4,706 matches
-
că după depășirea perioadei de Început (1990 1994) s-a conturat, cu deosebire din anii 1999, creșterea mai rapidă a PIB, comparativ cu cea a prelevărilor fiscale, ca și o evoluție În scădere a ratei (nivelului) fiscalității, ca aspecte caracteristice definitorii pentru România În procesul tranziției la economia de piață și la sistemul socioeconomic capitalist. Comparativ, ne apar revelatoare ponderile prelevărilor fiscale În PIB și gradul de fiscalitate generală În țările membre O.C.D.E., Înregistrate În diferiți ani Începând cu 1990
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de remarcat că bonificația fiscală de care poate dispune o Întreprindere la momentul adoptării deciziei de investiție se aseamănă cu aplicarea creditului fiscal. Ca și În cazul creditului fiscal, Înregistrarea de rezultate financiare pozitive de către Întreprinderea respectivă reprezintă o condiție definitorie pentru ca aceasta să poată beneficia de această facilitate fiscal-bugetară. Pe de altă parte, se constată că, cu cât nivelul profiturilor brute, Pb, este mai mare, la un nivel al impozitului pe profit, uPb, superior mărimii bonificației, uψI, cu atât valoarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Menținerea și consolidarea poziției resursei TVA În cadrul sistemului resurselor proprii comunitare derivă din trăsăturile sale caracteristice care Îi conferă calitatea de mecanism de informare și control al coerenței măsurilor luate În aplicarea unui set complex de politici economice. O trăsătură definitorie a acestui mod de abordare este gradul mai mare de precizie al așa numitei cote medii ponderate a TVA prin reflectarea detaliată a TVA inclusă În toate tranzacțiile comerciale supuse taxării și pentru care nu mai există posibilitatea deducerii sale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod fatal marcați de o existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spune În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată de intruziunile delirante ale discursului unic. Cu atât mai mare este meritul lor. Aceste cărți fac parte dintre acelea, nu multe, dar nici puține, care au marcat definitoriu discursul sociologic postbelic, marcând, concomitent, o breșă semnificativă În sistem. Mai mult, ele sugerează o manieră de a scrie care, radiografiată cu atenție, capătă dimensiunile unei adevărate strategii culturale. În ambianța epocii, unele dintre textele sau cărțile unor Ilie Bădescu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
definiție se apropie de definirea altor regiuni europene și În ce măsură se deosebește? Arii culturale europene Încercările științelor sociale de a desprinde din ansamblul continentului arii culturale au urmat căi diferite, Întrucât s-a făcut apel, după caz, la diferiți factori definitorii. Citez cele câteva arii culturale care Îmi par a fi astăzi cel mai bine cunoscute, Întrucât s-au impus pe plan internațional și au dat ocazia organizării de congrese și de publicații. Numele dat acestor ansambluri diferă; Încep cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
simplă opoziție religioasă. Elementul etnic a intervenit și el, deși, aparent, mai puțin, adăugându-se diferențelor religioase, cu atât mai mult cu cât noțiunile religioase și etnice dau naștere la confuzii repetate, una sau alta părând a reprezenta ambele noțiuni definitorii, etnică și religioasă (Stahl, 2004). Statisticile Iugoslaviei clasau ca un grup etnic (pe lângă sârbi, croați, sloveni) ,,musulmanii”. În fapt, opozițiile grupau un ansamblu de elemente sociale la care se adaugă religia și etnicul. Chiar și numai din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă preocupare a lui Abbott: problematica celei de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor descendenți (a nepoților). În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă a nepoților, procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De cele mai multe ori, „bunicii” din generația intermediară au grijă de nepoții ce provin de la copiii care vizează o ascensiune din punct de vedere social. În acest mod, părinții Își sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comune. Totuși, pare că ceva lipsește din această definiție. O analiză sumară ne spune că lipsește sentimentul legăturii, al interrelației membrilor comunității care identifică indivizii ca parte a comunității. Atunci putem spune că puterea legăturilor În relațiile sociale constituie aspectul definitoriu al unei comunități. O comunitate e constituită din relațiile prin care oamenii interacționează zilnic. Pentru ca un grup de oameni să aibă valori pe care să și le Împărtășească, trebuie să aibă disponibilitatea de a se Întâlni, de a intra În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eșantioanelor În studiile comparative; 2. problema măsurii În care metodele calitative (observația, interviul) sunt adecvate pentru acest gen de studii, știut fiind faptul că metodele calitative scot În evidență mai degrabă specificul uneia sau alteia dintre regiunile studiate decât aspectele definitorii comune. Pentru abordarea aspectelor comune mai multor spații rurale s-a