4,934 matches
-
stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi, oferind tuturor libertate de exprimare; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de întreaga clasă fără să le perturbe; va realiza independent sarcinile de lucru care presupun activitate individuală. VIII. Implementarea planului de acțiune În timpul unei întâlniri la care au participat mama, consilierul școlar, învățătoarea și elevul B.D., acesta
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
activităților motrice școlare sau universitare, fie că luăm în discuție educația fizică, fie activitățile de tip antrenament sportiv. În ceea ce privește educația fizică, elementele de conținut de ordin pedagogic sunt clar conturate, respectiv, există un sistem coerent de concepte privind această arie curriculară, structurate pe: funcții, obiective generale și specifice, competențe sau abilități, principii didactice și metode de instruire, programe de studiu elaborate și fundamentate riguros, pe nivele și forme de învățământ, arhitectura procesului de învățământ clar conturată pe cele două componente, formală
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
sau alteia dintre deficiențe sau dificultăți de Învățare. De asemenea, CES implică o asistență complexă, incluzând aspectele medicale, sociale și educaționale. Există, În prezent, două perspective educaționale care abordează problematica educației speciale În România: perspectiva individuală asupra copilului și perspectiva curriculară. perspectiva individuală asupra copilului este aceea care definește dificultățile școlare sub aspectul caracteristicilor individuale ale copiilor (deficiențe, context social sau particularități psihice); astfel, această perspectivă a creat În diferite țări diferite modalități de abordare a copiilor cu dificultăți de Învățare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
pot fi puși să Învețe Împreună În grupe, clase sau școli speciale. Acești copii pot fi considerați “diferiți” de ceilalți “normali” În ceea ce privește aspectul beneficierii de formele obișnuite de educație. Din această perspectivă, educația are la bază etichetarea și segregarea. perspectiva curriculară este definită În termeni de sarcini și activități furnizate copiilor și de condiții create În clasă. Această perspectivă subliniază faptul că acești copii (copiii cu nevoi speciale) pot apărea În orice clasă. Astfel, perspectiva Încorporează ideea că orice copil poate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
Actuala reformă a învățământului românesc vizează inovarea sistemică a tuturor dimensiunilor curriculum-ului școlar. În consecință, reforma curriculară a inițiat o serie de transformări și inovații și la nivelul concepției și practicii evaluării rezultatelor școlare. Dintre acestea, putem menționa: extinderea acțiunii de evaluare de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei ce au condus la aceste
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
didactică la macronivel. Din dorința de a asigura, atât pe planul discursului teoretic, cât și pe cel al praxisului educațional, o reală și o semnificativă deplasare de accent de pe dimensiunea informativă pe cea formativă a procesului de învățământ, actuala abordare curriculară nu mai centrează acțiunea educațională pe conținuturi, ci pe formarea de competențe educaționale complexe. În contextul educațional actual, „a ști” nu mai este un scop în sine, ci un factor intermediar care asigură premisele pentru „a ști să faci”, „a
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
și transcendență estetică. Alt parametru la care apelează Virgil Nemoianu (și ca argument în favoarea canonului ca rezultat al presiunilor populare), trimite la operele canonice care au rol de mediere între cei cu pretenții și cei fără pretenții, sau între lucrările curriculare și cele comerciale. Canonul, sub presiunea noilor opere produse de scriitorii contemporani, se manifestă prin externare și nu prin dislocare, altfel spus, prin includere și nu prin excludere. "Un lucru foarte vizibil la autorii pur canonici e acela că factorii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. 2. obiectivele de referință stabilite pentru fiecare obiectiv cadru în parte și în funcție de aceste exemple de activități de învățare; 3. conținuturile învățării și sistemele de acționare pentru acestea; 4. standardele curriculare de performanță specifice obiectivelor cadru. Conform concepției lui Cârstea Gh., 1997, programa școlară de educație fizică are următoarele caracteristici: 1. are caracter obligatoriu, prevederile ei trebuie respectate și îndeplinite; 2. asigură o bază unitară și multilaterală de pregătire pentru toți
