6,546 matches
-
înnobilat de-a lungul timpurilor Facultatea de Biologie a Universității „Al.I.Cuza” - Iași. L-am cunoscut în primii ani ai începuturilor sale de formator universitar, la un pas de la absolvirea facultății, ca tânăr preparator, în formare pe lângă marele său dascăl, prof. dr. doc. Mihai CONSTANTINEANU, titan al entomologiei românești, ale școlii moldave de domeniu. Am avut șansa să mă apropii mai bine de domnia sa într-o practică studențească, estivală pe drumurile de munte, nu ușoare, ale Retezatului, în noua sa calitate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
România, a „spiritului Agigea”, profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ a dat tot ceea ce are mai bun, știința de carte, spirit organizatoric, respect față de casta căreia îi aparține. Este bine ca după domnia sa la conducerea acestui așezământ au venit doi elevi ai săi, dascăli universitari și ei, dr. Victor SURUGIU și apoi dr. Mircea NICOARĂ, lăsându-i profesorului puțin timp de odihnă, bine meritată. În încheierea acestor puține, dar calde și din inimă rânduri, îi reamintesc PROFESORULUI și OMULUI, întregul meu respect și mare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cele spuse până acum, și ne exprimăm bucuria că a împlinit o vârstă frumoasă și convingerea că-și va continua munca de cercetare și de îndrumare a tinerei generații cu aceeași pasiune și dăruire care l-au consacrat ca adevărat Dascăl și Om de Știință. Și, întrucât am început cu un elogiu al Taxonomului și Sistematicianului Gheorghe Mustață, să ne amintim la final, de emoționantul catren scris de către același Vladimir Nabokov, cercetător entuziast dublat de un sensibil poet, care parcă i-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prezenței tatălui meu la Paks, dar am reușit, în schimb, să localizez în cimitirul păzit de o tânără țigancă mormintele dinastiei rabinice care a păstorit această comunitate, precum și altele, începând cu întemeitorul ei, marele rabin Yosef Zusmann Sofer, fiul acestuia, dascălul tatălui meu, rabinul Shimon, soția lui (mătușa lui tata) Rachl și cei doi băieți ai lor, dintre care unul a fost rabin la Târgu-Mureș. Pietrele funerare de pe mormintele lor cioplite din marmură de culoare roz, grupate într-un singur mănunchi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
plăsmuirea personalității sale. De la Paks la Bonyhád, pe șoseaua care, paralelă cu Dunărea, te îmbie parcă să accelerezi viteza mașinii, sunt doar câțiva kilometri. Aici a trăit bunicul bunicului meu, Rabbi Yitzchak Zekl Pollak, un reputat exeget al Scripturilor și dascăl, printre alții, al lui Rabbi Moshe Isserles, rabinul din Cracovia ale cărui comentarii semnate cu ințialele numelui său, Ha-Rama, se bucură și astăzi de prețuire deosebită în lumea talmudică. Fiul străbunicului meu, Moshe, a fost rabin la Bonyhád și în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
era rabinul din Verona care a vorbit mult prea mult evocând în serie părerile unor autori, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, condamnând idolatria, fără să fi reușit să elaboreze o teză la un nivel minim de abstracțiune inspirată din opiniile dascălilor săi. M-a jenat lipsa de tact a tânărului rabin care s-a dovedit incapabil să menajeze sensibilitatea creștină și a bisericii catolice în special, dat fiind că aceasta cultiva forme de adorare a Madonnei și a Mântuitorului, imaginați artistic
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fugă prin grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
isteț. Chiar crezi că s-a făcut o călătorie spre Lună, sau una spre centrul Pămîntului? Nu, doar scorneli...dar sînt frumoase. Păi vezi? Crezi în scorneli?! În cărți se scriu atîtea prostii. Și iar l-am crezut pe bătrînul dascăl. Ce scorneală, cu vara și cu iarna! bodogăneam eu contra lui Jules Vernes. Numai că nu era scorneală și abia la Iași m-am lămurit. Confratele Onofrei Toarce, nu alta! Nu mă laud doar pentru că era mașina mea, luată, fiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aștepte puțin, dar și-a asumat acest inconvenient. Intră jovial, în ciuda unei ore de așteptare. Ce plăcere să vă văd, domnule profesor. Îl întîmpin cu simpatie și chiar plăcere, deși îmi cam dădea programul peste