subliniat necesitatea existenței unor indicatori comuni, plecând, eventual, de la conturarea unui tip ideal (În sens weberian), urmând ca pentru aprofundarea specificității să se recurgă la metodele calitative. Unele poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Central-Răsăriteană (G. Geană) este Încă la Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau Holy (cf. J. Kandert). În sfârșit, tipul de abordare at home pare să omită unele metode definitorii pentru antropologia clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sămînța bună de învățătură și dacă nu împărtășesc cu soții lor progresul intelectual [subl. n.], femeile, lăsate de capul lor, zămislesc idei nepotrivite și planuri sau emoții josnice. Gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate și complete, libertatea era valoarea umană esențială, definitorie, bunul cel mai de preț al omului, era statura lui dreaptă. Cu acest înțeles în minte, am putea spune că îndemnul din Facerea creșteți și vă înmulțiți nu cuprinde o repetiție de intensificare, ci distincția dintre înmulțirea numerică a omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
admite scenariul SF potrivit căruia, în afară de oameni, există poate extratereștri, supuși și ei, pe alte planete, unor condiții spațio temporale, dotați și ei probabil cu rațiune. Omul universal a devenit pentru noi mai degrabă general umanul, se referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o religie universală, nu o considerăm astfel fiindcă ea dă acces la totalitatea realului și la Principiul lui divin (cum face orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au fost atîtea altele de-a lungul vremii. O libertate care ne depășește ființa Dacă diferența de nivel între general și universal ne spune ceva, dacă ea ajunge să ne facă semn, atunci tema libertății își recapătă verticala. Libertatea individului, definitorie pentru noi, tîrziu modernii, poate deveni simbol. Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo, de a o transmuta prin actele sale în acea lumină. Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și în Europa de astăzi își găsesc adăpost atât partide populiste de stânga, cât și de dreapta (Albertazzi & McDonnel, 2007; March & Mudde, 2005). Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a considera că o anumită doctrină economică reprezintă un atribut definitoriu al populismului. Acest lucru implică faptul că nu are sens să definim populismul plecând de un set dat de politici economice sau sociale. În sfârșit, este important să subliniem faptul că populismul și clientelismul nu sunt sinonime. Așa cum au arătat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Recurgând la noțiunea de "popor", liderii și partidele populiste pretind că reprezintă o varietate de grupuri diferite care împărtășesc o idee comună, aceea că suveranitatea populară a fost coruptă de către elite. Totuși, formarea unor alianțe multi-clasă nu reprezintă un atribut definitoriu al populismului, ci mai degrabă un element central al politicii de masă. Așa cum a arătat Alan Knight (1998: 238-240), partide politice de succes precum formațiunile creștin-democrate sau cele social-democrate din Europa sunt caracterizate în mod exact de capacitatea lor de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și cea clasică (Collier & Mahoney, 1993). Atât clasificarea radială, cât și cea clasică încearcă să răspundă dilemei formulate de Sartori (1970) care privește raportul invers proporțional între intensiunea și exteniunea unui concept. Cu cât un concept are mai multe atribute definitorii (cu cât este mai mare intensiunea) cu atât va putea cuprinde mai puține lucruri (extensiunea este cu atât mai limitată). Pincipala diferență între cele două tipuri de clasificare ține de modalitatea în care se raportează la dilema lui Sartori. Având
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
modalitatea în care se raportează la dilema lui Sartori. Având în vedere că tipul de clasificare radială urmează ideea lui Wittgenstein privind asemănările de familie, el presupune faptul că un fenomen poate fi conceptualizat plecând de la un set de atribute definitorii care nu sunt împărtășite de toate cazurile particulare. Cu alte cuvinte, niciunul dintre cazuri nu este identic cu celălalt , însă fiecare membru al familiei împărtășește câteva atribute definitorii cu ceilalți membri ai acesteia. Prin contrast, versiunea clasică a clasificări presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că un fenomen poate fi conceptualizat plecând de la un set de atribute definitorii care nu sunt împărtășite de toate cazurile particulare. Cu alte cuvinte, niciunul dintre cazuri nu este identic cu celălalt , însă fiecare membru al familiei împărtășește câteva atribute definitorii cu ceilalți membri ai acesteia. Prin contrast, versiunea clasică a clasificări presupune că atributele definitorii ale unui concept trebuie privite drept criterii necesare și suficiente. Cu alte cuvinte toți "membrii familiei" trebuie să împărtășească aceleași variabile definitorii. Prin urmare, clasificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]