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Programa precizează pentru fiecare an de studiu, conținutul educației fizice ca obiect al planului de învățământ. Sub influența reformei curriculare, suferă o serie de transformări ca urmare a procesului complex de elaborare și de revizuire în viziunea curriculară, care presupune proiectarea obiectivelor, conținuturilor activităților de învățare și a principiilor și metodelor de evaluare. Acțiunea de elaborare a noilor programe școlare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dezvoltării calităților motrice. Programa precizează pentru fiecare an de studiu, conținutul educației fizice ca obiect al planului de învățământ. Sub influența reformei curriculare, suferă o serie de transformări ca urmare a procesului complex de elaborare și de revizuire în viziunea curriculară, care presupune proiectarea obiectivelor, conținuturilor activităților de învățare și a principiilor și metodelor de evaluare. Acțiunea de elaborare a noilor programe școlare de educație fizică și sport a fost demarată în 1994/1995. Programele de educație fizică au un conținut
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se optează pentru curriculum extins (3 ore pe săptămână), obiectivelor de referință și unităților de conținut obligatorii pentru programa de trunchi comun (2 ore pe săptămână), li se adaugă și cele marcate prin asterisc () și corp de literă cursiv. Standardele curriculare de performanță, prezentate în încheierea documentului, oferă reperele necesare pentru construirea descriptorilor de performanță în vederea evaluării rezultatelor învățării la finele învățământului primar. Obiective cadru 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare; Influențarea evoluției corecte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocuri dinamice și pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat (minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masă și de câmp). Specifice sporturilor sezoniere (schi, patinaj role/ gheață, înot, sanie). Noțiuni de regulament sportiv. Educarea spiritului de fairplay. 7. Informații sportive Standarde curriculare de performanță pentru învățământul primar Standarde de evaluare pentru învățământul primar După ce am parcurs principalele documente elaborate și impuse de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu putem să trecem mai departe fără a prezenta și Standardele de evaluare pentru aceste
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie posibilă într-o mai mare măsură, și în actualizarea unor termeni la nivelul conținuturilor învățării, în conformitate cu stadiul actual
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie posibilă într-o mai mare măsură, și în actualizarea unor termeni la nivelul conținuturilor învățării, în conformitate cu stadiul actual
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Etapele și pașii medierii...................................19 CAP. II Opționalul de medierea conflictelor. Analiză de nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Opționalul de medierea conflictelor. Analiză de nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Specialiștii apreciază că introducerea curriculum-ului la decizia școlii în practica educațională aduce cu sine schimbări importante la nivelul managementului în acest domeniu. Individualizarea școlilor prin identificarea modalităților de adecvare la un context educațional specific devine o realitate. Prin oferta curriculară, unitățile de învățământ au posibilitatea de a proiecta trasee educaționale alternative, folosind la parametrii maximi resursele umane și materialele de care dispun. Procesul de implementare este un proces strategic ce condiționează eficacitatea funcționării procesului și obținerii performanțelor dorite în educație
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Aspecte luate în considerare Nivel de realizare * respectarea reperelor privind oferta educațională * proces de ofertare formal/ uneori lipsă, urmărindu-se „umplerea” schemei orare; * implicare redusă a Consiliului pentru Curriculum, care nu construiește oferta pe baza propunerilor din partea responsabililor de arie curriculară/ comisii metodice. * consultarea elevilor și a părinților * Formală: nu se realizează analiza de nevoi a elevilor la toate clasele; lipsa fișei de opțiuni pe sistemul „topului” de preferințe; necesitatea educării părinților în ceea ce privește rolul CDS și posibilitățile pe care le poate
