească în cuib. Bine înțeles că aceasta nu l-a împiedicat să-și păstreze vechile convingeri (?) liberale și sentimente anti-legionare, spumegând împotriva legionarilor după ce devenise ministru de finanțe al Antoneștilor și strigând că „Legionarii sunt de vină că ne am aliat cu Germanii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toată ziua împreună cu delegații germani, în frunte cu Clodius, pentru semnarea diferitelor convenții...). Din a doua categorie, a acelor supărați că au fost refuzați, face parte profesorul N. Georgescu-Tistu : trimițândumi vorbă, prin Kico Panaitescu, că ar dori să intre în cuibul meu, l-am refuzat, căci fusese inspector-general școlar în timpul lui Călinescu. Acum cred că e de acord că refuzul meu i-a prins bine, devenind mare democrat și epurându-și colegii din [233] „Cercul de studii documentare”... Mulți erau desigur
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
iar eu am discutat serios cu Kico această problemă, amânată din pricina opreliștii provizorii de care am amintit. Foarte mulți profesori universitari - unii din convingere - își exprimaseră tot atunci aceeași dorință, așa încât în luna Ianuarie stabilisem cu Horia Sima să formăm cuiburi speciale, conduse de profesorul Brăileanu, de mine și de Herseni, sub directa autoritate a lui Sima, pentru a-i primi pe acești profesori universitari și a-i îndoctrina în spiritul [234] legionar. Cel mai hotărât dintre aceștia era Al. Marcu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu toți înțelegeau sau acceptau cu resemnare noua situație, căci chiar mulți dintre legionari socoteau neapărat că trebuie să li se încredințeze un post de răspundere în viața publică, chiar dacă nu aveau pregătirea pentru postul cerut. Astfel unul dintre membrii cuibului meu era supărat că nu-l numim pe el administrator al Casei Școalelor, fiind mai vechi legionar decât Gr. Florescu - pe care l-am numit -, al doilea voia cu orice preț să dau afară pe medicul Ministerului, pentru a-l
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lemne și îmbrăcăminte, adunându-le în diferitele subcentre de la școlile din mahalalele Capitalei, în vederea distribuirii [235] fără niciun ban de la stat sau luat cu chete silnice, aceasta fiind adevărata ajutorare a aproapelui: din punga ta, nu din a statului. Fiecare cuib primise în seama sa o stradă sau două și se întocmise o catagrafie perfectă, pe fișe mari, a tuturor nevoiașilor din Capitală și a tuturor lipsurilor lor: a fost cel mai temeinic recensământ făcut vreodată în Capitală (nu știu ce s-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ar fi fost imediat aflate. Dar nu s-a știut niciodată numele proprietarului sau al firmei păgubașe, et pour cause... Constat însă că am anticipat puțin, așa că mă întorc la punctul de plecare. Înainte de a ne despărți în mai multe cuiburi spre a putea primi membrii noi, neputând depăși numărul de 13, mi-am chemat camarazii la o masă de despărțire, pe la mijlocul lunii Ianuarie. Însă și aceasta, ca și aceea din Februarie 1938, a fost de rău augur, căci puțin timp
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Dumitrescu este soția mea, și cât timp eu voi fi secretar-general sau voi ocupa altă demnitate publică în statul «național-legionar» ea nu va primi absolut nicio însărcinare oficială! Pe de altă parte, Dna Costescu este soția unui camarad chiar din cuibul meu, așa încât o veți lăsa directoare, chiar dacă a fost, ca atâtea altele, și străjeră”. În seara de Vineri, 17 Ianuarie, am plecat cu acceleratul de Bucovina spre Suceava, unde fusese stabilit să vorbesc în cadrul manifestațiilor pentru Axă, ajungând abia după
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fel sau altul de vestitul „fond bisericesc bucovinean”... Înapoiat în București pe la amiaza zilei următoare (20 Ianuarie), am trecut după masă pe la Muzeu să mă interesez de mersul lucrărilor pentru tipărirea anuarului arheologic Dacia. Spre ora 5, unul dintre membrii cuibului meu mi-a telefonat din oraș, spunându-mi că se pregătește o manifestație la Președinție și chemându-mă și pe mine. I-am răspuns că n-am timp pentru asemenea comédii și am închis telefonul. Mai târziu, alt camarad mi-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