cap. Cer iertare, spune vestitul dascăl, dar este o problemă urgentă. Sînt numai ochi și urechi. La dispoziția dumneavoastră. Profesorul deschide o geantă din piele, imensă și roasă cam peste tot. De acolo scoate cărți și le pune pe birou. Dar scoate, nu se joacă! Le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un colegiu (1640), despre care Paul de Alep spune: „La o mică distanță de mănăstire...pe malul marelui lac numit eleșteu sau pescărie este magnificul colegiu numit depre numele lui Vasile Vodă - Scoala Vasiliană.” La această școală s-au adus dascăli străini, după cum se vede din zapisul din 2 aprilie 1656 (7164): „Io Gheorghie Stefan voievod...am citit privilegiul adus înaintea domniei mele de călugării de la sfânta mănăstire din târgul nostru Iași, unde este hramul celor Trei Sfinți...făcut de ctitorul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire din târgul nostru Iași, unde este hramul celor Trei Sfinți...făcut de ctitorul ei, Vasilie voievod, care a fost înaintea noastră. Iar după citirea privilegiului am înțeles voința și dorința mai sus scrisului domn care, văzând lipsa mare de dascăli bine învățați în țara noastră, fără de care ar fi țara foarte neajutorată și întunecată fără învățătura cărții. Drept aceea...a așezat prin a sa chemare dascăli buni și foarte învățați de la Sfânta Lavră Pecerska din Kiev, de la preasfântul ...părintele Pătrașcu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am înțeles voința și dorința mai sus scrisului domn care, văzând lipsa mare de dascăli bine învățați în țara noastră, fără de care ar fi țara foarte neajutorată și întunecată fără învățătura cărții. Drept aceea...a așezat prin a sa chemare dascăli buni și foarte învățați de la Sfânta Lavră Pecerska din Kiev, de la preasfântul ...părintele Pătrașcu Moghila arhiepiscopul Kievului, că pentru aceasta, le-a lăsat lor și trei sate anume: Răchitenii, și Tămășenii și Iuganii, ca să fie pentru îndestularea și hrana acelor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
buni și foarte învățați de la Sfânta Lavră Pecerska din Kiev, de la preasfântul ...părintele Pătrașcu Moghila arhiepiscopul Kievului, că pentru aceasta, le-a lăsat lor și trei sate anume: Răchitenii, și Tămășenii și Iuganii, ca să fie pentru îndestularea și hrana acelor dascăli buni învățători... Iar apoi după puțin timp, nici un folos bun nu s-a ales din acel așezământ, căci, după aceia au fost izgoniți din mănăstire și în locul lor s-au adus din Tara Grecească. După aceea...cât au fost acei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
buni învățători... Iar apoi după puțin timp, nici un folos bun nu s-a ales din acel așezământ, căci, după aceia au fost izgoniți din mănăstire și în locul lor s-au adus din Tara Grecească. După aceea...cât au fost acei dascăli din Kiev bine învățați...mult folos au rămas de la ei în țara noastră din învățătura lor. Si fiindcă acum călugării greci nici un folos de învățătură ca aceea țării noastre nu aduc...văzând netocmeala și lipsa lor, i-am miluit pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din ajun, în apropierea pârâului ori la o fântână potrivită, în iazuri sau vase de capacitate îndestulâtoare, se confecționează de către credincioși „crucea de ghiață”, se adună apa necesară, se pregătesc de tragere vânătorii, iar când sosesc și slujesc preotul și dascălii este o reverie. O pioșenie care se mai păstrează. Se știe și se respectă ca în timpul cât apele rămân sfințite, sătencele nu spală rufe, mai ales în apele curgătoare, pentru că e păcat, iar dacă trebuințele cer, spălarea nu se face
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe un loc râpos, având o întindere de 510 ha proprietatea locuitorilor răzeși, pe care sunt 42 ha vie și livezi. Avea la 1900 o populație de 195 familii, cu 530 suflete; o biserică deservită de un preot și un dascăl, o școală întreținută de comună, înființată în anul 1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ha., din care 569 ha. pădure. Era reședința comunei, a judecătoriei de ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La 1875 de comuna Pungești aparțineau bisericile: Sf. Alexandru din Pungești, cu 319 familii, unde preot era Ștefan Halunga hirotonit la 1 decembrie 1853 și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