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nonguvernamentale Resurse informaționale • Cărți (personale sau din biblioteci); • Manuale școlare; • Culegeri/ auxiliare de texte și exerciții; • Publicații periodice; • Internet. Resurse materiale și financiare • Studiu de buget prelimira (pre-calcul); • Strategia de atragere a resurselor; • Studiu postcalcul. 4. Implementarea proiectului de management curricular „Medierea conflictelor” Tema: Elaborarea unui program, care va fi aplicat la clasele a III-a și a IV-a - ciclul primar și a VII-a și a VIII-a - ciclul gimnazial, și care: 33 1) va pregăti învățătorii și profesorii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Identificarea elevilor cu abilități de mediatori. Necesități: • Consilieri școlari cu experiență în activitatea de identificare a cauzelor/ factorilor care generează conflicte școlare; • Actori; • Cadre didactice/ formatori care trebuie să organizeze și să desfășoare cursuri de training și să elaboreze modelul curricular. Scop: Proiectarea planului de identificare a elevilor mediatori din clasele a IV-a și a VII a, cu ajutorul cadrelor didactice selecționate pentru a realiza opționalul „Medierea conflictelor”. Participarea: • elevii claselor a III-a și a IV-a, a VII-a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
etc.); * Materiale promoționale; * Amenajare spațiu; * Cheltuieli administrative; * Alte cheltuieli: întâlnire cu familia; întâlnire cu specialiști; editare materiale informative 50 dolari (din fondurile școlii) 40 dolari 30 dolari 25 dolari 150 dolari - - - 30 dolari Monitorizare și evaluare: Implementarea proiectului de management curricular în domeniul medierii conflictelor este însoțit de monitorizare și evaluare, ce vor fi asigurate prin metode și instrumente specifice. Prin monitorizare se va asigura o „supraveghere” a implementării, urmărindu-se aspectele: modul în care se aplică prevederile proiectului; felul în
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
grilă ce cuprinde principalele aspecte ce vor fi urmărite: • desfășurarea activităților; • modul de îndeplinire a responsabilităților; • modul în care acționează participanții; • comunicarea între participanți; • modul de folosire a resurselor prevăzute; • consecințele activităților; • problemele care apar în implementarea proiectului de management curricular; • soluții care se aplică pentru rezolvarea problemelor apărute. Constatările făcute se notează și se elaborează un raport de monitorizare. Evaluarea reprezintă măsurarea rezultatelor care au fost obținute în cursul implementării proiectului, față de obiectivele propuse. Vor fi realizate evaluări curente, intermediare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
care au desfășurat activități de medierea conflictelor; • pregătirea unor prezentări și materiale de către grupul-țintă; • amenajarea unui spațiu de prezentare aactivităților desfășurate; • înmânarea diplomelor de mediator elevilor ce au desfășurat aceste activități. Pentru a asigura continuitatea după finalizarea proiectului de management curricular, vom stabili modul în care pot fi: • fructificate rezultatele pentru a promova activitatea de mediere în școală și a atrage noi parteneri din comunitate; • folosite condițiile din comunitate și cum pot fi atrase noi resurse materiale; 38 • încurajați elevii și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
extrașcolare de medierea conflictelor; • convinse grupurile-țintă, care s-au format, să lucreze pentru negocierea conflictelor în școală; • utilizate concluziile pentru redactarea concluziilor referitoare la medierea conflictelor, propuneri de care să țină seama conducerea școlii. 39 CAPITOLUL III PROIECT DE MANAGEMENT CURRICULAR FAZELE RECURENTE ALE DIFERENȚIERII CURRICULUM-ULUI. 1. Viziunea „Prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem în legătură cu copiii nu este |Cum să-i facem pe elevi să nu facă cee ce vrem noi?, ci De ce au nevoie elevii pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
în legătură cu copiii nu este |Cum să-i facem pe elevi să nu facă cee ce vrem noi?, ci De ce au nevoie elevii pentru a se dezvolta, ce anume cer și cum le putem oferi aceste lucruri?” (Alfie Kohn, 1996) Proiectul curricular elaborat în școală „Medierea conflictelor” a pornit de la viziunea unei societăți în care școala și comunitatea colaborează pentru educarea unor buni cetățeni. Începând cu această viziune, proiectul și-a asumat misiunea de a contribui la transformarea unității de învățământ în
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]