respectă acordul, la radio transmițându-se numai manifestul generalului Antonescu, nu și acela al lui Sima. L-am însoțit la Legație, de unde, cu mare greutate, a reușit să vorbească cu Ică Antonescu, până mai în ajun fost membru chiar în cuibul lui Constant... când a lăsat telefonul jos, am înțeles că fusesem trași pe sfoară, firește cu ajutorul Legației Germane. Căci ordinul lui Sima s-a citit o singură dată, iar apoi au reînceput tiradele împotriva „rebelilor”. A doua zi, anunțând intenția
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la surorile evreice Sara și Rebecca, devia spre Piazza Erbe pentru a rămâne extatic în contemplarea păsărelelor, îmbătându-se de trilurile și frumusețea penajului acestor creaturi minunate. Într-o zi a strâns de pe drum un pui de graur, căzut din cuib. L-a hrănit și l-a instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea pe pervazul ferestrei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Zeno in Monte. Ajunși pe culme, s-au blocat ca încremeniți în fața intrării. Priveau cu uimire acea construcție enormă, cuibărită asemenea unei tufe pe înălțime; părea un balcon imens orientat în afară spre Verona. Era 6 noiembrie 1908. Capitolul VIII Cuibul de pe munte (1908-1911) La muncă Spațiul disponibil la San Zeno in Monte este imens iar poziția geografică uimitoare. Dar, intrând în camere, noii locatari își dau seama îndată că totul trebuie refăcut: pereți coșcoviți, camere urât mirositoare, grămezi de moloz
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Iar bărbații se adună de două ori pe lună». După Pineta Sacchetti și Primavalle, Slujitorilor Săraci le-a fost încredințată biserica din suburbia Tormarancia. Suburbia era înfundată într-o vale, într-o zonă izolată și insalubră. Se transformase într-un cuib de mizerie morală și materială, «buboiul» Romei. Locuitorii din apropiere nu se hazardau să-i treacă hotarele prudențiale ale siguranței. În împrejurimi, toți o cunoșteau cu un nume depreciativ «Shang-hai». Era nevoie de curaj, dincolo de zelul apostolic, pentru a merge
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Școală Medie și Școală de orientare profesională. În 1969 încetând cerința din teritoriu, s-a decis închiderea ei definitivă. Mulți religioși, care s-au format în timpul celor douăzeci de ani de noviciat la Roncà, păstrează o amintire nostalgică a acelui cuib cald și protejat, unde au fost acompaniați pentru a descoperi carisma Operei, hrănindu-se cu aviditate ca de la sânul unei mame. Abația din Maguzzano În cronologia Casei din Maguzzano citim că: «La 12 septembrie 1938, Divina Providență a dispus ca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vechea rețetă austriacă "Divide et impera", dar cu prea multă nepricepere și ecouri supărătoare în lume. Noii jandarmi, în ținuta lor dichisită, imaginată, se zicea, chiar de sultan tunică bleumarin cu galoane carmin aveau ca misiune să alunge bandele din cuiburile lor și să le constrîngă să se împrăștie dacă nu erau încercuite și distruse. Pentru a duce la bun sfîrșit această sarcină, Comandamentul superior împărțise Macedonia în cîteva careuri mari, a căror curățire, rînd pe rînd, trebuia să aducă siguranța
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al Austriei de la Zürich. S-a pus atunci la cale un plan, în cel mai bun stil de film polițist. Un ofițer de armată devenit mai tîrziu amiral, ambasador și senator al regatului a acceptat misiunea periculoasă de a distruge cuibul de spioni de la Zürich. Trecînd în Elveția, făcînd figură de dezertor în urma unei aventuri amoroase și aflat în mizerie, a fost de îndată reperat de serviciile baronului Romberg, ministrul Germaniei la Berna. Continuîndu-și jocul, el a acceptat să "trădeze" în schimbul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-mi ascunsese, la întrevederile noastre de la Paris, dezaprobarea față de măsurile luate în Basarabia de înaltul comandament și care duceau, într-adevăr, la un simulacru de apărare în fața unei agresiuni rusești: regimente scheletice, ofițeri afectați pentru perioade limitate în post, absența cuiburilor de mitralieră și a sîrmei ghimpate etc., etc. Aceste aere ușor superioare din partea conducătorilor polonezi temperate, în raporturile zilnice, de buna creștere erau mai puțin evidente, pe cînd eram ministrul Afacerilor Externe, decît au devenit mai tîrziu, o dată cu venirea naziștilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