condiții : o anumită sumă de bani, asigurarea unor condiții de cazare și protecție împotriva autorităților. Cu toate acestea unii nu se țineau de cuvânt și din această cauză, în aproximativ doi ani, au fost angajate mai multe persoane. Funcția de dascăl a fost îndeplinită de Iuspescu Mihai și Gheorghe Alisavetei. Această stare de lucru, cu multe șicane din partea autorităților, a durat până în anul 1933 când au apărut unele zvonuri prin care autoritățile bisericești județene și locale, puneau la cale unele măsuri
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
toți oamenii din sat, și cu atât mai mult pentru elevii lor. Învățătorul Popescu Ion, avea un copil, dar din câte îmi amintesc eu, nu prea a luat premiul întâi cu toate că putea face acest lucru, deoarece el și soția erau dascălul propriului lor copil. În acele timpuri învățători ajungeau, în majoritatea cazurilor, copiii oamenilor avuți. Aceasta era o cauză obiectivă, deoarece taxele școlare erau foarte mari și nu puteau fi suportate de toți cei care doreau. Anii de școală au fost
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la joacă până când nu mă achitam de obligațiile școlare și evitam să mă prezint în fața învățătorului cu temele nefăcute. Nu pot să trec mai departe fără a arăta că învățătorii mei, făceau activități fără pretenții materiale. Datorită strădaniei primilor mei dascăli, a îndemnurilor și sfaturilor primite din partea mamei, a eforturilor de a răspunde cu cinste acestor stimulente, am reușit să obțin rezultate bune și uneori foarte bune. Începând cu clasa a doua și până la terminare am luat premii care au alternat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mare, o știi și tu, cred că s-a făcut de vre-o 200kg. Dacă nu era seceta de astă vară, o făcea și de peste 300kg., după cum era de hrănace, iar Maricica și Lențâca sunt la corul bisericesc. A venit dascălul Talmaciu și mi-a cerut voie să le las, că are cântări noi, și trebuie să facă repetiție, așa i-a spus și preotul lui, că altfel nu merge. Dar haidem să mergem în casă că vom mai vorbi acolo
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
va fi bine, trecând peste toate necazurile. Am format coruri bisericești, ba chiar am vrut să mă căsătoresc cu Emilia, ea fiind apropiată de vârsta mea, dar din motive bine știute, e vorba de piciorul meu, m-a refuzat. La dascălul din Cursești-Vale am găsit o fată ce-o credeam potrivită cu mine, ea fiind și obișnuită din familie cu această activitate a mea. Avea și ceva pământ, eu aveam ceva bănuți, ar fi mers treaba strună ! - Apropo Costică, și de ce
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
barbarie comportamentală și ignoranță. E drept, nici slujitorii Bisericii nu par pregătiți să reacționeze adecvat. Învățământul religios e practicat, adesea, la un nivel inadmisibil, cu accente rudimentar apologetice, ridicol etniciste, străine de orice subtilitate, de orice grație teologală. Nevrednicia unor dascăli e la fel de vinovată de paloarea educației religioase ca și discursul laicizant la modă. E nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust și gust bun. Îmi e, totuși, imposibil să înțeleg pe ce se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Uitați-vă cum mi ți-l tăvălesc pe ministrul X, cum mă bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un dascăl pompos cu omul de pe stradă, ca un judecător de instrucție cu delincventul mărunt. E rău, obraznic, sigur de sine, un soi de caporal baletând țanțoș dinaintea răcanilor. O a doua malformație a spiritului critic rezultă din practicarea lui ca specie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
posibilitatea de a cunoaște prea bine modalitatea în care a fost făcută educația sa, dacă a urmat vreo una din școlile existente la acea dată în principatul moldav, sau dacă învățătura s-a făcut acasă, după obiceiul vremii 46, cu dascăli autohtoni sau cu preceptori străini. În secolul XVIII și, mai ales, în a doua sa jumătate, sub influența ideilor iluministe, învățământul din Moldova se afla într-o fază organizatorică tranzitorie, menită a produce trecerea de la școala de tip confesional-medievală slavonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]