300 de milioane, solicitate de guvern pentru ridicarea unei linii neîntrerupte de apărare de-a lungul frontierei de est. Fortul Ebenemael, puternic înarmat, menit să apere traversarea canalului Albert ce reprezenta un puternic obstacol antitanc trebuia prelungit cu săparea unor cuiburi de mitralieră în stînca înălțimilor de la frontieră. Dintr-o simpatie obscură de ordin rasial, mediile flamande erau înclinate să creadă în pocăința Germaniei, fără a vedea activitatea clandestină a agențilort coloanei a V-a care vînturau, spre a înșela poporul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
poți întâlni oricând cu vreun dușman. - Ce te privește pe tine, moțato? Crezi că eu mă tem de cineva? Poate nu știi că sunt campion la fugă. Nici un dușman nu mă poate ajunge. Jignită și supărată, pupăza a zburat spre cuibul ei. După un timp, soarele, obosit de drumul lui de peste zi, s-a pornit spre asfințit. Umbrele înserării au început să se pituleze printre tufișurile pădurii. Iepurașul a simțit o teamă necunoscută pătrunzându-i în suflet. A început să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și ochii de smarald. Piesa de rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
negru, dușmănos ca o gaură de revolver încărcat", clanța ușii trântite descarcă un foc de pușcă, ciorile speriate izbucnesc "carbonizînd livada și cerul, cu o explozie de negru sonor", ochii Olguței sunt negri "ca două capete de rândunică ieșite din cuib". Prin adânca incursiune în sufletul copilăresc, prin atmosfera de fericire și prin prospețimea recepției, Ulița copilăriei și întîiul volum din La Medeleni sunt opere de valoare durabilă și adevăratele înfăptuiri ale scriitorului. Din prejudecăți epice unii au preferat pe celelalte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al acestei școli critice, adeverește de repețite ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el aiurea 4 - se împarte astăzi în două școli, una ce își are cuibul în București, unde se cultivă cu entuziasm toate sistemele, în orice țipet 1 Critice, I, p. 246: Observări polemice, 1869. ăTextele lui Maiorescu au fost citate după ediția Critice (1867-1892), vol. I-III, Buc., Socec, 1892.î 2 Op. cit., p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum A. Russo, acest spirit pătrunzător, n-a lăsat nimic neobservat și a spus tot ce se poate spune asupra acestei particularități a culturii moldovenești, care explică apariția spiritului critic în Moldova, și nu aiurea. "Școalele limbistice, zice el2, au cuibul lor în București și în Ardeal". Pe ardeleni nu-i scuzează, căci au tradiție, pe 1 "Steaua Dunării", II, p. 5. 2 Cugetări, "Romînia literară", p. 251. munteni îi scuzează, pentru că ei nu au tradiție 1: "Seama Ardealului în istoria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
venetici”. În acest text Iahwe spune un adevăr devastator pentru mozaici, ei sînt pe teritoriul Palestinei străini și venetici și așa au rămas pînă în anul 1947 cînd tătucul Satalin îndeplinid testamentul Marelui Monstru Bolșevic - Lenin - le-a făcut un cuib satanist cu speranța că șărpăria bolșevică a cazarilor mozaici pe care o stipendia, va răspîndi otrava comunismului în tot Orientul Apropiat. Oricît s-ar pupa ei în bot cu întunecatul Iahwe, în fața lui ivriții sînt ,,ca niște străini și venetici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea liniștii tărîmurilor lui Sîntu au dat fuga la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]